joi, 10 septembrie 2020

Eroii de la Plevna




Banda Desenată Românească


Lansare de carte 


Puiu Manu, Vasile Mănuceanu 


Muzeul Municipiului București 


11 septembrie 2020




   Eveniment! Vineri, 11 septembrie 2020, la  ora 17:00, în curtea palatului Şuţu, domnul Puiu Manu va lansa albumul Eroii de la Plevna. Apărut sub îngrijirea profesorului Gabriel Rusu de la Cluj, albumul reuneşte planşele publicate în revista Cutezătorii, în anul 1977. Pasionaţii de benzi desenate din Bucureşti  sunt aşteptaţi la lansare, cu rugămintea de a respecta regulile impuse de vremurile dificile pe care le trăim (mască de protecţie şi distanţa socială).  Este cadoul pe care dl Puiu Manu îl oferă cititorilor săi, la aniversarea vârstei de 92 de ani!
    Manifestarea are loc în cadrul  Salonului BD Povești din București în benzi desenate, ediția a 7-a.
Mai multe informaţii despre album găsiţi aici:
 

Homo faber, femina faber




Arta plastică contemporană românească 


Maia Ștefana Oprea, Samir Mihail Văncică 


Aluniș Art Center, Comuna Colți 


18 septembrie - 18 noiembrie 2020




    Vineri, 18 septembrie 2020, ora 1800, la Aluniș Art Center (Aluniș, nr. 39, comuna Colți, județul Buzău) are loc vernisajul expoziției de pictură Homo faber, femina faber. Cea de-a treia expoziție de artă contemporană de la Aluniș Art Center îi are protagoniști pe Maia Ștefana Oprea și pe Samir Mihail Văncică, un cuplu de artiști care expun pentru prima dată împreună, deși formează o familie de ani buni. Curatoriată de Ana Sultana Cipariu, expoziția Homo faber, femina faber face parte din programul artistic conceput de inițiatoarea și coordonatoarea proiectului Aluniș Art Center, Iulia Gabriela Sîrbu și poate fi vizitată în perioada 
18 septembrie – 18 noiembrie 2020.

Apanajul masculinităţii




Muzeul de Istorie Teodor Cincu 


Tecuci, muzee 


10 septembrie 2020




    Muzeul de Istorie Teodor Cincu vă propune în acest cald şi calm septembrie o revenire la imaginea patriarhală a societăţii de sfârşit de secol XIX şi început de secol XX, prin intermediul colecţiilor particulare tecucene (Doina Dimitriu, Dănuț Cambir, Dan Cruceanu, Ionel Marcu)  şi ale partenerilor: Muzeul de Istorie Paul Păltănea Galați, Muzeul de Istorie Vasile Pârvan Bârlad și Arhiepiscopia Dunării de Jos – Complexul Muzeal Banu Nicoreşti.
   Joi, 10 septembrie 2020, în curtea frumosului conac Cincu, sunteţi aşteptaţi la o poveste cu şi despre bărbaţii unui timp apus, într-o expoziţie care vorbeşte despre prerogativele sexului masculin.
   Apanajul masculinităţii este un periplu de finite, delicateţe, noutate imagistică şi obiectuală, în lumea aspră a bărbatului, angajând câteva profesii în care rolul femeii a fost refuzat, foarte târziu câștigat sau se lasă încă aşteptat: preotul, episcopul, dascălul şcolii, călătoriile, oşteanul cu ţinuta sa militară, diplomatul în frac şi joben, deţinutul politic şi omul securității purtând mănuşi împănate cu nisip şi pietricele, sportul, precum fotbalul sau şahul, dar şi activităţi particulare precum fumatul, călăria sau cutia din lemn cu sticle inscripţionate 1938.
   Profesioniştii muzeului tecucean vă propun o expoziţie densă cu circa 200 de obiecte, care prezintă o lume adevărată, pe care filmul nu o mai poate aduce decât virtual şi fugar ochilor prea obosiţi de timpul sterp al modernităţii.
   Veţi putea admira un amnar din podişul Tibet cu o vechime de circa 150 ani, o tabacheră de la 1877, ceasuri de argint, ţinute cusute cu fir de aur, ţigări marca Mareşal Antonescu de la 1940 sau ambalaje de ţigări din perioada comunistă.
Suntem aici pentru voi. Recreăm lumi. Aducem cultură acestui oraş.


Pe simezele vâlcene - 20Art20




Arta plstică contemporană românească 


Muzeul de Artă Casa Simian, Râmnicu Vâlcea 


10 septembrie 2020





În apropierea sfinților. Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani




Casa Filipescu-Cesianu, 


București, muzee, 


9 septembrie 2020




   Expoziția În apropierea sfinților. Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani a fost extinsă și se redeschide pentru public.
   Expoziția permanentă găzduită, în Corpul Lapidarium, de Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151), intitulată În apropierea sfinților. Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani a fost extinsă. Muzeul Municipiului București invită publicul să descopere noi fragmente de frescă începând de miercuri, 9 septembrie 2020, care se adaugă și completează expoziția deschisă la începutul anului 2017.
    Este vorba despre un fragment extras în anul 1985 de pe pereții bisericii Sfânta Treime a Mănăstirii Văcărești, care înfățișează o parte din grupul ctitorilor împreună cu întemeietorul mănăstirii, Nicolae Mavrocordat (1680-1730), domn al Moldovei (1709-1710 / 1711-1716) și al Țării Românești (1711-1716 / 1719-1730). Pictat pe peretele de Vest al pronaosului, tabloul votiv cuprindea două grupuri separate între ele printr-o ușă. În partea dreaptă se aflau părinții domnului, Alexandru Exaporitul și Sultana, alături de patriarhul Ierusalimului, Dositei II Notara (1669-1707). În partea stângă a ușii se afla Nicolae Mavrocordat, Smaranda, cea de-a treia sa soție și șapte dintre copiii domnului. Aici este înfățișat domnul Nicolae Mavrocordat alături de Scarlat (fiul său din prima căsătorie), Constantin Voievod (fiu din prima căsătorie a acestuia), doamna Smaranda (prima soție a lui Constantin Voievod) și Ioan Voievod (fiul lui Nicolae Mavrocordat din a doua căsătorie).
    Al doilea fragment de frescă, extras de asemenea în anul 1985 de pe peretele de Sud al traveei de Est din Biserica Sfânta Treime a Mănăstirii Văcărești, tratează tema biblică Haemorrhoissa, conform literaturii de specialitate. Construcția Mănăstirii Văcărești a început în anul 1716 la inițiativa lui Nicolae Mavrocordat (1680-1730), domn al Țării Românești, însă edificarea întregului complex s-a finalizat în timpul domniei fiului său, Constantin Nicolae Mavrocordat (1711-1769).
    Ansamblul Văcărești a avut un trecut zbuciumat, afectat de incendii și cutremure, transformat în penitenciar pentru deținuții revoluționari din 1848 și în timpul răscoalelor țărănești din 1864. În perioada 1850-1864, așezământul a fost aproape abandonat, iar spre finalul celui de-al Doilea Război Mondial a fost avariat de bombardamente. După anul 1947 și până în 1964 aici s-a aflat Penintenciarul Corecțional Văcărești, închisoare de tranzit pentru deținuții politici din timpul regimului de comunist.
    Deși numeroși oameni de cultură s-au opus acestui demers, în anul 1984 Nicolae Ceaușescu a decis demolarea Mănăstirii Văcărești pentru a face loc Tribunalului Capitalei. Din cei aproximativ 2.500 m² de frescă s-a reușit extragerea a cca. 120 m² din Biserica Sfânta Treime, reprezentând 80 de fragmente selectate de către istoricul de artă Alexandru Efremov. O parte dintre aceste acestea au fost restaurate de o echipă de specialiști coordonată de prof. univ. dr. Dan Mohanu, Departamentul Conservare și Restaurare al Facultății de Istoria și Teoria Artei din cadrul Universității Naţionale de Arte Bucureşti.