sâmbătă, 15 iunie 2019

Portretul votiv




Lăcașuri de credință și simțire românească



Biserica din Pojogi - Vîlcea, raionul Horezu. 
Elena Borănescu - frescă (1819), autor necunoscut. 











Boserica din Cartiu, raionul Gorj. Diaconul Radu zugravu - autoportret - frescă (1817).









Biserica din Tg. Cărbunești, raionul Gilort. Gheorghe Bucșănescu, Ruxandra și
Bălașa - frescă (1831). Autori: Matei zugravu și Gheorghe calfă-zugrav. Foto: A. Pănoiu.


Biserica din Viorești, comuna Slătioara, raionul Horezu. Friza ctitorilor de pe
peretele de sud - frescă (1801). Autor necunoscut. Foto: A. Pănoiu.


Biserica de lemn din Lelești, raionul Gorj. Nicolae Săftoiu și ...


...Nicolae Roșca cu soțiile Maria și Ilinca - tempera pe lemn (1847).
Autori: Constandin zugravu și Dumitru zugravu. Foto: A. Pănoiu.



Biserica Sf. Nicolae din Tg. Jiu. Cocoana Stanca Crăsnăreasa, slugerul Gheorghe
Crăsnaru și cocoana Manda - frescă (1813), atribuită Diaconului Mihai zugravu
și altor meșteri. Foto: A. Pănoiu.


Biserica din Cîmpofeni, comuna Arcani, raionul Gorj. Ctitori din pronaos (peretele de sud).
Tempera pe zid (1875) - autor necunoscut. Foto: A. Pănoiu.




Articol publicat în Revista Arta plastică, Nr. 10. Octombrie 1966.
Pe copertă Biserica din Căzănești, comuna Rîureni, raionul Rîmnicu-Vîlcea.
Jupînița Elena - frescă (1810). Autori: Manole zugravu, Dinu și Anghel.





 

Actor, regizor, scenograf, arhitect și profesor universitar




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Liviu Ciulei (1923 - 2011)




Foto: Catchy


Fragment din Valentin Silvestru - Jurnal de critic (1944 - 1988) publicat în
Spectator cu Umor, nr. 4. caiet al Teatrului Mic. Aprilie 1988.






Cadru din filmul Erupția cu Eva Cristian și Jean Bart.




Scenă din Erupția interpretată de un ...actor (Benedict Dabija),
o...studentă (Lucia Mara Dabija) și...un jucător de hochey (Dorin Dron).



Articol publicat în Revista Scena și Ecranul, Nr. 22. Decembrie 1957.










Articol (semnat de Ileana Berlogea) publicat în Revista Scorpion, Nr. 4. 1990.




Consemnare, semnată Valentin Silvestru, publicată în Gong,
Almanahul Revistei Teatru azi. An nespecificat. Decembrie 1990.


Muzeul Național al Literaturii Române, București.
24 octombrie 2019.

   Muzeul Național al Literaturii Române vă așteaptă joi, 24 octombrie 2019, de la ora 17:00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, Sala Perpessicius, la Remember Liviu  Ciulei, un eveniment special dedicat unuia dintre marii regizori de teatru și film ai României. Participă: Margareta Pâslaru, Doina Papp, Christian Badea, arh. Octavian Neculai, Sergiu Cioiu, Alexander Hausvater. Moderator: Marina Spalas.
    În viziunea lui Liviu Ciulei scopul ultim, aspirația supremă a fiecărui regizor era de a face "artă actuală”, de a realiza un spectacol care să conducă spre o imagine semnificativă a perioadei contemporane. Povestea lui Liviu Ciulei se identifică, până la a se confunda, cu cea a Teatrului Bulandra, în care s-a afirmat şi a lucrat, influenţându-l cu spiritul său în modul cel mai subtil şi profund.
    Cum gândești și cum construiești un spectacol care să te exprime - din punct de vedere uman și artistic - și care, în același timp, odată comunicat publicului, să conteze? Care sunt legile obiective ce te pot călăuzi spre structurarea compozițională a unui spectacol? Care sunt normele, regulile invariabile ale limbajului teatral? La aceste întrebări, dar și la multe altele, invitații acestui eveniment vor încerca să răspundă.
    "Toți cei care facem această meserie - sau, dacă vă place cuvântul, profesiune - trebuie să fim stăpâni, cât se poate de stăpâni pe meșteșugul nostru. Să fim buni meșteșugari și, care putem, artiști. (...) Meșteșug este să știi să folosești spațiul scenei, sau să imprimi ritmul potrivit fiecărui moment, să știi să pui în valoare jocul actorului prin lumini adecvate, sau, sau, sau... Întâi trebuie să ajungem buni meșteșugari - prima treaptă - și apoi să ne silim să devenim artiști - treapta superioară. Cine însă încearcă să treacă peste prima treaptă fără să pună sănătos piciorul în ea, se înșală crezând că se va putea menține pe treapta de sus a artei regizorale”, afirma regizorul Liviu Ciulei în Contemporanul, septembrie 1956.
    Liviu Ciulei a studiat teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din București (1946) și, ulterior, arhitectura (1949). În 1945 a debutat ca actor la Teatrul Mic, alăturându-se Teatrului Municipal din București (mai târziu Teatrul Bulandra), unde a debutat ca regizor, în 1957, cu Omul care aduce ploaia de Richard Nash. În 1961 devine celebru cu montarea originală a piesei Cum vă place de Shakespeare. Montează Opera de trei parale (Bertolt Brecht), O scrisoare pierdută (I .L. Caragiale), Azilul de Noapte (Maxim Gorki), Leonce și Lena (Georg Büchner) și Elisabeta I (Paul Foster).
    Actor, regizor, scenograf, profesor, Liviu Ciulei a abordat în chip insolit repertoriul clasic, construind spectacole de anvergură şi luptă pentru ceea ce s-a numit "reteatralizarea teatrului”. A realizat scenografia a 125 de spectacole. Și-a pus amprenta și în filmele regizate, respectiv Erupția (1957), Valurile Dunării (1959), Pădurea spânzuraților (1964) și O scrisoare pierdută (spectacol TV, 1982).
    În 1980 părăseşte România și lucrează în Europa, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia. Împreună cu Peter Brook şi Jerzy Grotowski, Liviu Ciulei este un adevărat novator în domeniul teatrului. A devenit directorul Teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis, Minnesota (Statele Unite), iar din 1986, profesor de teatru la Columbia University și New York University. A revenit după 1989 în ţară, regizând o serie de piese celebre. A fost numit director onorific al Teatrului Bulandra. A murit la 24 octombrie 2011 în Germania, la München.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm cu drag!