marți, 25 iunie 2019

Simpozion Petre Oprea




Muzeul de Artă Vasile Grigore - pictor și colecționar 


București 


ediția a VIII-a, 27 - 28 iunie 2019





Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Cinemateca












Nici o clipă de pitoresc și de dragul pitorescului 
(Eugenia Bosînceanu și George Motoi).




Linia melodică a fiecărui cadru într-un film care se dezvoltă simfonic
(Silvia Popovici, Cornel Coman și Dan Nasta).






Articol publicat în Almanah Cinema 1981. Decembrie 1981.

Ziua de naștere a lui Mihai Mihailovici




Lansare de carte 


Dumitru Crudu 


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București 


29 iunie 2019




   Sâmbătă, 29 iunie, la ora 16:30, în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, prozatorul, poetul și dramaturgul basarabean Dumitru Crudu va fi la București pentru lansarea romanului său,  Ziua de naștere a lui Mihai Mihailovici, publicat recent în colecția 821.135.1 – Scriitori români contemporani a Editurii Humanitas. Alături de Dumitru Crudu la eveniment vor vorbi Marian Voicu și Gelu Diaconu. 
    Romanul Ziua de naștere a lui Mihai Mihailovici funcționează asemănător experimentelor fotografice care documentează transformarea, un experiment care de această dată își construiește instantaneele din proză, cu același efect de surpriză în fața schimbărilor produse de trecerea timpului, revelatoare și uneori uluitoare datorită distanței dintre ele. O istorie personală, reconstituită într-un puzzle existențial, ce are ca laitmotiv data de 28 iunie, se suprapune peste cele mai importante evenimente din istoria Basarabiei. Povestea lui Mihai Mihailovici, recompusă fragmentar, din momentele cel mai acute ale vieții sale, e o cronică indirectă a unei lumi aflate într-o permanentă frământare – oglindă a felului în care Marea Istorie copleșește și distruge destine individuale –, scrisă ca o farsă întunecată, cu momentele ei de umor și de speranță.
    "Ceea ce am încercat să fac în acest roman, care începe pe 28 iunie 1940, când se naște la Chișinău Mihai Mihailovici Lebădă, și se termină pe 28 iunie 2018, când acesta va fi înmormântat la București, a fost o cronică a familiei Lebădă-Ciuntu întinsă pe o perioadă de optzeci de ani, vreme în care Basarabia a fost ocupată de sovietici, a trecut prin cel de-al Doilea Război Mondial, a fost afectată de o foamete sinistră, a cunoscut deportările și sovietizarea cu forța, și-a recăpătat independența, a fost învinsă în războiul ruso–moldovenesc din 1992 și a intrat într-o criză profundă din care încă nu a reușit să-și revină nici azi. Romanul meu e fracturat într-o multitudine de texte, și fiecare dintre ele se desfășoară doar pe 28 iunie, ca în cartea sau în filmul acela celebru, știți voi care. E romanul unei singure zile și a patru generații de basarabeni.“ – Dumitru Crudu
    Intrarea este liberă și se face pe baza unei rezervări prin Eventbook, aici: https://eventbook.ro/other/bilete-ziua-de-nastere-a-lui-mihai-mihailovici
    Dumitru Crudu (născut în 1967, în Flutura, Ungheni, Republica Moldova) este prozator, dramaturg, poet și unul dintre autorii Manifestului Fracturismului, apărut pentru prima dată în ziarul Monitorul de Brașov. În 2003 a primit premiul UNITER și Premiul Fundației Principesa Margareta pentru Cea mai bună piesă de teatru din România (Alegerea lui Alexandru Sutto). Este primul dramaturg român jucat în Africa și în America Centrală. 
    În proză a debutat în 2008 cu romanul Măcel în Georgia. Cu romanul Un american la Chișinău a fost nominalizat la premiul Visegrad Eastern Partnership Literary Award din Bratislava și la premiul pentru proză al revistei Observator cultural. În 2018, pentru cartea de proză scurtă Salutări lui Troțki a primit Premiul Ion Creangă al Academiei Române. Unul dintre romanele sale, Oameni din Chișinău, a fost tradus în limba cehă, iar o parte din povestirile sale au fost traduse în engleză, franceză, germană și suedeză și au apărut în reviste literare și antologii.

Noi cei fără de moarte/Nemaipomenita furtună




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul C. Nottara







Articol publicat în Revista Scena și Ecranul, Nr. 7. Aprilie 1957.



Scenă din spectacol.


Tatiana Jekel și Dominic Stanca într-o scenă din spectacol.



Andrei Codarcea în rolul Mihai Ciorogariu și Ica Molin în rolul Verona.


Grupaj foto  publicat în Revista Scena și Ecranul, Nr. 10. Mai 1957.

***Premierea celor două piese a avut loc în spectacolul de pe 20 mai 1957.

***Teatrul C. (onstantin) Nottara este vechea denumire a Teatrului Mic de astăzi.





Pacea de la Passarowitz (1718) și urmările sale




Muzeul Național al Banatului 


Timișoara 


27 iunie - 41 iulie 2019





    Conferința de pace de la Passarowitz, desfășurată în urmă cu 300 de ani, s-a finalizat prin încheierea unui tratat care marchează începutul dezvoltării moderne a Banatului. Era momentul în care se puneau bazele moderne ale diplomației în această parte a Europe. Pe lângă pace, tratatul a vizat reglementări comerciale și de navigație care, în final, au fost mai durabile și au generat principalele direcții de evoluție în domeniu.
    În acest context, Muzeul Național al Banatului (MnaB) aduce în premieră națională, la Timișoara, o expoziție dedicată Conferinței de pace de la Passarowitz, realizată de Muzeul Universal Joanneum din Graz (Austria), cu sprijinul Forumului Cultural Austriac.
   Vernisajul e programat joi, 27 iunie, la ora 21:00, în Mansarda B2 a Bastionului Maria Theresia din Timișoara, după încheierea programului artistic ce va fi prezentat în curte.  
Expoziția va putea fi vizitată până în data de 31 iulie 2019.
    Pacea de la Passarowitz, momentul primei integrări europene a Timișoarei și a Banatului va fi marcată de MNaB printr-un eveniment artistic și de reconstituire istorică, la inaugurarea expoziției tematice care ilustrează acest moment important din istorie. Evenimentul va avea loc în curtea Bastionului Maria Theresia joi, 27 iunie, de la ora 20:00.
    Prin aportul mai multor formații artistice, va fi rememorat momentul istoric. Participanți vor fi grupurile de păstrare a tradițiilor - Peregrinii (muzică istorică, interpretare, coregrafii, prezentare), Asociația Sportivă și de Păstrare a Tradițiilor Losonczy István (reconstituire istorică - partea otomană) și Asociația Eugeniu de Savoya (reconstituire istorică- partea austriacă), iar naratorul - Galis Sergiu, de la Radio Timișoara.
    "Trimișii Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, Damian Hugo, conte de Virmont, și ai Imperiului Otoman, Ibrahim Aga, cu suitele și gărzile lor personale, vor fi primiți la Bastion de mediatorul păcii, împuternicit din partea Marilor Puteri, Francesco, viconte de Colbier, sub corturi ridicate în acest scop. Cei doi plenipotențiari vor semna Pacea care consfințește trecerea Banatului și a Timișoarei, din nou, după 13 generații, sub stăpânirea unui principe creștin. Totodată, Pacea va fi semnată în numele serenissimului principe Carol al VI-lea, Împăratul Romanilor, și al puternicului stăpânitor Ahmed al III-lea Han, Sultan al Otomanilor. Salve de tun vor marca finalul ceremoniei oficiale și un spectacol va fi oferit de partea otomană în onoarea noilor prieteni. Numele de-acum trei secole al grupului muzical era Seyahatler. În limba de azi a ținutului, numele e Peregrinii, transmit reprezentanții MNaB.

Pe simezele ploieștene - 32 de convocări




Arta plastică contemporană românească 


Daniela Rîndașu 


Galeria de Artă Ploiești 


iunie - iulie 2019





Producția cinematografică românească din 1980




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Cinemateca




Opersonalitate istorică nu trebuie neapărat și întotdeauna să apară în rol principal:
Rug și flacără, cu Florin Piersic în rolul lui Al. Ioan Cuza.




O victorie certă în marea bătălie a filmului istoric românesc: 
Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu, cu Silvia Popovici și Val. Paraschiv. 



Tinerii de azi și problemele lor 
(Mijlocaș la deschidere cu Sorina Stănculescu și Ștefan Maitec). 


Un cineast împătimit de actualitate - Mircea Danieliuc
(alături de Tora Vasilescu în Proba de microfon).



Dreptul ficțiunii de a deveni moment de rferință al unei epoci revolute: Ion
(cu Ioana Crăciunescu și Petre Gheorghiu).




Document și argument în demonstrarea aceleiași idei: continuitatea poporului român
în spațiul carpato-dunărean - Burebista (cu George Constantin).



De pe micul pe marele ecran, cu același binemeritat succes: Casa dintre cîmpuri
(cu Tora Vasilescu și Mircea Danieliuc).



Un roman de referință, Niște țărani de Dinu Săraru și o ipoteză îndrăzneață
de ecranizare: Vînătoarea de vulpi. Cu Valeria Seciu și Mitică Popescu.



Filmele de actualitate, filmele din care se va putea citi istoria anilor noștri:
O lacrimă de fată (cu Dorel Vișan, George Bossun, George Negoescu,
Costel Rădulescu și Dragoș Pîslaru)


Începutul mișcării muncitorești și socialiste din România, o epocă abordată încă
cu dimiditate de cineaști -Labirintul (cu George Șofrag și Luminița Gheorghiu).



Implicat în istoria țării, dar și în marile curemte ale istoriei europene: 
Nicolae bălcescu în filmul La răscrucea marilor furtuni (cu Cornel Ciupercescu)


Bilanț publicat în Almanah Cinema 1981. Decembrie 1980.