joi, 25 iunie 2020

Eseist, dramaturg, filozof, publicist, romancier și...deținut politic




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


I. D. Sîrbu - Ion D. Sîrbu (1919 - 1989)







Consemnări publicate în Gong '81, Almanahul Revistei Teatrul. Decembrie 1980.


1982.





Articol publicat în Caiet, Nr. 63. Teatrul Național București.
Stagiunea 1982 - 1983.


Editura Scrisul Românesc, Craiova. 1982.





Ceonică publicată în caiet, Nr. 72, Teatrul Național București.
Stagiunea 1985 - 1986.

***Mai multe despre...Dezideriu puteți afla și de aici: 

Rezultate Căutare

Rezultate de pe web

Regizor, scenarist, actor...




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară, 


Constantin Vaeni







Articol (semnat de Călin Căliman) publicat în
Magazin special Cinema. 1978.

***Mai multe despre acest regizor puteți afla și de aici:  Wikipedia 


Bucureștiul medieval al familiei Mavrocordat




Muzeul Municipiului București


3 iulie 2020




    Muzeul Municipiului București vă invită să descoperiți o nouă expoziție tematică la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2) – Bucureștiul medieval al familiei Mavrocordat – care va fi deschisă începând de vineri, 3 iulie 2020, de la ora 11:00.
    "Ctitorii bisericilor bucureștene aparțin tuturor claselor sociale, chiar și meșteșugarilor și negustorilor, fețelor bisericești, dar și domnilor. În ciuda obligațiilor financiare în creștere față de Înalta Portă și a duratei relativ scurte a domniei, mulți dintre primii fanarioți au dorit să își lege numele de cel puțin o ctitorie. Primul domn fanariot din Țara Românească, Nicolae Mavrocordat (1716, 1719-1730) a ridicat la Văcărești cel mai mare ansamblu monastic pe care l-a cunoscut vreodată Țara Românească. Tot el a refăcut Paraclisul Mitropoliei Bucureștilor, în vreme ce fiul său, Constantin Mavrocordat (1730, 1731-1733, 1735-1741, 1744-1748, 1756-1758, 1761-1763) a zidit mănăstirea Sfântul Spiridon Vechi la 1747, repară și a extinde Biserica Bunei Vestiri de la Curtea Domnească.
    De asemenea, tradiția prezenței unei case domnești în marile complexe monastice a fost continuată de Nicolae Mavrocordat, în cazul ctitoriei sale de la Văcărești. Pe lângă aceste case, Nicolae Mavrocordat își va ridica la scurt timp o altă reședință, pe un teren ce aparținea Mănăstirii Radu Vodă, pentru a-i oferi clipe de tihnă în mijlocul unui cadru natural îmbietor. Aceasta se va numi Casa de la Foișor. Neînzestrând casa domnească cu un paraclis, după cum se obișnuia, doamna sa, Smaranda (Smaragda), va ridica la 1745 o biserică, Biserica de lângă Casa de Priveală, rămasă cu denumirea Biserica Foișor.
    Muzeul Municipiului București este păstrătorul vestigiilor de la Mănăstirea Văcărești, cea care a avut cumplita soartă să fie demolată în decembrie 1984. Fresce din ansamblul monumentului onorează cu prezența lor săli de expunere ale Palatului Suțu, loc în care poate fi completată povestea Bucureștilor din timpul domniei ctitorului ansamblului monastic Văcărești.
    Litografii cu lăcașe de cult ridicate în București în prima jumătate a secolului al XVIII-lea pot să recompună imaginea de oraș al bisericilor și al mănăstirilor. Expoziția care va fi realizată în jurul frescelor de la Văcărești poate reînvia convingător imaginea Capitalei într-o epocă fascinantă, care a pregătit trecerea la modernitatea românească.
    De asemenea, ne putem imagina spațiul citadin în care erau etalate veșmintele, luxul, dar și culoarea, prin această scurtă incursiune în spațiul dintre zidurile domnești. Icoane și Obiecte de cult, monede de secol XVIII, piese de arheologie medievală, veșminte de epocă și accesorii,  gravuri, documente, litografii, obiecte de artă decorativă, toate din colecțiile Muzeului Municipiului București ne pot oferi, într-o concepție expozițională în sala cu fresce de la Palatul Suțu o imagine a Bucureștiului valaho-fanariot din vremea domniei ctitorului mănăstirii Văcărești, Nicolae Mavrocordat, o imagine a vieții creștine, dar și cu elemente din viața cotidiană”.
Dr. Maria-Camelia Ene
Alte amănunte despre această expoziție:
http://muzeulbucurestiului.ro/bucurestiul-medieval-al-familiei-mavrocordat-la-palatul-sutu/


Despre Teatru cu...





De pe scenele teatrului românesc de-odinioară






























Interviuri publicate în Gong '88, Almanahul Revistei Teatrul. Decembrie 1987.




Interviu publicat în Gong '88, Almanahul Revistei Teatrul. Decembrie 1980.




...cu pregnant simț al echilibrului




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară, 


Mircea Mureșan (1928 - 2020)













Interviu (luat de Valerian Sava) publicat în Almanah Cinema 1977. Decembrie 1976.





Articol (semnat de Călin Căliman) publicat în
Magazin special Cinema. 1978.

***Mai multe despre acest regizor puteți afla și de aici: Wikipedia