joi, 4 iulie 2019

Dan Nuțu




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Dan Nuțu




Articol publicat în Almanahul Flacăra 1970. Decembrie 1969.


Materializarea neliniștii.



Consemnare (de Sanda Faur) publicată în Almanah Cinema '70. Decembrie 1969.



Idem.





Interviu publicat în Magazin Cinematografic 1974.



Consemnare publicată în Almanah Cinema 1976. Decembrie 1975.
Pe copertă: Zodia Leului un film de Mihnea Gheorghiu și Dan Pița.
Cu Dan Nuțu și Cristina Nuțu.

***Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici:  Wikipedia

Exponatului Lunii iulie - Spărgător de nuci




Muzeul Județean Teleorman 


Alexandria 


iulie 2019




    Pentru perioada 1 – 31 iulie 2019, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit ce face parte din patrimoniul instituției. Este vorba de un Spărgător de nuci.
   Spărgătorul de nuci este un obiect din bronz care sugerează imaginea Turnului Eiffel. Este compus din două părți: partea superioară care are rol de împingere a mecanismului de spargere a nucii și partea inferioară care maschează acest mecanism. Înălțimea lui este de 26 cm, iar lățimea la bază este de 8 cm. Partea inferioară are o înălțime de 10,5 cm , iar cea superioară care conține și mecanismul de presare și spargere este de 23 cm.
   Spărgătorul de nuci ce face obiectul Exponatului Lunii este produs, probabil, într-un atelier străin și este datat sfârșitul secolului XIX - începutul secolului XX. Este marcat și provine dintr-o donație.

Pe simezele timișorene - Artistul și Modelul




Arta plastică contemporană 


Frederic Leglise 


Muzeul de Artă Timișoara 


11 iulie - 15 septembrie 2019





   Frédéric Léglise s-a născut în 1972 la Nantes. Este absolvent al ENSBA ( École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, Paris) și profesor la Școala Superioră de Arte din Grenoble. Trăiește și lucrează la Paris.În prezent este reprezentat de Galeria Artworks Paris Seoul în Korea de Sud și de Galeria 1900-2000 în Franța
  Frédéric Léglise și-a construit opera în jurul portretelor personajelor feminine înfățișate în contexte abstractizate, metaforice, sustrase din realitatea imediată.  Artistul revizitează într-o manieră contemporană genul clasic al portretului. 
  Expoziția Artistul și Modelul (curator: Oana Ionel) propune un parcurs serial prin opera artistului identificând diferite etape din cercetarea sa artistică.

Suflete de hârtie




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Armatei





Sandina Stan - N. T. Ivanovna și C. Ramadan - Fikusov.
Premieră: 16 mai 1957.









Articol publicat în Revista Scena și Ecranul, Nr. 9. Mai 1957.


Florin Scărlătescu - Semion Danilăci Petuhov și Const. Ramadan - Fikusov.



Pușa Scărlătescu - Sofia Grigorievna și Florin Scărlătescu - Semion Danilăci Petuhov. 


Florin Scărlătescu - Semion Danilăci Petuhov și Const. Ramadan - Fikusov.


Grupaj foto publicat în Revista Scena și Ecranul, Nr. 11. Iunie 1957.







Femeia la 30 de ani




Lansare de carte 


Evelina Păuna 


Muzeul Național al Literaturii Române, București 


17 iulie 2019





Pe simezele Capitalei




Arta plastică contemporană românească 


Paul Mecet 


Cercul Militar Național, București 


8 - 17 iulie 2019






Festivalul Frăția Lupilor




Costești 


ediția a III-a, 5 - 7 iulie 2019







Obiectul lunii iulie: Îmblăciul




Muzeul Etnografic al Transilvaniei 


Cluj - Napoca 


iulie 2019




Iulie este timpul recoltării cerealelor (orz, grău, secară), iar ca obiect al lunii propunem: îmblăciul 
    Încă din neolitic, după recoltarea cerealelor, începea treieratul, care până la apariția mașinilor se făcea cu ajutorul animalelor sau cu îmblăciul (umblăciu, blăcie, îmblăcie etc.), cu mare consum de efort și timp.
    Îmblăciul, o unealtă agricolă simplă, dar eficientă, confecționată din lemn de esență tare (alun, gorun etc.), era alcătuită din două bucăți de lemn. Una era mai lungă (între 1,20 – 1,50 m), de care ținea lucrătorul unealta (numită: coadă, obîrjă, îndârja, botă) și una mai scurtă (între 0,6 – 0,75 m) cu care se loveau spicele (numită: hădărag, hădărău, tăvălug, bătălău). Cele două bucăți de lemn erau legate între ele cu curele din piele (numite: oglăjii, gânjuri, oglăvi, grumăjoare) sau cu un belciug metalic. Cerealele recoltate, adunate în snopi, erau așezate în aria de treierat și erau bătute cu îmblăciul. Înainte de răspândirea mașinilor, în zonele mai bogate, treieratul se prelungea până iarna, așa cum reiese și din versurile lui V. Alecsandri: 
”De nici vara nu muncești, / Nici iarna nu îmblătești”. (Doina Haiducească IV)
    Îmblăciul din imagine, cu nr. de inventar N.4910, a fost achiziționat din localitatea Apahida, județul Cluj, în anul 1943.

Expo Manuart




Târg de creații lucreate manual 


Iulius Town, Timișoara 


5 - 7 iulie 2019




   O mare varietate de artişti ai frumosului vin la parterul lui Iulius Town - la o nouă întâlnire cu pasionaţii obiectelor artizanale.
   De vineri până duminică inclusiv, vizitatorii vor putea admira şi achiziţiona: decorațiuni pictate manual, brățări din piele, hăinuțe copii croșetate manual, obiecte de uz casnic din lemn, picturi, produse pe bază de lavandă, gablonțuri, tablouri cu licheni şi multe altele.
   15 standuri reprezentative vă așteaptă să vă ofere surprize de artă manuală, atât pentru încântarea ochiului dar și pentru lucruri practice.

Pe simezele Capitalei - Tranziții




Arta plastică contemporană românească 


Laura Nicolae 


Galeria Căminul Artei, București 


17 - 30 iulie 2019






La Operetă...de Luna Prieteniei...



De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul de Stat de Operetă




Scenă de ansamblu din Vînt de libertate.




Scenă din Aculina.


Articol publicat în Revista Scena și Ecranul, Nr. 20. Octombrie 1957.

Un oaspete american în timpul...Războiului Rece...




Lumea și noi...


Betsy Blair 


București 


1958




Betsy Blair, principala interpretă din filmul Strada Mare.







Interviu publicat în Revista Scena și Ecranul, Nr. 8. Aprilie 1958.

***Dacă vă întrebați cum de a ajuns Betsy (la o lansare de film) în Capitală,
în acele vremuri, poate veți găsi răspunsul aici: Wikipedia



Free time magic (Magia timpului liber)




Muzeul Brukenthal


Sibiu 


4 iulie - 1 septembrie 2019




Artiști: 
Celestina Albișor, Dorin Barbu, Călin Bobic, Ioan Brai, Gheorghe Buleteanu, 
Camelia Dordea, Cristina Fău, Maria Fota, Mihai Iancovescu Rudeanu, Ilie Mitrea, 
Ioan Muntean, Iulia Maria Pascu, Andrei Popa, Constantin Scărlătescu, Radu Schuller, Ruxandra Stroia, Victor Arren Turcu

Curatori: 
dr. Dana Roxana Hrib, dr. Dorin Barbu

    Expoziția Free Time Magic constituie un demers educativ în recuperarea unui factor esențial al vieții – arta timpului liber, pierdută de cei mai mulți dintre noi.
    În zilele noastre, majoritatea momentelor libere sunt petrecute în sfera digitală (smartphones & other). Creativitatea, însă, este forma ideală de relaxare, după încheierea celor 8 ore zilnice de muncă sau perioade solicitante de activitate susținută.
    Proiectul expozițional pe care vă invităm să îl vizitați este realizat de restauratorii Muzeului Național Brukenthal și demonstrează pe deplin potențialul nelimitat de creativitate ce poate fi accesat după serviciu sau în perioadele de repaus. Desigur, veți întâlni restauratori pictură care pictează sau restauratori lemn și piatră care sculptează dar și fotografia, machetele și instalațiile restauratorilor metal sau icoanele pe sticlă realizate de restauratori hârtie.
    Selecția de exponate alătură abordări clasice și viziuni inovatoare sau tehnici mai puțin cunoscute: pictură pe pânză, pe apă (ebru), pe sticlă și pe lemn, desen, fotografie, piele repusată, sculptură în lemn și piatră, bijuterii, instalații, navomodele, goblen etc.
    Zeci de piese și tot atâtea idei pentru câteva ore pe săptămână în care vă puteți detoxifica digital în mod creativ desenând, adăugând mediului în care trăiți culoare, compoziții deosebite, accesorii personalizate, o amprentă specifică.

Pe simezele Mogoșoaiei




Arta plastică contemporană românească 


Vladimir Cioroiu 


Palatul Mogoșoaia 


6 - 31 iulie 2019