vineri, 18 octombrie 2019

Dincolo de furtună




Lansare de carte 


Corina Ozon 


Librarium TNB, Bucureşti 


23 octombrie 2019





Zilele Icoanei




Muzeul Civiliazaţiei Dacice şi Romane 


Deva 


19 - 20 octombrie 2019






"Sirena tropicelor"




Lumea şi noi...


Josephine Baker




Josephine Baker (stînga), în fotografie împreună cu marele nostru artist
Constantin Tănase (în centru). 





Articol publicat în Almanah Flacăra 1980. Decembrie 1979.





Paragraf publicat în monografia Teatrul de Revistă Constantin Tănase (1919 - 2000).


Niciunul dintre autorii "surselor"de mai sus nu pomeneşte
de revenirea Josephinei în România.
La Festivalul Cerbul de Aur, Braşov, 1970. 

Aromânii - Artă și meșteșug




Muzeul de Artă Popuară Constanţa 


octombrie 2019 - martie 2020






    La Muzeul de Artă Populară Constanța s-a deschis expoziția Aromânii - Artă și meșteșug, menită să pună în valoare, în mod special, frumusețea, varietatea și splendoarea costumului popular, reprezentativ pentru românii balcanici. Expoziția este un preambul al triplului eveniment editorial din 1 noiembrie care va aduce în prim-plan cercetări de etnografie și lingvistică referitoare la aromânii din Albania și Macedonia, realizate de specialiști de la Academia Română - Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu și specialiști din Constanța.
   Expoziția este organizată pe baza colecțiilor muzeale alcătuite între anii 1973-1980 ca urmare a unei ample cercetări etnografice prin toate așezările Dobrogei, acolo unde au trăit aromânii.       În urma acestei cercetări dificile prin satele dobrogene s-au achiziționat piese de costum popular, podoabe, țesături de interior și obiecte de uz gospodăresc deosebit de valoroase aparținând tuturor ramurilor de aromâni, piese cu o vechime de peste 100-150 de ani, incluse ulterior în categoria Tezaur.
    Piesele de costum ale aromânilor erau realizate în ateliere specializate, unde croitorul (a’raftu) croia, așeza foile și se ocupa de partea decorativă a fiecărei piese, în funcție de sex, vârstă, statut social sau pentru funcții ceremoniale (nuntă, botez, înmormântare).
    În prima sală a expoziției sunt prezentate piese de costum din categoria hainelor mari de vreme rea, confecționate din stofă din lână dată la piuă, pentru a li se asigura impermeabilitatea. Tot în acest spațiu sunt expuse veste bărbătești (giumidani) și haine scurte pentru femei, cu mâneci (libade sau dulâmă), decorate cu măiestrie cu găitane grena, verzi, galbene, albastre, aurii și argintii. Nu lipsesc nici faimoșii ciorapi lungi din lână și fir auriu sau argintiu (pârpodzi), care completează portul popular, împletiți cu cinci cârlige, în registre decorative și cromatice de un mare rafinament. Un loc special le este acordat costumelor de nuntă (de mire și de mireasă), în cazul portului de femeie remarcându-se căciula bogat decorată cu găitane și mărgele, pe care se așeza discul (tasul) cu monede din argint.
   În sala a doua se remarcă în mod deosebit piesele de port de femeie din categoria scurtacî, la care găitanele roșii, verzi, albastre, galbene, aurii și argintii acoperă întreaga suprafață a postavului dând naștere unor adevărate opere de artă. Tot în această sală sunt prezentate costume realizate din catifea, purtate în zilele de sărbătoare, la nunți, botezuri și alte ceremonialuri (logodnă, pețit) de aromâncele tinere, catifeaua cumpărată din târguri fiind considerată o țesătură scumpă și de lux.
    Podoabele care însoțesc costumele, confecționate în general din argint (asime) și mărgele, țesăturile din lână și păr de capră (vestitele iambule, cergile „înflucate”), pernele de o varietate ornamentală și cromatică spectaculoasă sunt de un rafinament rar întâlnit, aspect care subliniază ideea de artă și meșteșug.
   Din expoziție nu lipsesc obiectele de uz gospodăresc din aramă. De asemenea, un bogat material foto-documentar completează expoziția Aromânii - Artă și meșteșug.

Să ne cunoaştem artiştii



Arta plastică contemporană românească 


Ioan Cărdei (1906 - 1907)




Pliant expoziţional. Retrospectivă.
Galeriile de Artă ale Inspectoratului de Cultură al Municipiului Bucureşti.
1 - 15 iulie 1992.






Noaptea la Muzeu. Printre dinozauri




Complexul Muzeal Arad 


19 octombrie 2019





Trofee de vânătoare




TNT Club Sport 


Bacău 


25 - 27 octombrie 2019





Pictura transilvăneană interbelică




Muzeul Judeţean Mureş 


Târgu Mureş 


25 octombrie 2019





Festivalul Cossack Art




Diaspora română 


Atena, Grecia


ediţia a III-a, 20 octombrie 2019




    Vă invităm să fiți alături de noi la cea de-a treia ediție a Festivalului Cossack Art și să urmăriți parada costumelor populare urmată de dansurile noastre românești!
Duminică, 20 octombrie, ora 16:00, Alsos Kifisias.

Reviste şi ziare din colecţiile Muzeului




Muzeul Municipal Câmpulung 


octombrie - noiembrie 2019




    În perioada octombrie - noiembrie 2019, la Muzeul Municipal Câmpulung, în cadrul Secţiei de Istorie şi Artă Plastică, este deschisă publicului larg o expoziţie ce cuprinde un număr de 
54 exemplare din diferite categorii de ziare și reviste.
   Vizitatorii pot face o scurtă întoarcere în timp, "răsfoind” reviste şi ziare politice, de cultură, literare, umoristice şi școlare, toate din propriile colecții ale Muzeului Municipal Câmpulung.
   O expoziţie care nu poate fi ratată, pentru simplul fapt că exponatele reprezintă o infimă fărâmă din ceea ce a însemnat şi reprezintă presa scrisă românească.
    Presa românească s-a născut târziu, în urmă cu 190 de ani, la o distanţă de peste 200 de ani faţă de primul ziar din lume, apărut în Strasbourg la începutul secolului al XVII-lea.
    Curier Românesc, întâia publicaţie editată în limba română, a văzut lumina tiparului abia la 8 aprilie 1829, în Muntenia, sub patronajul lui Ion Heliade Rădulescu.
    Curierul a apărut de două ori pe săptămână, lunea şi vinerea, în patru pagini, era redactat cu litere slavone, iar pe frontispiciul său scria, cu majuscule latine şi cu multe virgule: Gazeta politică; comercială și literară.
    Exemplul lui Heliade Rădulescu a fost urmat imediat de Gheorghe Asachi şi, mai târziu, de Gheorghe Bariţiu.
   La data de 1 iunie 1829, la Iaşi, a apărut primul număr din Albina românească, iar mai târziu, la 12 martie 1838, se tipărea, pentru prima oară, Gazeta de Transilvania.
   Presa românească prindea astfel contur, iar filele ziarelor erau gospodărite cu atenţie şi dăruire de cărturari cu viziuni politice clare, asumate făţiş.
   Publicaţiile luptau pentru "deşteptare”, pentru conştiinţa naţională, drepturile sociale, politice şi culturale, ba chiar pentru „dreptul sfânt al slobozeniei dinlăuntru şi dinafară”, după cum scrie chiar eruditul Mihail Kogălniceanu în Dacia literară.
   Nimeni nu se sfia să unească versul cu proza, replica dramatică şi satira, verbul percutant şi metafora, într-un tot organic, un catalizator esenţial pentru anul revoluţionar 1848.
   În perioada interbelică dezvoltarea ziarelor era la nivelul celorlalte ţări europene, atât din punct de vedere al celor care scriau, cât şi din cel al conceptelor aplicate (publicitatea prinde aripi, ziarele apar în format color).

Exponatul lunii octombrie




Muzeul Militar Naţional Regele Ferdinand I 


Bucureşti 


octombrie 2019




Români,
   În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înțelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea țării de la o catastrofă totală: ieșirea noastră din alianța cu puterile Axei și imediata încetare a războiului cu Națiunile Unite.
Ordon armatei (…) să lupte prin orice mijloace şi cu orice sacrificii …
   Discursul Regelui Mihai din data de 23 August 1944 a însemnat răsturnarea guvernului condus de mareșalul Ion Antonescu și întoarcerea armelor împotriva fostului aliat al României – Germania nazistă. Pentru soldați, români și germani, vestea a fost bulversantă. De la camarazi luptând cot la cot împotriva aceluiași inamic - Rusia sovietică, se vedeau dintr-o dată puși în situația de a se ucide unii pe alții.
   În Prahova, în special în zona Ploieștiului, unde își avea baza Divizia a 5-a Antiaeriană a Luftwaffe care, înainte de 23 august, trebuia să apere petrolul României, nu s-au dat lupte grele, foștii camarazi de arme încercând să se protejeze reciproc. Totuși, datorită ordinelor primite de la superiori, de ambele părți, câteva neînțelegeri s-au soldat cu schimburi de focuri. Singurele lupte serioase s-au dat în zilele de 26-29 august 1944, la Lipănești- Zamfira, unde unități germane, ajutate de câteva unități vlasoviste, au făcut prăpăd în rândul unor subunități române care le-au blocat retragerea.
     Printre cei ce și-au dat obolul de sânge în acele zile s-a numărat și plutonierul major Găucan Constantin din Regimentul 32 Infanterie Mircea.
    Cum pe 25 octombrie sărbătorim Ziua Armatei României și cum acest model de uiformă este extrem de rar, Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I, ca păstrător și continuator al tradițiilor istorico - militare, prezintă ca Exponatul lunii, ca un umil și pios omagiu adus jertfelnicilor anilor 1940-1945, uniforma acestui erou, donate instituției în anul 1966 de către fosta soție.
    Uniforma este compusă din bluză de doc kaki (veston), cămașă și cravată, toate pătate de sângele vărsat pentru libertatea patriei sale.
    Cu această ocazie facem un apel către foștii combatanți, mai ales cei de grade inferioare și urmașii acestora, de a permite, prin donații de obiecte și fotografii, ca generațiile viitoare să le cunoască poveștile.