miercuri, 6 ianuarie 2021

Mobilă și...durere

 


Din istoria industriei românești 


Combinatul de Prelucrarea Lemnului Suceava 


Suceava (4)




CIL Suceava. "Felicitare" cu ocazia zilei de 8 martie. Format mic. 1964.


În fabrica de plăci fibro-lemnoase a Combinatului de industrializare 
a lemnului - Suceava. Volum: Suceava - Îndreptar turistic. 1964.



Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 49. 11 decembrie 1975.



Reclamă (o pagină) publicată în Revista România pitorească, Nr. 7. Iulie 1979.


Atunci...


...și acum.

România pitorească și-ale ei reclame

 


Înscrisuri de toate felurile 


Reclame 


Revista România pitorească











Nr. 7. Iulie 1988.



Nr. 11. Noiembrie 1988.


Nr. 12. Decembrie 1988.


Nr. 2. Februarie 1989.



Nr. 3. Martie 1989.

Bună primăvară, Deltă!

 


Delta Dunării














Grupaj publicat în Revista România pitorească, Nt. 4. Aprilie 1989.
Fotografiile primului articol sunt realizate de Natalia Dumitru.

Teatrul în gândirea lui Tudor Vianu

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Tudor Vianu







Articol publicat în Caiet - program nr. 20, Teatrul Național I. L. Caragiale.
Stagiunea 1973 - 1974.















Articol publicat în Caiet, Nr. 51, Teatrul Național București.
Stagiunea 1979 - 1980.

Steagul oastei lui Tudor Vladimirescu

 


Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I 


București 


ianuarie 2021




     Astăzi vă prezentăm una dintre cele trei replici ale steagului, aflate în patrimoniul muzeului nostru. Aceasta  a fost confecționată la I. S. Decorativa  în anul 1963 ca urmare a deciziei muzeului, în ideea de a avea o copie care să poată fi expusă, originalul fiind într-o stare de conservare total necorespunzătoare. Pânza este dreptunghiulară: una din fețe este din mătase naturală alb-gălbuie, pe care este pictată Sfînta Treime (Dumnezeu, în stânga jos Iisus Christos în dreapta lui, iar între ei un porumbel alb, întruchipînd Sfântul Duh). În dreapta Mântuitorului este înfățișat Sfântul Mucenic Tudor Tiron (patronul lui Tudor Vladimirescu), iar în stânga Tatălui, Marele Mucenic Gheorghe. Dedesupt, în mijloc, stema Țării Românești: o acvilă românească, cruciată și conturnată, cu zborul ridicat, înconjurată de o cunună din frunze de laur; sub acvilă sunt scrise două strofe, în limba română, dar cu litere chirilice:

Tot norodul romînesc...Pe tine te proslăvesc

Troiță de o ființă...Trimite-mi ajutorință

Cu puterea ta cea mare...Și-n brațul tău cel tare

Nădejde de dreptate...Acum să am și eu parte.

                                                    1821 Ghenarie 5

A doua față este de culoare albastră și conține o căptușală a feței, din mătase naturală. 

Pentru o mai bună protecție pânza a fost acoperită cu geam și înrămată.

   După asasinarea lui Tudor Vladimirescu, steagul a fost păstrat de maiorul Ion (Ianache) Cacalețeanu, comandantul artileriei sale și vechi colaborator. Acesta l-a păstrat în familia sa, iar ulterior, în 1881, fiul său, Gheorghe I. Cacalețeanu, l-a predat statului român și depus la Arsenalul Armatei, pînă în decembrie 1919, cînd a fost donat secției militare a Muzeului Național de Antichități. Steagul aflat deja într-o stare de conservare precară, a ajuns, odată cu inființarea lui, în 1923, la Muzeul Militar Național, de unde, în 1975 a fost transferat Muzeului Național de Istorie a R. S. R.

    Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I mai deține două imagini ale acestui drapel: un tablou de Honoriu I. Cretulescu, achiziționat în 1950 și o pânză pictată, achiziționată în 1948.

    Ciucurii, vârful steagului, ordinul Sfântul Gheorghe și inelul din aur, pot fi vizionate în expoziția permanentă  a muzeului, în cadrul secției de istorie militară modernă.

Dr. Corneliu Andonie


Omenia și muntele

 


Din istoria turismului românesc






Consemnare publicată în Revista România pitorească, Nr. 3. Martie 1989.


Consemnare publicată în Revista România pitorească, Nr. 1. Ianuarie 1989.





Consemnări publicate în Revista România pitorească, Nr. 11. Noiembrie 1988.