sâmbătă, 11 mai 2019

Cea mai bătrână zi



Arta plastică contemporană românească 


Alexandru Rădvan 


ARCUB, București 


14 mai - 23 iunie 2019



    Alexandru Rădvan este un artist influențat în egală măsură de cultura pop și de mitologiile și religiile străvechi. Vorbind despre opera sa, Alexandru Rădvan afirma: "Putem accepta această lume ca fiind cea mai bună dintre lumile posibile, putem considera universul nostru ca fiind singurul adevărat, putem crede că viaţa noastră este un prilej de a ne exercita capriciile şi că după ea nu urmează nimic. Prefer poziţia contrară tuturor acestor puncte de vedere. Fac în permanenţă recurs la dreptul meu de om, acela de a nu fi în mod automat şi necesar de acord cu realitatea şi cu acele principii care sunt considerate adevăruri indiscutabile.”
    Expoziția poate fi vizitată zilnic, la sediul ARCUB din strada Lipscani 84-90, în perioada 
14 mai – 23 iunie, între orele 14:00 și 22:00.  În perioada 23-27 mai, expoziția va fi temporar închisă în timpul desfășurării Wellness Festival la ARCUB.
Intrarea este liberă.

Maria și culorile Avrigului




Artă și meșteșug popular românesc 


Maria Spiridon














Articol publicat în Revista Holidays in Romania, Nr. 11. 
Foto Evellei Laszlo. Noiembrie 1973.

***Desprea cea care, o stradă din Avrig îi poartă numele, 
mai puteți citi și aici:





Scriitor de proză, grafician și caricaturist




Din istoria caricaturii românești 


Neagu Rădulescu (1912 - 1972)






Adnotare publicată în Ziarul Timpul de duminică, 13 martie 1938.




- Debutanți?...La "experimental"!
Desene publicate în Revista Teatrul, Nr. 4. Aprilie 1967.



Și fiindcă n-avem personal suficient, v-am mai adus pe unul cu jumătate de normă.
Desen publicat în Revista Teatrul, Nr. 6. Iunie 1967.



Desene publicate în Revista Teatrul, Nr. 8. August 1967.


Marina Krilovici. 
Desen publicate în Almanah Magazin 1970. Decembrie 1969.


Ion Minulescu.
Almanah Literar 1990.

***Mai multe informații despre Neagu puteți afla și de aici: 

Muzică și poezie




Direcția 9 


Taverna Faros, București 


18 mai 2019





Femeia albastră




Lansare de carte 


Clara Mărgineanu 


Muzeul Național al Literaturii Române, București 


18 mai 2019





   În cadrul celei de-a X-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie București, Muzeul Național al Literaturii Române vă invită sâmbătă, 18 mai 2019, de la ora 16:00, în Grădina MNLR din Strada Nicolae Crețulescu nr. 8  (în spatele Bisericii Albe), la lansarea volumului bilingv de poezie Femeia albastră – Blue Woman, apărut la Editura Semne, al Clarei Mărgineanu, în traducerea lui Adrian George Sahlean. 
    Invitați: scriitorul Ștefan Mitroi, traducătorul George Volceanov, Martha Maria Mocanu și cantautorul Ovidiu Mihăilescu.
   Clara Mărgineanu a fost în proximitatea camerei de filmat peste 18 ani, timp în care a lucrat la Televiziunea Română. A fost în plan secund, aproape nevăzută, reporter cultural. Încă înainte de a fi reporter, o avidă cititoare despre trecut, o inspirată a poemului umplut de un suflu "al nostru“, nu pompos şi clişeu, ci subtil, bântuitor, melancolic şi ingenios, şi, pentru cei capabili să admire, de neşters. S-a simțit privilegiată să înţeleagă şi să simtă solidaritatea, importanţa şi splendoarea muncii de echipă. Să proiecteze reflectorul pe partea de izbândă a lumii. Să ofere repere şi poveşti de luat aminte.
    Clara Mărgineanu (n. 1972, Bucureşti) este licenţiată în arte la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti (Facultatea de Film, secția Comunicare audiovizuală). A debutat cu poezie în revista Luceafărul, în 1991. A publicat zece volume de versuri, între care Sărmanele Duminici, Pariu pe prietenie, Prizonierul libertății, Uși zidite în alt destin, Dans cu pumnalul în inimă, Măștile Cleopardei, Sărutul femeii poem. A publicat, de asemenea, volume de interviuri și publicistică. Din anul 2001 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, secţia poezie. Din anul 2009 este membru al Uniunii Cineaştilor din România, secţia regie film şi TV. În 2018 a devenit membru al Uniunii Artiștilor și Realizatorilor de Film.
    Deși Adrian George Sahlean s-a născut în România, locuiește acum în SUA. Deţine diploma de Master’s în filologie (engleză şi spaniolă, 1975), Master’s în psihanaliză (1995), precum şi certificarea clinică de psihanalist (echivalenţă doctorat) (2002). La loc de cinste printre volumele traduse în engleză (poezie, povestiri, poveşti, teatru şi memorialistică) se află tălmăcirile în versuri din Mihai Eminescu (Poetul UNESCO al Anului 2000) care i-au adus recunoaştere internaţională şi cateva premii printre care Medalia de Aur Eminescu 2000 şi marele premiu LiterArt XXI (2002). . Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, Asociaţiei Americane a Traducătorilor Literari, Academiei Americano-Romane şi Societăţii Americane de Psihanaliză Modernă.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm!
Coordonator MNLR: Loreta Popa

Pe simezele reșițene




Arta plastică contemporană românească 


Reșița 


16 mai 2019





Exponatul lunii mai




Muzeul Județean Vâlcea 


Râmnicu Vâlcea 


mai 2019



   Exponatul lunii mai este un opaiț roman fragmentar, cu condiții de descoperire incerte (posibil braconaj arheologic) și a fost predat Muzeului Județean Vâlcea de către Inspectoratul de Poliție Vâlcea.
   Stare de conservare: rulat; ciocul spart; prezintă puternice urme de ardere secundară, cel mai probabil de la o folosire îndelungată.
Tehnică/Material: tipar uzat; pasta fină de culoare gălbui.
    Descriere: Lampă cu corpul piriform, biconvex în secțiune. Discul plat delimitat de o dublă nervură, prima cea din exterior terminându-se cu volute la capete, iar a doua formând un canal pe cioc cu laturile arcuite. Orificiul de alimentare din centrul discului este delimitat de o nervură circulară. Bordura lată, înclinată prezintă un decor format dintr-o linie în zig-zag. Toartă groasă, dispusă oblic, are forma antropomorfă. Baza plată, ovoidală este delimitată de o nervură reliefată. Dimensiuni: Lungime – 5,8 cm, Înălțime – 9,9 cm.
Datare: secolul III p. Chr.
Atelier: Scythia Minor (?) sau Dacia romană (?)
    Opaițele (sau lămpile) romane erau denumite lucerna (sg.), lucernae (pl.) și sunt o categorie de descoperiri arheologice destul de numeroasă. Erau realizate preponderent din lut turnat în tipare dar și din bronz sau fier. Decorul lor este simplu sau bogat, plasat fie în zona orificiului de alimentare, fie pe toartă. Uneori, pe baza pieselor se găsește ștampila/numele meșterului care a realizat piesa.
   Piesa noastră, deși prezintă o figură antropomorfă, prezintă analogii de formă și cu un opaiț descoperit în județul Prahova dar care are toarta în formă de cap de berbec.

Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Iulian Necșulescu




În Marele soldat de Dan Tărchilă.



În Viașa unei femei de A. Baranga, alături de Marcela Rusu.


În Mascarada de Lermontov.



În Ave Maria de Mircea Ștefănescu, alături de Tanți Cocea.


În filmul Ciulinii Bărăganului.



În Citadela sfărîmată de H. Lovinescu 
alături de Matei Gheorghiu și Lucia Sturdza Bulandra.


În Secunda 58 de Dorel Dorian. 



În Citadela sfărîmată de H. Lovinescu.


În filmul Asediul.



În Viață nouă, după Makarenko.


În Casa care a fugit pe ușă de P. Vintilă alături de Eliza Petrăchescu.


Articol publicat în Caiet, Nr. 49, Teatrul Național, București.
Stagiunea 1979 - 1980.




Mărgăritare Bănățene




Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș


Baia Mare 


17 mai 2019






Pe simezele din Fălticeni




Arta plastică contemporană românească 


Purcaru Sorin 


Muzeul de Artă Ion Irimescu, Fălticeni 


23 mai - 23 iunie 2019