joi, 19 decembrie 2019

Cornul Abundenţei. Luxul în lumea nobiliară transilvăneană




Muzeul Orașului Oradea


19 decembrie 2019 - 30 aprilie 2020




   "Cornul abundenţei" a fost asociat mereu cu bogăţia şi cu belşugul şi a fost folosit de-a lungul timpului pentru decorarea obiectelor de lux. Luxul şi imaginea erau la fel de importante pentru nobilimea din Transilvania secolelor XVII-XVIII ca şi pentru cea de la curţile aristocratice europene şi aveau aceeaşi încărcătură simbolică, a afişării statutului social.
    Vă invităm vineri, 20 decembrie, ora 13:00, la lansarea expoziției Cornul Abundenţei. Luxul în lumea nobiliară transilvăneană.
Cetatea Oradea, Palatul Princiar, corp B, etaj 1, sala 12.
    În cadrul expoziţiei vor putea fi admirate brâie, broşe, pandantive, cercei, brăţări, paftale din aur sau argint, emailate sau decorate cu pietre preţioase, arme, piese de harnaşament şi alte obiecte militare de paradă, menite să reflecte fastul lumii nobiliare din Transilvania premodernă.
Expoziție realizată în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

D'ale propagandei 1.0




Muzeul Mihai Eminescu 


Iași


22 decembrie 2019 - 5 ianuarie 2020




Expoziția cuprinde cărți, reviste și alte broșuri de propagandă, organizate tematic: 
Nicolae Ceaușescu; Partidul; Partidul și tineretul; Propaganda și Scriitorii.

Pe Magheru...în luna lui februarie (1985)




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul C. I. Nottara











Grupaj publicat în Cortina,
supliment al programului Teatrului C. I. Nottara. Februarie 1985.


Pe simezele Capitalei - Familii de artiști




Arta plastică contemporană românească


Irina Codreanu, Dragoș Morărescu


Galeria Romană, București


12 decembrie 2019 - 1 februarie 2020





    “Surorile Irina și Lizica Codreanu au fost mătușile lui Dragoș Morărescu, acestea fiind surori cu mama lui Dragoș, Margareta (1900 - 1986). Familia Codreanu a avut opt copii. Prima din cele amintite, sculptoriță, și cealaltă – dansatoare, au gravitat în mediile apropiate de avangarda artistică europeană a începutului de secol, și au frecventat cu regularitate atelierul lui Constantin Brâncuși, de la Paris.
    Irina Codreanu (1896-1985) a urmat între 1915-1918 Academia de Belle-Arte din București. Din 1919 a frecventat cursurile Academiei de la Grande Chaumière, avându-l ca mentor pe Émile Antoine Bourdelle. Este prezentă cu lucrări în Galeria Națională a Muzeului Național al României. Este considerată o elevă și colaboratoare a marelui înnoitor al sculpturii moderne.
    Expoziția de față adună o selecție reprezentativă a operei grafice și sculpturale a Irinei Codreanu, lucrări care provin din colecții particulare. Sunt oferite spre desfătarea ochiului câteva sculpturi în material definitiv (piatră, bronz, ghips patinat), precum și un număr de desene de atelier, schițe și eboșe, arătând toate, deopotrivă, marea expresivitate a modelajului și a foarte bunei raportări la spațialitate și materialitate. Deși bibliografia despre creația artistei este destul de bogată, cuprinzând studii, articole și referințe, publicate în România și Franța, o monografie amplă despre Irina Codreanu lipsește încă, iar eseul publicat de către Simona Nistor (Editura Meridiane, 1979, colecția Pygmalion) rămâne singurul reper solid, lămuritor asupra operei acestei artiste. O retrospectivă cu operele artistei a fost organizată în 1968, la Sala Dalles din București, în care au figurat 26 de sculpturi și 22 de desene.
     Dragoș Morărescu (1923-2005), provine dintr-o înstărită familie de bucureșteni, familia avocatului Ioan S. Codreanu, care a infiinţat Monitorul Oficial. Tatăl său, Ștefan Morărescu (1888-1968), economist de prestigiu, cu cărţi publicate în domeniul economiei, iar mama, Margareta Morărescu, fostă Codreanu, a fost trimisă la Paris, împreună cu surorile ei, făcând şi ea o şcoală de artă.  Dragoș Morărescu a locuit împreună cu părinții, din 1938 până în 1950. În valurile naționalizărilor, au pierdut tot. Dragoș Morărescu a făcut studii de arhitectură și artă bisericească (Școala Superioară de pictură bisericească era condusă de prof. I. D. Ștefănescu și pictorul Artur Verona), a scris poezie, cărți bibliofile, el însuși dând naștere câtorva titluri de carte bibliofilă. Poate fi considerat printre primii experimentaliști ai sculpturii în metal, cel puțin în spațiul românesc, când în anii 1960, a folosit cu multă expresivitate și inventivitate tabla, sârma și diverse vase metalice vechi - drept materiale pentru întruchiparea unor idei plastice, inedite, ludice. Acestea nu figurează deloc în expoziția de față, artistul fiind prezentat în acest context, într-o dublă ipostază, de grafician și pictor. Printre temele de el abordate predomină peisajul citadin, dar și figura umană, îndeosebi portretul, dar și nudul feminin. A călătorit mult prin Franța, Italia, SUA, Austria, și după fiecare călătorie revenea cu un număr impresionant de lucrări, care nu sunt însă de interes diaristic-etnografic, ci sunt exerciții avansate de investigație cromatică, formală, peisaje de atmosferă, în care artistul dorea să suprindă acel unic genius loci, specific oricărui teritoriu cultural.
    Expoziția de față, în bună tradiție, veche de mai bine de trei ani, pe care a instituit-o Galeria Romană, încearcă să suprindă profilul unei alte faimoase familii de artiști, de data aceasta a ramurii Codreanu-Morărescu, destine artistice legate deopotrivă de spațiul cultural francez, dar și de cel românesc, cel din urmă fiind în plin proces de reevaluare a canonului artistic; expoziția aceasta este un bun prilej de a urmări cum ecourile frământărilor de natură culturală, artistică, ideologică, venite dinspre Paris, au înmugurit și înflorit în creația celor doi artiști: influențele creației unui Bourdelle sau Brâncuși (Irina Codreanu), Picasso sau  Matisse (Dragoș Morărescu), deopotrivă cu influențele, mai mult decât vădite și mai profunde, ale artei țărănești românești asupra amândurora. “ (Vladimir Bulat, critic şi istoric de artă). 

Program de vizitare:
Luni-Vineri: 10:00-18:00
Sâmbătă: 10:00-15:00
Bd. Lascăr Catargiu, nr 1, sector 1, Bucureşti (Piaţa Romană)

Regele gol




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul de Stat Arad




Scenă de ansamblu. Premieră: 16 mai 1968.








Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 7. Iulie 1968.


Lungul drum al zilei către noapte




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național Cluj




Silvia Ghelan (Mary Tyrone), Ștefan Sileanu (Edmund), George Motoi (Jamie)
și Valentino Dain (James). Regia: Crin Teodorescu.
Premieră: 18 mai 1968.







Cronică publicată în Revista Teatrul, Nr. 7. Iulie 1968.



Pe simezele Capitalei




Arta plastică contemporană românească 


Vasile Socoliuc


Muzeul Național al Literaturii Române, București


18 decembrie 2019 - 7 ianuarie 2020



    Vasile Socoliuc este un artist care afirmă o autenticitate a formelor vitale, predominante în compozițiile sale, în care liniile sunt la fel de imateriale ca accentele negre. Aceasta creează o lume a contrastelor apte să-l dezvăluie ca un creator de esențe imponderabile, instinctiv dornice, de imagini bântuite de neliniștea personajelor care par să se opună tuturor fricii și umilinței. – Radu Ceontea
Expoziția poate fi vizitată în perioada 18 decembrie 2019 – 7 ianuarie 2020.
Programul de vizitare a expoziției : Luni – Vineri,  în intervalul orar 10:00 – 18:00

Pe simezele Capitalei - Distanță și Durată




Arta plastică contemporană românească 


Adrian Preda


Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, București 


18 decembrie 2019 - 2 februarie 2020