Muzeul Național de Artă al României
Frescele Mânăstirii Argeșului
București
7 decembrie 2012 - 26 mai 2013
Muzeul Naţional
de Artă al României vă invită la
expoziţia-eveniment Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului, organizată
de Secţia de Artă Veche Românească.
Curatori: Emanuela Cernea şi Lucreţia
Pătrăşcanu.
Expoziţia
reuneşte, în premieră, 31 dintre cele 35 de fragmente de frescă care s-au păstrat
până astăzi din ansamblul decoraţiei murale al bisericii Mănăstirii Argeşului,
ctitoria voievodului Neagoe Basarab (1512-1521) - personaj istoric definitoriu
pentru cultura românească.
Atribuite
zugravului Dobromir din Târgovişte şi echipei sale care finalizează pictura în
1526, frescele au fost extrase în 1882, în contextul restaurării bisericii,
restaurare coordonată de arhitectul francez André Lecomte du Noüy în perioada
1875-1887.
Cele 31 de
fragmente de pictură murală sunt redate astăzi publicului ca urmare a unui
laborios proces de restaurare efectuat pe parcursul ultimelor două decenii de
numeroşi specialişti, sub coordonarea prof. univ. dr. Oliviu Boldura, a prof.
univ. dr. Dan Mohanu şi a lect. univ. dr. Romeo Gheorghiţă.
Avem astfel
ocazia să redescoperim, la aproape jumătate de mileniu de la crearea sa, un
preţios tezaur de artă veche românească, mărturie a gustului artistic care a
guvernat evoluţia picturii medievale în Ţara Românească.
Printre cele mai
spectaculoase piese expuse se numără: portretul votiv al lui Neagoe Basarab şi
al familiei sale, portretul lui Mircea cel Bătrân, portretul domniţei Roxanda,
seria Deisis (Maica Domnului, Iisus mare împărat şi arhiereu, Ioan
Botezătorul), Arhanghelul Mihail, precum şi impresionanta galerie de sfinţi
militari.
Alături de fresce
sunt expuse şi alte piese de patrimoniu precum caftanul lui Neagoe Basarab, din
catifea brodată cu fir din argint aurit, chivotul din argint care reproduce
arhitectura bisericii, lucrări de grafică din secolul al XIX-lea sau fotografii
din albumul Episcopia Curtea de Argeş realizat de Carol Popp de Szathmari în
1866 - documente preţioase care redau aspectul mănăstirii înaintea restaurării.
Produsele
multimedia integrate expoziţiei facilitează comunicarea şi receptarea de către
public a concluziilor cercetării fragmentelor de frescă de la Mănăstirea
Argeşului. Astfel, în expoziţie vor rula un film de prezentare a intervenţiilor
de restaurare şi reconstituirea virtuală 3D a poziţiilor ocupate de fragmentele
de frescă în cadrul ansamblului monumental înainte de extragerea lor.
Un touchscreen cu
o aplicaţie interactivă permite accesul la desenele şi schiţele realizate de
pictorul Gheorghe Tattarescu la Curtea de Argeş în 1860, reunite în Albumul naţional, care copiază tablourile votive din interiorul
bisericii şi imaginea exterioară a monumentului înainte de restaurare.
Materialele multimedia sunt realizate de KOTKI visuals (Dilmana Yordanova,
Mikaela Kavdanska şi Larisa Crunţeanu).
Expoziţia
beneficiază de o scenografie specială, inspirată de imaginea legendarei
Mănăstiri a Argeşului ca şantier fără sfârşit, într-o continuă prefacere.
Descrierea bisericii îmbrăcată în schele, consemnată de Alexandru Odobescu în
1879, este emblematică pentru destinul monumentului. Proiectul scenografic este
semnat de echipa de arhitecţi Abruptarhitectura (Cristina Constantin, Mirela
Vlăduţă şi Cosmin Pavel).
Muzeul Naţional
de Artă al României mulţumeşte Muzeului Naţional de Istorie a României, care a
împrumutat două fresce, şi Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion
Mincu, care a împrumutat planuri, relevee şi fotografii din perioada
restaurării Mănăstirii Argeşului.
Proiect realizat cu sprijinul financiar al Administraţiei
Fondului Cultural Naţional (AFCN).