luni, 8 iulie 2019

"Soli dragi ai artei sovierice"




Lumea și noi...


Zara Doluhanova, Margarita Feodorova 


noiembrie 1957










Articol publicat în Revista Scena și Ecranul, Nr. 19. Octombrie 1957.


Târg de vară până-n seară...




Muzeul Național al Țăranului Român 


București 


12 - 14 iulie 2019






Pe simezele bistrițene - Regards




Arta plastică contemporană 


Michel Vinay 


Casa Argintarului, Bistrița 


11 iulie 2019




    Expoziție pictură/obiect a artistului francez rezident în România Michel Vinay. Expozițiile anterioare au surprins prin spontaneitate și nonconformism. Cum expune destul de rar, nu ratați ocazia să vedeți lucrări inedite, cu tehnici diferite, pictură și obiect. Expozantul vă așteaptă cu drag. Expoziția e organizată cu sprijinul Consiliului Județean și a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud. Este un eveniment ARFA menit să celebreze și la Bistrița Ziua Națională a Franței.

Pe simezele Capitalei - Power of Light




Arta plastică contemporană românească 


Elite Art Gallery, București 


4 iulie - 17 august 2019





Adresă: Piața Națiunilor Unite, nr. 3 - 5.

Istorii medievale




Muzeul de Istorie 


Suceava 


12 iulie - 2 septembrie 2019





    Muzeul Bucovinei vă invită să vizitați expoziţia Istorii medievale, deschisă în perioada 
12 iulie - 2 septembrie 2019, la Muzeul de Istorie.
    Expoziția se adresează tuturor celor care sunt legaţi de trecutul zonei de nord a Moldovei, plină de istorii mai mult sau mai puţin stiute, oferindu-le câteva dintre numeroasele obiecte din colecţia de arheologie medievală.
    După expoziţia Ștefan cel Mare - Din istorie în veșnicie care a călătorit prin ţară aproape trei ani şi a fost văzută de peste 30.000 de vizitatori, am considerat necesar să spunem câte ceva şi despre viaţa oamenilor de rând aşa cum apare ea prin obiectele scoase la lumină de arheologi în cercetările de la Suceava, Baia sau Siret, oraşe deosebit de importante legate de începuturile statalităţii moldoveneşti.

Ce-am avut și încă mai avem...la Năvodari




Din istoria industriei românești 


Combinatul de Îngrășăminte Chimice Năvodari







Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 27. 4 iulie 1964.


Linia 2 a fabricii de acid sulfuric.







Panoul de comandă din secția cuptoare a liniei 2 a fabricii de acid sulfuric.



Cuptor rotativ pentru uscarea superfosfatului granulat.






Talerele de granulare a superfosfatului.






Articol publicat în Revista Știință și Tehnică, Nr. 6. Iunie 1965.


Străbătând Pacificul cu Anton Brunn




Prezențe românești peste hotare 


M. Băcescu











Articol publicat în Revista Știință și Tehnică, Nr. 2. Februarie 1966.


Un austriac la București: Francisc Josif Rainer, personalitate universală




Institutul Cultural Român 


Viena 


17 iulie - 22 septembrie 2019






    Muzeul Municipiului București invită publicul interesat să participe la vernisajul expoziției Un austriac la București: Francisc Josif Rainer, personalitate universală. Evenimentul va avea loc pe data de 17 iulie 2019, ora 19.00, la sediul Institutului Cultural Român din Viena (Argentinierstraße 39, 1040).
    Noua expoziție foto-documentară pe care Muzeul Municipiului București o prezintă publicului dezvăluie aspecte inedite din viața și activitatea unui mare savant român care a revoluționat medicina și antropologia la nivel universal.
    Francisc Iosif Rainer (1874-1944), născut într-o familie de intelectuali austrieci din Bucovina, a fost un eminent profesor român de Anatomie, antropolog de prestigiu internațional. După finalizarea celor dintâi monografii de teren din lume realizate asupra populației de la Nereju, Fundu Moldovei și Drăguș, alături de sociologul Dimitrie Gusti, a prezentat publicului larg opiniile sale cu privire la problema varietății raselor umane. Francisc Rainer dezvoltă printr-o metodă interdisplinară de prezentare un excurs sintetic, limpede și atrăgător, folosindu-se de demonstrațiile biologiei și antropologiei - potrivit cu nivelul de cunoștințe de la acea dată, ce corespund în mare cercetărilor actuale - pentru a confirma fenomenul istoric. În epocă, această metodă de argumentare sintetică a unui subiect căpătase renumele de "rainerism”.
     "Metoda raineriană constă într-un demers interdisciplinar de a realiza un excurs sintetic ce pleacă de la biologie și antropologie pentru a explica un fenomen istoric. Francisc Rainer a fost un evoluționist convins. Pentru el omul era într-o continuă corelare cu mediul înconjurător, iar rasele sau tipurile antropologice constituiau răspunsul fondului genetic ce se traducea în expresie fenotipică la integrări în mediu și realizate în timp. Nu concepea înțelegerea ființei umane decât în completarea sa bio-psiho-socială. Considera că <orice concepție a vieții izvorâtă numai din biologie e subumană, dar nici o concepție a vieții nu trebuie să fie în contradicție cu biologia> – concepție de avangardă, nici astăzi bine înțeleasă, dar clar susținută de cercetările de genetică moleculară, de neuro-endocrinologie, de paleo-antropologia și antropologia zilelor noastre. Francisc Josif Rainer a revoluționat anatomia pe care o considera <<știința formei vii>>” – Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului București, curator al acestei expoziții.
Intrarea la vernisaj este liberă.
     Expoziția Un austriac la București: Francisc Josif Rainer, personalitate universală va putea fi vizitată în perioada 17 iulie – 22 septembrie 2019.

Berzovia - un castru de legiune la marginea imperiului. Berzobis și urbanistica Daciei Romane




Muzeul Național al Banatului 


Timișoara 


10 iulie - 4 august 2019





    Miercuri, 10 iulie 2019, de la ora 19:00, ne dăm întâlnire în mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia pentru vernisajul expoziției Berzovia - un castru de legiune la marginea imperiului. Berzobis și urbanistica Daciei Romane.
    Această expoziție își propune să prezinte publicului o parte relevantă a rezultatelor ultimelor cercetări arheologice din mari situri de epocă romană din Dacia. Pe lângă expunerile generale, în cele 15 postere sunt înfățișate aspecte din timpul săpăturilor, planuri și reconstituiri din Berzobis (Berzovia, jud. Caraș-Severin), Sarmizegetusa (Sarmizegetusa, jud. Hunedoara), Apulum (Alba-Iulia) și Napoca (Cluj-Napoca).
    Obiectele arheologice expuse (cu precădere țigle și cărămizi) provin în special din castrul de legiune Berzobis, acest șantier arheologic fiind rodul unei colaborări de tradiție dintre Muzeul Național al Banatului și Muzeul Banatului Montan Reșița. Alte cărămizi provin din castrul Tibiscum (Jupa, jud. Caraș-Severin).
    Pe timpul lui Traian, în tot imperiul castrele de legiune devin tot mai asemănătoare cu orașele, caracteristica principală în acest sens fiind monumentalitatea clădirilor. Arhitecții legionari au aplicat standardele urbanistice consacrate ale vremii atât la construcțiile din mediul militar, cât și la cele din mediul civil (urban) al Daciei. Astfel, în Colonia Dacica Sarmizegetusa, militarii din legiunea a IV-a Flavia Felix au construit forul, amfiteatrul și alte clădiri publice. La Apulum și Napoca se observă, de asemenea, dezvoltarea elaborată a unor mari centre urbane.
     Cercetarea ştiinţifică a castrului de la Berzovia a început în anii 1961-1962. Săpăturile arheologice au fost reluate începând cu anul 1998 de către un colectiv format din Florin Medeleţ, Ovidiu Bozu şi Alexandru Flutur. Unele săpături de salvare au fost realizate de-a lungul timpului de Fl. Medeleţ, R. Petrovszky (1972), O. Bozu, D. Rancu (2004), D. Țeicu, Al. Flutur, D. Rancu (2012). Ultima campanie de cercetare arheologică sistematică a avut loc în 2017 (D. Țeicu, Al. Flutur și Ana Cristina Hamat).
    Expoziția va putea fi vizitată în perioada 10 iulie – 4 august, de marți până duminică în intervalul orar 10:00 – 18:00.

Revista ARTA




Institutul Francez 


București 


8 iulie 2019





    Vă invităm (între orele 18:00 - 21:00) cu entuziasm în grădina Institutului Francez din București pentru lansarea noului număr al Revistei ARTA dedicat artei franceze contemporane.
    Curatoriat de Magda Cârneci, editorul șef al Revistei ARTA, prezenta ediție dedică un număr consistent de texte artiștilor francezi consacrați precum Pierre Huyghe sau Marc Desgrandchamps, grupurilor celebre ca Supports/Surfaces, artistelor puternice ca Tania Mouraud, Apolonia Sokol sau Sophie Zenon, sau artiștilor emergenți precum Julien Previeux, Giroud et Siboni, Katinca Bock și Marie Voignier. O parte substanțială este dedicată expozițiilor artiștilor români în Franța în formatul generos oferit de Sezonul franco-român din noiembrie 2018 până în iulie 2019.
     Gândit în tandem cu revista artpress din Paris, acest dosar al revistei ARTA a fost conceput în cadrul Sezonului Franța-România 2019 și a primit sprijinul Institutului Francez din București, căruia îi adresăm mulțumirile noastre.