Confidențe plastice

Arta plastica contemporana romaneasca

Iulia Cândea Daradici, Constantin Daradici

U.ART Gallery, București

1 - 30 august 2013

  Vă invităm să participaţi la vernisajul expoziţiei de pictură, semnată Iulia Cândea Daradici şi Constantin Daradici, care va avea loc pe data de joi, 1 august 2013, ora 18:00, la Galeria U.ART GALERY, din Bulevardul Iancu de Hunedoara, nr. 8, Piaţa Victoriei, Bucureşti.

  Cu această ocazie, îl vom sărbătorii şi pe Maestrul Constantin Daradici care împlineşte vârsta de 65 de ani. Vă aşteptăm cu drag.

Despre oameni cu suflet generos

Muzeul National al Taranului Roman

Expozitia: Donatia familiei George Tzipoia

Bucuresti

31 iulie - 8 septembrie 2013

Pe simezele Occidentului

Arta plastica contemporana romaneasca

Geo Draghiciu

Expozitia: Human Nature

Cafe Bar La Etaj, Bucuresti

26 iulie - 16 august 2013

***expozitiedearta.ro via Margareta Toderica

Directia cautarii realitatii

Arta plastica contemporana romaneasca

Dorin Lehaci

Pata de culoare - o cale de exprimare

Galeria de Arta Nicolae Tonitza, Iasi

1 - 10 august 2013

   Uniunea Artiştilor plastici din România – filiala Iaşi - vă invită la expoziţia de pictură Pată de culoare - o cale de exprimare, a artistului Dorin Lehaci ce va avea loc în perioada 01 - 10 august 2013, la galeria de artă Nicolae Tonitza.

   "Culoarea, în acord cu linia punctul si forma, este  în stare să reflecte numai în măsură  vagă  o anume realitate şi  departe să exprime adevarul în deplinătatea lui. Din acest punct de vedere,  încerc să parafrazez o mică povestioară.  Dincolo de multimea sensurilor pe care le-a decoperit, in urma unui studiu realizat,  cineva a mers la un mare înţelept, de la care a vrut să afle şi mai multe inţelesuri ale textelor parcurse.  Însă, pe moment,  a rămas total surprins cand acesta din urmă i-a spus că nu ştie să citească frazele solicitate pentru a le explica, susţinând convingător urmatorul lucru: adevărul si cuvintele reprezintă două aspecte total diferite. Potrivit înteleptului, cuvintele sunt asemenea unui deget care este capabil să arăte luna, dar numai atăt, căci nu este ce indică. Pentru a vedea luna, neapărat, trebuie să privim dincolo de deget.

  Aidoma cuvintelor  din istorisire şi indiferent de maniera exprimării,  pata de culoare este în stare să indice, numai,  direcţia căutării realităţii, dar cu toate acestea are o misiune de exprimare cu importanţă majoră." (Dorin Lehaci).

***culturainiasi.ro

Lângă Împărăția Apelor

Muzeul Brăilei - Secția de Artă

Aniversare Emilia Dumitrescu

Galeria de Artă Gheorghe Naum, Brăila

31 iulie 2013

Casa Varlaam, fostul sediu al Galeriei de Arta Emilia Dumitrescu.

  Miercuri, 31 iulie 2013 se împlinesc 92 de ani de la naşterea Emiliei Dumitrescu (1921 – 2005), pictor şi gravor de mare forţă expresivă, creator de imagini emblemă ale spaţiului brăilean, în complexa sa alcătuire: oraşul, Bălţile, Bărăganul.

  Pe lângă operă, Emilia Dumitrescu ne-a lăsat modelul artistului responsabil, care a reacţionat cu instrumentele sale la deciziile factorilor politici de a distruge ecosistemul Insulei Mari a Brăilei, într-o epocă deloc îngăduitoare cu protestele.

  Iubind până la uitarea de sine aceste locuri, Emilia Dumitrescu a înţeles să le rămână fidelă, să le surprindă spiritul şi să găsească mijloacele cele mai potrivite pentru înfăţişarea lor. A contemplat natura, a meditat asupra ei şi a visat-o, iar fiecare experienţă a fost fixată cu creionul, cu pensula, cu dăltiţa şi acul de gravură, în mii de schiţe. Unele au fost reluate şi continuate din amintire, în încercarea de a perpetua, astfel, frumuseţea a ceea ce ea numea Împărăţia Apelor.

  Într-un interviu acordat revistei Excelsior în iulie 2000, Emilia Dumitrescu mărturisea: "Uneori, dar rare sunt momentele acelea, regret că nu mi-am împlinit viaţa altfel. Dar până la urmă îmi spun că a-ţi trăi viaţa înseamnă să faci în aşa fel încât, atunci când te retragi, să laşi ceva durabil în urma ta. Şi eu las o operă.”

  Cu prilejul aniversării, la Galeria de artă Gheorghe Naum a Muzeului Brăilei, miercuri, începând cu ora 17:00, are loc întâlnirea celor care au cunoscut-o pe Emilia Dumitrescu şi i-au apreciat opera. Aceasta va marca şi închiderea expoziţiei Aur şi cenuşă, care a prezentat pe tot parcursul lunii iulie o selecţie dintre cele mai cunoscute acuarele ale artistei, realizate între anii 1967 – 1975.

Aur şi cenuşă

  După terminarea studiilor, Emilia Dumitrescu s-a întors la Brăila, lângă Împărăţia Apelor, cum numea ea Bălţile Brăilei. A cunoscut bine locurile pentru că le-a străbătut de mii de ori, începând din copilărie, şi a fost martor la dispariţia lor, produsă prin îndiguirea Insulei Mari.

  Emilia Dumitrescu a reacţionat, atunci, la ceea ce considera a fi un dezastru ecologic, desenând şi pictând imagini de o sfâşietoare nelinişte şi tristeţe, pe care le-a expus de multe ori, pentru ca oamenii să ştie că, în numele bunăstării, au sacrificat Natura.

  Expoziţia deschisă la Galeria Gheorghe Naum a Muzeului Brăilei, pe care vă cuprinde 22 de acuarele realizate între anii 1967 şi 1975, majoritatea fiind naturi moarte cu păsări.

  Desprinse din lumea nemărginită a bălţilor sau din lumina grădinii, peisajele de poveste, naturile moarte cu vietăţi ale apelor, fructele şi florile continuă să păstreze viaţa în încremenirea avântului unui zbor, în sinuozitatea alunecării în adâncuri necunoscute, revărsând, în armonii cromatice, polen, miresme şi seve dulci. 

  Peisajele, locuri sacre ocrotite de arborii aşezaţi asemeni coloanelor unui templu, oglindesc trecerea anotimpurilor şi ilustrează tumultul naturii. Această dimensiune ritualică a naturii predomină în compoziţiile cu păsări şi peşti, legate prin caracterul existenţei lor în medii echivalente cu atemporalitatea şi prin condiţia lor de fiinţe sacrificate, se remarcă în liniile arcuite ce se pierd şi reapar asemenea unor acumulări tensionate în densitatea penajului păsărilor sau în accentele cenuşii ce subliniază transparenţa străvezie a solzilor. 

Şi pentru a aureola şi a da strălucire acestei atmosfere încărcate de greutatea atâtor materii pulverizate, Emilia Dumitrescu a deschis, prin motivul florilor, un tip de sensibilitate specific simbolismului baudelairian. 

  Demersul ei poate fi considerat, în contextul artistic al vremii, o prelungire a tipului de figurativism liric cu modulaţii cromatice fove şi, în unele cazuri, expresioniste, demers considerat în perioada anilor 1965-1970 o etapă de înnoire a artei de tip realist. 

Claudia-Anca Moldovan

Marile taine ale omenirii

Lansare de carte

Florin Gheorghita

Centrul de Sprijinire si Dezvoltare a Afacerilor, Iasi

2 august 2013

  Vineri, 2 august, de la ora 18.00, in Sala Templul celor sapte arte din cadrul Centrului de Sprijinire si Dezvoltare a Afacerilor din Iasi (Soseaua Pacurari, nr. 138) va avea loc lansarea celui mai nou volum semnat de cercetatorul Florin Gheorghita, Marile taine ale omenirii, aparut recent la Editura Polirom in colectia Hexagon. La limita cunoasterii, disponibil si in editie digitala.

Va lua cuvintul, alaturi de autor: Ovidiu Lazar

Moderator: Sorin Alexandru

Eveniment organizat de Asociatia pentru dezvoltare comunitara Petru Rares 

si Asociatia Pro Icon Art.

  Din cele mai vechi timpuri, oamenii au incercat sa dezlege misterele lumii. Cum am aparut pe pamant ? Sintem singuri in univers ? Sunt intrebari pe care ni le punem si azi si la care Florin Gheorghita incearca sa raspunda recurgind la surse putin accesibile publicului larg.

 Somati din pesterile tibetane, animale preistorice, scheletele de uriasi descoperite in diferite regiuni ale globului, obiectele stranii vazute de astronauti in timpul calatoriilor in spatiu – toate se regasesc in povesti fascinante, ilustrate cu numeroase fotografii, despre locuri legendare, intelepti uitati si civilizatii disparute.

Din cuprins:

Impresionantul secret al atlantilor • Oamenii sa nu fie zei ! • Straniile mituri ale Creatiei • Cum au fost facuti oamenii? • Seniorii au intrat in umbre • Protoistoria ascunsa • Civilizatia uriasilor • In Carpati sint urme de oameni din era secundara! • Stralucitorii din Orion • Cheile lui Ophanim Enoh

  Florin Gheorghita a publicat mai multe volume ce se ocupa de explicarea unor aspecte ale realitatii inconjuratoare aflate la limita cunoasterii umane si care s-au bucurat de un mare succes in rindul cititorilor. La Editura Polirom a mai publicat: Lumi invizibile (1996), OZN eterice (1997), Fenomenul Valentina (1998), Incursiuni in alte lumi (1999), Seniorii cosmosului (2001), Karma si taina reincarnarii (2004), Dezvaluiri din invizibil (2008).

***culturainiasi.ro

Ambasadori de suflet romanesc

Prezente romanesti peste hotare

Ansamblul Traditii Uiorene, Ocna Mures

Festivalul International de Folclor

Dorkovo, Bulgaria

2 - 4 august 2013

Participare romaneasca de substanta calitativa alaturi de reprezentanti ai traditiilor nationale din Spania, Israel, Ucraina, Rusia, Albania si Bulgaria. 

Pastrarea limbii rostire...

Diaspora romana

Ziua Limbii Romane

Festivalul Maria Tanase

Campul Romanesc de la Val-David, Canada

prima editie, 31 august 2013

  FESTIVALUL MARIA TĂNASE, EDIŢIA I-a, se desfasoară în cadrul activităţilor culturale organizate cu ocazia Zilei Limbii Române de la Montreal. Orchestra Virtuozii din Montreal dirijată de maestrul Nicolae Mărgineanu şi orchestra Transilvania dirijată de Daniel Lazăr vor fi reunite sub denumirea Rapsodia Română sărbătorind în acest fel 100 de ani de la naşterea celebrei voci a muzicii populare, Maria Tănase.

Festivalul se va desfăsura sâmbătă 31 august 2013 la Câmpul Românesc de la Val-David 

între orele 12:00 - 20:00.

Programul festivalului:

Interpreţi de folclor românesc din Montreal: 

Mariana Ilutiu, Maria Dedisin, Anuca Dragan, Nicolae Dragomir, Marina Negruta, 

Paula Alecu, Mircea Georgescu, Nelu Oncea, Nina Cibotaru, Stela Raţă, 

Dan și Nicolae Capotescu, Aurelia Micu, Adriana Ursu

      Invitaţi speciali:

         Minodora Amărăscu, New-York

         Nata Albot, Chișinău

         Mariana Bădoiu, Montreal

Ansamblul de dans Hora. Conducător Florin Sălăjan

Taraful Transilvania. Program-surpriza la aniversarea de 5 ani.

Grupul Tarabostes

Ansamblul de Dans Fantaisie. Conducător Irina Chirca.

Concursul Vocea de aur va avea loc tot in cadrul acestui festival 

       Participanţii vor fi distribuiţi în cele două secţiuni: minori și adulţi. 

Premiile si diplomele vor onora reprezentaţiile artiştilor.

       Câștigătorii vor fi stabiliţi de către public.

       Pentru informatii sunaţi la 514.331.5576

Film documentar despre Maria Tănase va fi proiectat în sala muzeului ARC.

Facilităţi pentru public

Pentru publicul participant oferim meniu românesc, băuturi răcoritoare și bere 

la preturi accesibile.

Parcarea este gratuită. 

Detalii despre Câmpul Românesc şi facilităţi existente puteti găsi aici.

Preţul biletului:

Adult - 15$, studenţi și seniori - 8$. 

Copiii sub 12 ani intră gratis. 

Biletele se vând la fata locului (numerar).

Locul de desfăsurare a festivalului: 

Câmpul Românesc de la Val David – 2210 Montée Predeal-Trudeau, 

Val David, Quebec, J0T 2N0

* În cazul în care vor fi necesare ajustări legate de starea vremii, cu o săptămână înainte va fi publicată informaţia suplimentară despre locul organzării evenimentelor. Urmăriţi informatiile la  http://www.moldovaquebec.ca si http://www.arcanada.org

***Asociatia Romana din Canada - arcanada.org

Medalia Centenarul Orașului Alexandria

Muzeul Județean Teleorman

Exponatul lunii

Alexandria

1 - 31 august 2013

  In cadrul Exponatului Lunii, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator, 

pentru perioada 1 – 31 august 2013, un obiect ce face parte din patrimoniul 

Muzeului Judeţean Teleorman : 

MEDALIA CENTENARUL ORAŞULUI ALEXANDRIA.

  Medalia Centenarul Oraşului Alexandria a fost realizată de sculptorul Emil W. Becker, în anul 1935, la solicitarea autorităţilor locale din Alexandria în vederea marcării aniversării a 100 de ani de la întemeierea oraşului. Medalia, din bronz, are diametrul de 52 mm şi a fost bătută la Monetăria Statului într-un număr de 500 bucăţi. Vândute cu 500 de lei bucata, în folosul Primăriei, 100 dintre ele au fost date unor persoane marcante ale vremii.

   Aversul medaliei prezintă în centru, bustul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica, în semi-profil, cu privirea spre dreapta; în partea stângă a bustului, deasupra umărului, stema familiei domnitoare şi în partea dreapta numele gravorului, respectiv inscripţia "E. W. BECKER SCVLP." lipită de legenda marginală. Pe marginea medaliei se află legenda circulară 1834 ALEXANDRV D. GHIKA VOEVOD 1842 DOMN A TOATĂ ŢARA ROMÂNESCĂ. 

  Pe revers apare, în centru, stema oraşului Alexandria (aşa cum este publicată în Monitorul Oficial nr. 186 din 21 august 1930) încadrată de anii 1834-1934, aşezaţi pe spice de grâu, iar sub stemă, pe opt rânduri, textul "SĂRBĂTORITV-S’A ACEASTĂ COMEMORARE SVB DOMNIA M. SALE REGELVI CAROL II, PRIM. MINISTRV FIIND GH. TĂTĂRĂSCU, PREFECT AL JVD. ALEX. POPESCU, PRIMARVL ORAŞULVI ALEX. COLFESCU, 1935.” Jos sunt iniţialele gravorului "E. W. B.”. Pe marginea medaliei, în partea de sus, se află inscripţia circulară "CENTENARUL ORAŞULUI ALEXANDRIA”, iar jos două ramuri, una de stejar şi una de măslin.

Din Tara Soarelui Rasare

Scoala Japoneza Sakura

Ceremonia Ceaiului

Bucuresti

1 august 2013

   Va invitam sa descoperim impreuna Chanoyu – ceremonia japoneza a ceaiului, in cadrul unui atelier care presupune o demonstratie a acestui ritual menit sa anuleze ritmul alert al realitatii inconjuratoare si sa creeze un univers al meditatiei si relaxar

   Atelierul cuprinde momentul ceremonie si explicatii pe marginea ritualului si traditiilor japoneze.

   Participarea la atelier este gratuita, iar locurile pot fi rezervate printr-un email la office@japoneza.com sau alexandra@japoneza.com.

Intrucat numarul de locuri este limitat la 12 este necesara confirmarea participarii 

pana cel tarziu miercuri, 31 iulie.

Va asteptam, 

Colectivul Scolii Sakura

Eveniment la varsta deplinei maturitati

Florile Govorei

Govora

editia a 44 - a, 17 - 18 august 2013

Concursuri sportive, parada portului popular, spectacole de teatru si de folclor, Discoteca cu DJ, Dans sportiv, Concurs de aranjamente florale - repere ale unui program care satisface gusturile oricui. Cum eu sunt mai carcotas din fire pot spune ca as fi inclus si o expozitie cu ilustrate din statiunea Govora de-a lungul vremii.  
Insa lucrurile se vor aranja caci in perioada urmatoare voi face eu asta, chiar si virtual.
***Asociatia Autentic Romanesc

În spiritul consumerismului

Arta plastică contemporană românească

Expoziția: Cumpăr deci exist

Galeria Cupola, Iași

1 august 2013

   Uniunea Artiștilor Plastici din România – filiala Iaşi - vă invită la vernisajul expoziţiei Cumpăr deci exist, ce va avea loc joi, 1 august 2013, ora 18:00 la Galeriile Cupola, strada Cuza Voda, nr.2.

Organizatori: Leonard Curpăn si Bogdan Marcu

   Tranziţia de la o ţară producătoare la una consumatoare s-a realizat într-un interval destul de scurt. Astăzi suntem racordaţi la tendinţele occidentale, facem parte din marea familie a globalizării, vrem nu vrem suntem copii ce trebuiesc educaţi în spiritul consumerismului. Facem parte dintr-un sistem de reciclare estetică a individului... indivizii aculturaţi, ca şi obiectele design, sunt mai bine integraţi social şi profesional, mai bine "sincronizaţi", mai "compatibili", funcţionalismul relaţiei umane găseşte în promovarea culturală unul dintre terenurile sale de predilecţie - "human design" se întîlneşte aici cu "human engineering".

***culturainiasi.ro

5 fotografi italieni în Maramureș

Expozitie de fotografie 

Muzeul Maramureșan, Sighetu Marmației

26 iulie - 10 august 2013

Străbătând zona Maramureșului de mai bine de zece ani, cei cinci fotografi italieni vor încerca sa ne prezinte Maramureșul văzut de ei, fiecare având o temă în cadrul expoziției.

Cristina Bartolozzi (Nunta Ileanei – Sârbi, 2007)

Virgilio Bardossi (Pentru o găleată de apă – Leordina, 2012)

Mauro Carli (Țăranii din Maramureș, 1994-1998)

Sandra Lumini ( Munca femeilor, 2012-2013)

Carlo Moscardi (Devotamentul de Moisei, 2005)

Muzeul Maramureșan, Piața Libertății nr.15, Sighetu-Marmației.

In acelasi context al imaginilor surprinse, artistic, cu aparatul de fotografiat, de semnalat si:

Expozitia: Maramuresul in imagini

Odată cu inaugurarea străzii pietonale Corneliu Coposu din Sighetu Marmației, o nouă expoziție de fotografie marca Art Space, sâmbătă, 27 Iulie 2013. 

In continuare, lucrarile sunt expuse la sala de expozitii temporare a Muzeului, 

pe perioada 29 iulie - 10 august 2013

Expun: 

Radu Lazar, Adrian Petrișor, Raul Pisuc, respectiv Alex Robciuc.

Dana Art Gallery

Arta plastica contemporana romaneasca

Simpozion de pictura: De la arhetip la arta contemporana

Dragomiresti, judetul Maramures

1 - 10 august 2013

Sa stim mai multe

Muzeul Brailei - Sectia de Stiintele Naturii

Foto-expozitia: Flora si vegetatia din campii

Braila

august 2013

  Si in luna august 2013, la Muzeul Brăilei – Secția de Științe ale Naturii va fi expusă foto-expoziția cu tema: Flora și vegetația din câmpii.

  Expoziția se dorește a fi un mic îndrumar floristic, care prezintă sub formă de planșe color, cele mai cunoscute reprezentante ale regnului vegetal pe care le întâlnim la câmpie, atât în flora spontană, cât și cultivate.

  Pentru a supraviețui în acest mediu destul de ostil cum este stepa, plantele numite xerofite, au cunoscut adaptări speciale, astfel încât ele au reuşit să se dezvolte şi înmulţească. În acest sens, părţile subterane ale speciilor de stepă prezintă o dezvoltare profundă sau posedă metode de economisire a apei. De asemenea, multe vegetale au dezvoltat de-a lungul evoluţiei lor, mijloace de apărare împotriva animalelor ierbivore, exteriorizate prin prezenţa unor organe spinoase.

  În regiunea de câmpie sunt reprezentate trei zone latitudinale de vegetație: zona nemorală (a pădurilor de foioase), zona de silvostepă și cea de stepă. Fiecare zonă este reprezentată printr-una sau mai multe subzone. Astfel, din zona nemorală, apar pe teritoriul țării noastre două subzone: subzona pădurilor de foioase mezofile (cu Quercus robur și Q. petraea) și cea a pădurilor de foioase submezofile-termofile (cu Quercus cerris și Q. frainetto). Zona de silvostepă are o subzonă nordică de stejari mezofili și o subzonă sudică cu stejari subxerofili. Zona de stepă este reprezentată prin subzona de stepă cu graminee și dicotiledonate și subzona de stepă cu graminee, dintre care amintim: ciulinul (Carduus nutans), pălămida (Cirsium arvense), holera (Xanthium spinosum), inul mare (Linum hirsutum), cosacii (Astragalus cicer), zăvăcusta (Astragalus excapus), bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia), stânjeneii de stepă (Iris pumilla). Alături de acestea, cresc numeroase specii de graminee, ca: obsiga (Bromus inermis), negara (Stipa capillata), coliliile (Stipa pennata, Stipa lessingiana, Stipa pulcherima), timoftica (Phleum pratense), bărboasa (Andropogon ischaemum), păiuşul (Festuca pseudovina, Festuca vaginata, Festuca vallensiaca), firiceaua (Poa bulbosa), orzul şoarecilor (Hordeum murinium) etc.

  Peisajul câmpiei este presărat din loc în loc cu tufărișuri, adesea spinoase, formate din arbuști și semiarbuști. Sunt specii ca: murul (Rubus sp.), migdalul pitic (Prunus tenella), lemnul bobului (Cytisus nigricans), osul iepurelui (Ononis spinosa), iasomia (Jasminum fruticans). Un arbust spinos, cu o plasticitate ecologică deosebită, întâlnit în stepă, silvostepă şi în toate pădurile de foioase de la noi, urcând de la câmpie la munte, este păducelul (Crataegus monogyna).

Deasemenea, câmpia este străbătută de ape, mai mici sau mai mari, care grupează în jurul lor o vegetație specifică zonelor umede. Dintre aceste plante enumerăm doar câteva: nufărul alb (Nuphar lutea), papura (Typha sp.), stuful (Phragmytes communis), salcia (Salix alba) etc.

Există și numeroase ținuturi sărate în cuprinsul câmpiei (în afară de regiunea litorală). Aceste regiuni sunt populate de o vegetație măruntă, pitită la pământ, cu adaptări speciale împotriva uscăciunii. Așa sunt plantele de sărături, ce au aspectul unui imens covor roșiatic, adesea presărat cu pete argintii sau colorate. Plante ca brânca (Salicornia herbacea), săricica (Salsola soda), Suaeda maritima sau pelinița (Artemisia salina) sunt nelipsite din aceste locuri sărate. 

Arealul specific florei spontane din zona de câmpie este relativ restrâns, suprafeţele cele mai mari fiind ocupate de terenurile agricole. Stepa fiind o zonă care prin definiţie este lipsită de arbori, în condiţiile schimbărilor climatice actuale este cea mai expusă fenomenului de deşertificare, fenomen care se extinde, din păcate și pe regiuni întinse din zona de silvostepă. Cea mai ieftină şi eficientă măsură care ar împiedica degradarea acestor habitate ar fi înfiinţarea unor cordoane arboricole de protecţie sau chiar a unor păduri.

Deși aparent banale, plantele din flora spontană posedă proprietăți dintre cele mai interesante din punct de vedere terapeutic, unele dintre ele fiind singura sursă de a obține materia primă atât de necesară industriei de medicamente. Însă, acesta nu este singurul domeniu în care plantele dețin un rol important, ele fiind apreciate și din punct de vedere culinar sau aromatic, unele sunt folosite în agricultură ca plante furajere, altele sunt melifere sau tehnice, folosite în diferite ramuri ale industriei.

Pentru a cunoaște cât mai multe aspecte interesante cu privire la plantele de lângă noi, cum ar fi arborii sau plantele de prin parcuri sau grădini, de pe ogoare, de la marginea drumurilor ori din păduri, invităm publicul vizitator la sediul secției noastre din Parcul Monument.

Vă așteptăm cu drag!

(dr. Nicolae Onea, şef Secţia Ştiinţele Naturii)

Femeile și marea

Arta plastică contemporană românească

Expoziția: Estivala

Muzeul Marinei Române, Constanța

3 - 12 august 2013

***Ina Ioana Iordan

Cinstindu-ne strămoșii

Colonia Dacica Sarmizegetusa

Ziua porților deschise

4 august 2013

***Gherla Info.

Asa cum a fost

Romania de-altadata

In bancnote (II)

Colectii si Colectionari

Aversul si reversul biletului de 100 lei tip Moscova al Bancii Nationale a Romaniei. A circulat in perioada 20 septembrie 1917 - 1 iulie 1926.

Aversul si reversul biletului de 5.000 lei al Bancii Nationale a Romaniei. 

6 septembrie 1940.

Aversul si reversul biletului de 20 lei al Ministerului de Finante. Emis intre 1947-1948.

Aversul si reversul biletului de 1.000 lei al Bancii Nationale a Romaniei. Emis intre 1941-1945.

Aversul si reversul biletului de 2.000 lei al Bancii Nationale a Romaniei. Emis intre 1941-1945.

Aversul si reversul biletului de 100.000 lei al Bancii Nationale a Romaniei. Emis intre 1945-1947.

Aversul si reversul biletului de 100.000 lei al Bancii Nationale a Romaniei. 1947.

Aversul si reversul biletului de 5.000 lei al Bancii Nationale a Romaniei. Emis intre 1943-1945.

Aversul si reversul biletului de 500 lei al Bancii Nationale a Romaniei. Emis intre 1940-1943.

Aversul si reversul biletului de 10.000 lei al Bancii Nationale a Romaniei. Emis intre 1945-1946.

No Limit

Arta plastica contemporana romaneasca

Simpozionul de Arta Contemporana artFORest

Muzeul de Arta Comparata Sangeorz-Bai

1 - 15 august 2013

   În perioada 1-15 august 2013, la Sîngeorz-Băi va avea loc SIMPOZIONUL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ – artFORest, sub auspiciile Complexului muzeal Bistrița-Năsăud și Centrului județean pentru cultură Bistrita-Năsăud, organizat de Muzeul de artă comparată Sangeorz – Băi și Fundația de artă contemporană Maxim.

  Participanții ediției artFORest 2013, cu tema NO LIMIT sunt:

MARIA BALEA - pictură, GABRIELA CULIC - pictură, 

EMIL CASSIAN DUMITRAȘ - ceramică, MAXIM DUMITRAȘ -sculptură, 

LUCIAN MUNTEAN - fotografie, ALEXANDRA MUREȘAN - ceramică, 

EUGEN PETRI - sculptură, IOAN AUGUSTIN POP - pictură, ARPAD RACZ - pictură, CONSTANTIN RADUCAN - pictură, PAVEL ȘUȘARĂ – critic de artă, 

VASILE DUDA – istoric de artă.

Locul intamplarii: 

Muzeul de Artă Comparată Sangeorz – Băi, 

Domeniul Artistic Dosul Gârciului Sangeorz – Băi

Simbol national

Academia Navala Mircea cel Batran

Ziua Imnului National

Salonic, Grecia

29 iulie 2013

  Luni 29 iulie, echipajul Navei Şcoală Mircea a sărbătorit Ziua Imnului Naţional în portul Salonic. La ora ridicării pavilonului navei, cadeţii aflaţi la bord în perioada de practică marinărească şi echipajul navei au interpetat Imnul Naţional, într-un ceremonial scurt dar emoţionant. Apoi, contraamiralul de flotilă dr. Corneliu Bocai, comandantul marşului a evocat semnificaţia Imnului Naţional, precum şi câteva date din istoria celor şase imnuri pe care România le-a avut începând cu anul 1862.

  Însoţind întotdeauna ceremonialurile militare şi ceremonialul de ridicare a pavilionului şi geacului oricărei nave militare, Imnul Naţional este un simbol al fiecăruia dintre noi, fiind alături de drapelul naţional, două repere care ne potenţează existenţa.

TEXT şi FOTO: Lt.cdor Mihai Egorov

***Academia Navala Mircea cel Batran