marți, 3 septembrie 2019

Prizonierul din Manhattan




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național I. L. Caragiale




Valeria Gagealov (Edna) și Radu Beligan (Mel Edison).
Premieră: 29 aprilie 1973.








Program de sală, stagiunea 1973 - 1974.


Anca Șahighian și Cristina Bugeanu.


Valeria Gagealov și Radu Beligan.


Scenă de ansamblu cu Valeria Gagealov, Gh. Cristescu, Anca Șahighian,
Cristina Bugeanu și Didona Popescu.


Radu Beligan (Mel Edison) și Valeria Gagealov (Edna Edison).


Anca Șahighian, Cristina Bugeanu și Didona Popescu.


Radu Beligan și Gh. Cristescu.


Radu Beligan și Valeria Gagealov.





Exponatul lunii septembrie




Muzeul Civilizației Dacice și Romane 


Deva 


septembrie 2019




    Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara, propune publicului, o nouă piesă din patrimoniul său istoric, în cadrul Proiectului Exponatul lunii, luna septembrie 2019.
    Este vorba despre un obrăzar de coif, din bronz, din perioada romană, descoperit în Forul (piaţa centrală) de la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Alegerea acestei piese nu este întâmplătoare, ci în directă legătură cu aniversarea naşterii împăratului Traian - 18 septembrie, anul 53 d.Chr.
   "Lucrat din tablă de bronz bătută în tipar, obrăzarul aparţinea unui coif încadrat în tipul imperialo-galic i (Weisenau). Obrăzarul are o analogie aproape similară în castrul de la Aquincum, în prezent Budapesta unde, în epoca romană, staţiona LEGIUNEA II ADIUTRIX. Aici a fost descoperit un coif, tot din bronz, datat la sfârşitul secolului I d.Chr. care are ambele obrăzare intacte, obrăzare care seamănă aproape până la identitate cu cel descoperit în Colonia Dacica Sarmizegetusa. Pe baza analogiei descoperitorul consideră că obrăzarul din Colonia Dacica Sarmizegetusa trebuie să fi aparţinut unui legionar. Totuşi, până în prezent, nu există suficiente date care să atribuie cu certitudine acest tip de echipament doar legionarilor şi nu şi altor pedestraşi din armata romană. Coiful la care era montat acest obrăzar sau obrăzarul în sine trebuie să fi în fost pierdut cândva după războaiele dacice, după întemeierea oraşului de însuşi împăratul Traian, oraş ce va deveni mai târziu "mica Romă de la poalele Retezatului”.
    Armata romană a fost cea mai mare organizaţie internaţională a antichităţii clasice, iar Dacia a avut ocazia să se familiarizeze cu ea, în special după războaiele dacice. În cei cca. 165 de ani de ocupare a Daciei s-au perindat 3 Legiuni (unităţi militare de cca. 5000 oameni), 15 Alae (unităţi militare auxiliare de cavalerie formate din 1000 sau 500 de soldaţi), 47 de Cohorte (unităţi de pedestraşi de câte 1000 sau 500 de oameni) şi 19 Numeri (unităţi etnice complexe), iar pe pământurile vechilor daci au ajuns, şi de cele mai multe ori au rămas, soldaţi din toate colţurile lumii, devenită acum lumea romană (traci, iliri, nord-africani, hispani, britani şi mulţi orientali). (...) ” menţionează dr. Cristina Mitar, arheolog Secţia de Arheologie din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane.
   Piesa poate fi văzută, în spaţiul special amenajat şi dedicat Proiectului Exponatul Lunii, din holul Castelului Magna Curia, pe tot parcursul lunii septembrie 2019, de marţi până duminică, între orele 10:00-18:00.
Vă aşteptăm cu drag!

Pescărușul




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național I. L. Caragiale




Broșură-program, stagiunea 1958 - 1959.
Premieră: 16 ianuarie 1959.
Spectacol vizionat sâmbătă, 28 martie 1959.


















Coperta a IV-a.



Pe simezele Capitalei - Diaconu...Trio




Arta plastică contemporană românească 


Gheorghe Diaconu, Oxana Diaconu, Olga Diaconu 


Palatul Parlamentului, București 


3 - 30 septembrie 2019





Așa cum a fost...după Revoluție...




Din istoria gazetăriei românești




Actualitatea Românească, Nr. 1. 29 martie 1990.
Editor Uniunea Mondială a Românilor Liberi - Filiala România.










Jurnalul Republicanm Nr. 1. Joi, 22 martie 1990.





Cuget Românesc, Nr. 1. 24 martie 1990.






Mihala, Nr. 2. Aprilie 1990.



Mozaic, Nr. 1. Martie 1990.




Tempo, Nr.1. 4 aprilie 1990.




Viața Capitalei, Nr. 2. Joi, 18 ianuarie 1990.




Moftul Român, Nr. 1. Ianuarie 1990.





Opinia Publică, Nr. 1. Martie 1990.






Scorpion, Nr. 1. 25 martie 1990.







Evenimentul, Nr. 5. Săptămâna 19 - 25 martie 1990. 



Paralela 45, Ploiești. Nr. 1. Miercuri, 11 aprilie 1990.




Parlament, Nr. 2. Iunie 1990.



Concret, Nr. 3. 1990.



Zig Zag Magazin, Nr. 2. Martie 1990.



Țara, Mr. 2. 20 aprilie 1990.
Director: Ing. Gheorghe Chivu.



Gazeta de duminică, Alexandria. Nr. 3, 1 - 13 aprilie 1990.



Trombonul liberrr.
Consemnările tehnice sunt scrise...la modul neserios.
Nu există casetă tehnică. Deși pare a fi la a doua apariție,
publicația este datată, în josul paginilor ca fiind Nr. 17 - 25 aprilie 1990...


ECO, Nr. 3. Vineri, 2 martie 1990.



Anunț, Nr. 1. Vineri, 23 martie 1990.



Fapta, Nr. 1. 22 martie 1990.





Libera inițiativă, Nr. 2. Martie 1990.




Epoca, Anul II, Nr. 3. 24 - 30 ianuarie 1991. 



22, Nr. 2. 27 ianuarie 1990.



Europa, Nr. 2. Mai 1990.



Baricada, Nr. 4. Miercuri, 7 februarie 1990.



Gazeta de Sud, Nr. 1. 2 - 16 aprilie 1990.



Demnitatea, Nr. 2. 1990.



Papagalul, Nr. 1. 26 februarie 1990.




Anul 2000, Nr. 3. Martie 1990.



Meridianul Timișoara, Nr. 2. Aprilie 1990.



Europa Liberă, Nr. 1. 24 mai 1991.





Glasul, Nr. 4. Săptămîna Patimilor, 1990.



Mileniul trei, Nr. 3. 1 - 7 mai 1990.



Divertis, Nr. 1. 23 - 29 aprilie 1990.




Ecoul, Nr. 3. 9 martie 1990.



Atitudinea, Nr. 2. 6 martie 1990.



Strada, Nr. 1. Ultima parte a lunii februarie 1990.




Pro sau Contra, Nr. 1. Aprilie 1990. 




Timpul Capitalei, Nr. 1. 27 aprilie 1990.


Semnal, Nr. 3. Aprilie 1990.



Piața Universității, Nr. 1. Aprilie 1990.



România tînără, Nr. 2. 26 aprilie - 3 mai 1990.



Viitorul, Nr. 1. 26 martie 1990.



Orion, Nr. 1 (5), 1990.