miercuri, 29 ianuarie 2020

Gravuri - Eloquentis III




Arta plastică contemporană românească


Zuzu Caratănase


Galeriile Municipale de Artă Târgu Jiu


16 martie - 30 aprilie 2020





Dintre Patriarhi (3)




Din istoria Bisericii Ortodoxe Române 


Patriarhul Iustin Moisescu (1910 - 1987)












Articol publicat în Îndrumător bisericesc misionar și patriotic, Nr. XI.
Editor: Episcopia Ortodoxă Română de Alba Iulia.


Salonul de literatură Junimea




Lucian Bălan 


Casa Pogor, Iași


30 ianuarie 2020





Pe simezele brașovene




Arta plastică contemporană românească


Galeriile de Artă Cattia, Brașov


1 februarie 2020





Dicționar de locuri literare bucureștene




Lansare de carte


Corina Ciocârlie, Andreea Răsuceanu


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București


30 ianuarie 2020




   Joi, 30 ianuarie, de la ora 19:00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu este gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Rasuceanu și invitații lor, criticii literari  Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.
  Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, și se face cu rezervarea locului prin #Eventbook, aici:
https://eventbook.ro/other/bilete-lansare-dictionar-de-locuri-literare-bucurestene

Un tânăr romancier român, la 1870 - Mihai Eminescu




Conferințele de joi 


Ioana Bot,


Muzeul Municipiului București, muzee, 


5 februarie 2020




    Muzeul Municipiului București vă invită să participați la conferința de joi, 6 februarie 2020, cu tema Un tânăr romancier român, la 1870 - Mihai Eminescu care va fi susținută de prof. univ. Ioana Bot la Palatul Suțu, începând cu ora 18:30.
Coordonator conferințe de joi: Cătălin D. Constantin
    Dacă, în conștiința tuturor românilor, Mihai Eminescu figurează ca marele Poet al tuturor timpurilor (ceea ce este, de fapt, o construcție culturală și politică pe care el însuși nu și-o dorise), istoria manuscriselor sale, rămase nepublicate, ne arată că, de fapt, el s-a visat dramaturg și - în tinerețe, în orice caz - romancier. Exercițiile sale "de atelier”, proiectele de roman neterminate, recitite astăzi, deschid perspective interesante asupra proiectelor scriitoricești ale tânărului Eminescu - și asupra noutății acestora, în contextul literaturii epocii.      Pentru că proza eminesciană nu este, așa cum s-a spus de (prea) multe ori, una "învechită” pentru cititorul de astăzi: dimpotrivă - inovațiile încercate acolo de tânărul scriitor, reflecțiile asupra literaturii și a funcțiilor ei în lumea modernă (care nu mai era, crede Eminescu, o lume a poeziei...), toate acestea au un aer proaspăt și - credem - provocator.
    Ioana Bot este profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, unde predă cursuri de Literatură română a sec. al XIX-lea și Mediere culturală. Interesele sale științifice vizează literatura modernă și postmodernă românească, istoria ideilor literare europene, practicile de lectură si arhivele literare. Visiting professor de literatură română la universitățile din Florența, Roma, Zurich, Cracovia. Despre Mihai Eminescu, a publicat volumele Eminescu și lirica românească de azi (1990, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor), Mihai Eminescu, poet național român. Istoria și anatomia unui mit cultural (coord., 2001), Eminescu explicat fratelui meu (2012). A colaborat cu studii și articole despre opera eminesciană, respectiv despre mitizarea lui Eminescu în ipostaza de poet național, la numeroase proiecte lexicografice europene de istorie literară (cel mai recent, la „Encyclopaedia of Romantic Nationalism in Europe”, ERNIE, accesabilă la https://ernie.uva.nl/viewer.p/21 ), precum și la alte publicații internaționale. Este co-autoarea (împreună cu Cătălin Cioabă) a ediției Mihai Eminescu, Versuri din manuscrise, București, Humanitas, 2016. Este, de asemenea, traducătoare și editoare. A semnat jurnalism cultural în revistele Echinox, Tribuna, Dilemateca și Dilema veche.
Bilet intrare: 10 lei.
Ilustrație: Wanderer above the Sea of Fog, pictură în ulei, Caspar David Friedrich, 1818

Arta Tranșeelor




Muzeul de Istorie Suceava


5 februarie - 29 martie 2020




    Muzeul Bucovinei prezintă publicului, începând cu data de 5 februarie 2020, o inedită expoziție temporară organizată în colaborare cu Asociația Muzeul Jucăriilor București – 
Arta Tranșeelor.
    Vernisajul expoziției Arta Tranșeelor va avea loc în data de 5 februarie 2020, ora 1100, la Muzeul de Istorie din Suceava.
   Obiectele expuse prezintă publicului o altă latură a războaielor, mai puțin cunoscută, Fenomenul Arta tranşeelor - Trench Art.
   Apărut în perioada războaielor duse de Napoleon I, curentul artistic a cunoscut o ascensiune fulminantă în timpul Primului Război Mondial. Termenul de Trench Art sau arta din tranșee este utilizat pentru a descrie suvenirurile realizate manual sau manufacturate în ateliere militare în timpul Primului Război Mondial, în perioada interbelică şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
   Sute de obiecte cu valori artistice deosebite, din cea mai mare colecție privată din România, vor fi expuse la Muzeul de Istorie din Suceava: vaze pentru flori, brichete, tabachere, rame pentru fotografii, veioze, căni, sfeșnice, realizate, marea majoritate, în timpul Primului Război Mondial, dar și ulterior de către soldați, prizonieri sau de invalizi de război, din cartușe, obuze, proiectile, lăzi de muniție, binocluri, canistre, grenade.
    Reprezentanții Asociației Muzeul Jucăriilor București prezintă la Suceava povestea proiectilelor, a cartușelor, obuzelor, grenadelor și a altor piese de armament pe care soldații români, dar și de alte naționalități, aflați pe front, în spitale de campanie sau în prizonierat, le-au realizat, unele dintre ele pot fi considerate adevărate opere de artă.
Expoziția va fi accesibilă publicului în perioada 5 februarie – 29 martie 2020.