joi, 18 aprilie 2019

O familie de artiști...




Arta plastică contemporană românească 


Stela, Larissa, Augustin Vlad, Augustin Lucici 


Galeria Frunzetti, Bacău 


19 aprilie 2019





Pe simezele Capitalei - Între vremuri




Arta plastică contemporană românească 


Lucia Lobonț, Dan Armand Stancu 


Elite Art Gallery, București 


25 aprilie - 11 mai 2019




   Elite Art Gallery găzduieşte, în perioada 25 aprilie –11 mai 2019, expoziţia cu titlul 
Între vremuri. Evenimentul reuneşte lucrările artiștilor Lucia Lobonț și Dan Armand Stancu.       Deschiderea oficială a expoziției se va ține pe data de 25 aprilie, ora 18:30. Între vremuri reprezintă o împletire armonioasă dintre ceramică și grafică. Conceptul expozițional este întemeiat pe un vizual ce oscilează între trecut și prezent. Firul tematic al lucrărilor adoptă căi de abordare ce descos  istoria recentă prin prisma nucleului intim al familiei și totodată prin amprenta unui prezent tumultuos. La limita dintre alb și negru sau dintre  lumină și întuneric lucrările sintetizează două perspective diferite de interpretare a văzutului.

Bucătăria naturii




Muzeul de Istorie Naturală 


Sibiu 


19 aprilie - septembrie 2019




Vernisaj: Vineri, 19 aprilie, ora 13:00
Curatori: 
Dr. Ghizela Vonica, Ana-Maria Păpureanu, Nicolae Trif, Raluca Bugneriu, Maria Sasu.
    Un proverb amerindian spune că "înainte să mănânci, să îți faci timp să mulțumești mâncării”. Poate suna comic, dar exponatele prezente în cadrul acestei expoziții temporare vă vor convinge că această zicală este justificată atunci când guști carne de armadilo, porc spinos, crocodil sau liliac. Sunteți adeptul entomofagiei (consumați insecte) sau ați soarbe o supă făcută din sânge de rață?
     În lume există tradiții culinare care, pentru unii dintre noi, sunt inimaginabile. Vă invităm să vizitați expoziția noastră și să descoperiți aceste ”ingrediente” inedite, exponate din cadrul colecțiilor Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu. Câți dintre noi nu și-ar dori să poată savura fructe proaspete exotice precum fructe de palmier, semințe de paharul-maimuței, fructe de baobab și nu numai.
Se spune că foamea este cea care face bucatele bune dar gastronomia este o artă.
În 2019, Sibiu este Regiune Gastronomică Europeană.
    Cu ocazia vernisajului, domnul Conf. Dr. Farm. Ladislau Rosenberg va susține o prelegere având ca temă Plante culinare sănătoase ale gastronomiei transilvănene.
    Prelegerea va fi urmată de prezentarea bucatelor realizate în ”cea mai mică și performantă bucătărie din lume”.

Desenați-mi războiul




Muzeul Național de Istorie a României 


București 


18 aprilie - 17 mai 2019





    Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției Dessine-moi la guerre: desene din presă despre conflictele secolelor XX și XXI.
    Dessine-moi la guerre este un proiect al organizației Cartooning for Peace și prezintă modul în care războaiele, mai mari sau mai mici, ale ultimului secol, au fost reflectate în presă prin intermediul creațiilor caricaturiștilor. Este un dialog peste timp, între artiștii diferitelor perioade istorice, care, folosind creionul drept "armă”, au condamnat războiul prin intermediul ironiei și ochiului critic.
    Caricaturiști din Franța, Belgia, Cuba, Elveția, Canada, Mexic, Iran, Portugalia, Palestina, Statele Unite, Israel, Africa de Sud și-au exprimat viziunea asupra conflictelor militare care au însângerat lumea în ultimii o sută și ceva de ani, fie că este vorba de Primul Război Mondial, de Al Doilea Război Mondial, de războaiele din Vietnam, Afganistan, Irak, fosta Iugoslavie, Siria sau de conflictul palestiniano-israelian. Temele abordate de aceștia sunt: Combatanții, Copiii în război, Spionajul, Bombardamentele, Armele chimice, Comandanții etc.
     Evenimentul face parte din secvența de deschidere a Sezonului România – Franța 2019, organizat sub egida Guvernului României, Ambasadei Republicii Franceze în România, Institutului Cultural Român și Institutului Francez.
Expoziția va fi accesibilă publicului în perioada 18 aprilie – 17 mai 2019.
Vă așteptăm cu drag!

Pe simezele Capitalei - Arta Secretă




Arta plastică contemporană românească 


Biblioteca Națională a României, București 


20 aprilie - 3 mai 2019




    Manifestarea recunoscută prin caracterul său itinerant şi solitar reuneşte pe simeze 41 de artişti plastici profesionişti membrii ai Uniunii Artiştilor Plastici din România, artiști plastici profesioniști din Italia, Bulgaria, Franța, dar şi tineri absolvenţi ai universităţilor de profil: ANGHELESCU CRISTINA, APAHIDEAN MARGARETA, AVRAMUT IOAN, BACIU SORIN DUMITRU, BAZILESCU CARMEN, BOULOGNE MAURICE, BORUNDEL ELENA, BRANZAN VASILE, BUDUREAN OVIDIU CORNEL, CALINESCU ANDANA, CARARE NICOLETA, CATRINU MARGARETA, CORB LIANA, DASCALESCU ELENA, DEDU CORNELIA VICTORIA, DONCHEV KONSTANTIN, ELENA OTILIA, FIRICA ALINA, GAINARU CECILIA, GARBIS HOFMAN, GELELETU DAN, GRADINARU FLORIN, HANGAN RADU, HRISCA OANA RUXANDRA, ILEA IOANA LIDIA, PANAIT HORATIU DAN, PADUREAN LIVIU, PARASCAN SILVIU, PASTUCH VICTORIA CARAIMAN, PIRTEA MARIA, RADIAN MIHAELA, RUSU CARMEN CECILIA, SCHIWAGO ECATERINA, SEMENESCU DAN, SLIVINCHI PAULA, STANESCU ELENA, SZABO EMA, TARZIU PAUL, TIRNAVEANU REGHINA, TOMA PETRONELA, VESA STELA, VLADILA CRISTINA și ZIMBROIANU NICU care prezintă iubitorilor de artă peste 55 de lucrări de pictură și grafică.
Expoziţia va fi deschisă iubitorilor de artă în perioada 20 aprilie – 3 mai 2019.
Dan Tudor Truică – curator
14 aprilie 2019 

Despre "cel mai mare dramaturg român" (Călinescu) - 2




Ion Luca Caragiale (1852 - 1912)




Moment din O scrisoare pierdută pe scena Institutului de teatru I. L. Caragiale - 
clasa Ion Finteșteanu.









Afișele primelor spectacole
(O noapte furtunoasă - 3 Novembrie 1883, O scrisoare pierdută - 13 Novembrie 1884,
D'ale carnavalului - 1 Aprilie 1885, Năpasta - 3 Februarie 1890)



Scenă din D-ale carnavalului la Teatrul Național I. L. Caragiale, 
în regia lui Sică Alexandrescu.




Scenă din O noapte furtunoasă la Teatrul Național I. L. Caragiale, 
în regia lui Sică Alexandrescu.



Scenă din O scrisoare pierdută la Teatrul Național I. L. Caragiale, 
în regia lui Sică Alexandrescu.



Al. Brătășanu: schiță de decor pentru D-ale carnavalului (1962) 




Scenă din D-ale carnavalului prezentată de Institutul de teatru I. L. Caragiale - 
clasa Radu Beligan.




Scenă din D-ale carnavalului prezentată de Institutul de teatru I. L. Caragiale - 
clasa Radu Beligan.




Schițe de costume de Al. Brătășanu la D-ale carnavalului (1962).
Pampon, Didina Mazu,



o mască, Catindatul,



o mască, Iordache.




Articole publicate în Revista Teatrul, Nr. 6. Iunie 1962.





Articole publicate în Cortina, supliment la programul Teatrului C. I. Nottara.
Februarie 1985.

La 590 de ani de atestare a localității




Muzeul Crama 1777 


Valea Călugărească 


20 aprilie 2019






Pe simezele din Alba Iulia




Arta plastică contemporană românească 


Dan Crecan 


Galeria de Artă Alba Iulia 


25 Aaprilie - 15 mai 2019





Literatură, cultură și societate românească în secolul XIX




Idei în Agora 


Mircea Anghelescu, Sorin Antohi 


Casa Filipescu-Cesianu, București 


23 aprilie 2019




    Muzeul Municipiului București vă invită să participați marți, 23 aprilie, ora 18:00, la 
Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei, nr. 151), la o nouă dezbatere din seria Idei în Agora, cu tema Literatură, cultură și societate românească în secolul XIX.
Mircea Anghelescu în dialog cu Sorin Antohi.
   "De peste jumătate de secol, Mircea Anghelescu face parte din restrânsa elită românească a studiilor literare. În cadrul generației sale strălucite, care a asigurat – prin formare (începând din mediul familial), cercetare, publicații, pedagogie și mentorat – legătura dintre cultura interbelică și cea a secolului XXI, el a contribuit decisiv, adesea în răspăr cu voga efemeră a curentelor formaliste, la păstrarea interesului pentru istoricitatea literaturii și, în sens mai larg, pentru complexitatea culturii și a spiritului public. Acoperind o perioadă care începe la sfârșitul secolului XVIII, trece prin secolul său predilect – XIX – și ajunge în prezent, Mircea Anghelescu a ieșit mereu din autoreferențialitatea textului, readucând literatura în lumile din care s-a născut și despre care dă seamă” - Sorin Antohi
    "Literatura poate fi considerată -- și de fapt chiar este -- un spațiu interactiv. A spus-o și Ion Ghica: <Numai literatura poate esprima cu esactitate starea intelectuală şi morală a unei epoce, căci ea este forma sub care se înregistrează ideile, credinţele şi cunoştinţele unei naţiuni, numai ea poate da o cunoştinţă precisă a raporturilor ce esistă între oamenii şi lucrurile unui timp cu ideile cele adevărate>. O spusese, înaintea lui, Thomas Buckle. Fără îndoială, înaintea lui Buckle au spus-o alții. Încercarea mea de a face istorie literară în acest spirit este un pas pe care specialiștii l-au făcut de mult în alte spații (și istoria literaturii nu s-a prăbușit). Acest demers, pe care într-un fel l-a făcut la noi întâi Iorga, încearcă să prezinte literatura ca pe un document nu doar scris, ci și trăit de oamenii care au scris-o, au tradus-o, sau pe care au citit-o doar. Sigur că epoca de care mă ocup este favorizată de această vedere, pentru că este mai departe de noi și de normele noastre, are nevoie de unele explicații. Dar nici literatura modernă -- literatura interbelică, de pildă -- nu funcționa altfel; doar că produsul era mai bine prezentat” - Mircea Anghelescu
     Mircea Anghelescu este nepot, strănepot și stră-strănepot de învățător. Licențiat în filologie (1962), doctor în filologie (1970) cu teza Preromantismul românesc. Profesor la Urziceni, paleograf la Cabinetul de Manuscrise al actualei Biblioteci Naționale, secretar științific al Societății de Științe Filologice, cercetător principal la Institutul de Istorie Literară G. Călinescu, unde a fost și director adjunct (1990-1994); conferențiar (1992-1994) și profesor (1994-2011) la Facultatea de Litere a Universității București. Vicepreședinte al Fundației Culturale Române (1994-2003). Dintre numeroasele publicații, volumele: Corespondența lui Barbu Delavrancea, 1967; Preromantismul românesc, 1971; Introducere în opera lui Grigore Alexandrescu, 1973; Literatura română și Orientul, 1975; Scriitori și curente, 1982; Lectura operei, 1986; Introducere în opera lui Petre Ispirescu, 1987; Ion Heliade Rădulescu – o biografie a omului și a operei, 1987; Textul și realitatea, 1988; Clasicii noștri, 1996. Cămașa lui Nessus. Eseuridespre exil, 2000; Echilibrul între antiteze. Heliade – o biografie, 2001; Literatura română – Dicționarde opere, coordonator, 2003; Literatură și biografie, 2005; Mistificțiuni – Falsuri, farse, apocrife, pastișe, pseudonime și alte mistificații în literatură, 2008; Poarta neagră. Scriitorii și închisoarea, 2013; Lâna de aur. Călători și călătorii în literatura română, 2015; Am fost martor. Istoria literară ca depoziție, 2017; Călătorii și călători români în sec. XIX (antologie), 2018.
   Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist și traducător. Membru în Academia Europaea. A inițiat și coordonează seria Idei în Agora. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.

Pe simezele sucevene




Arta plastică contemporană românească 


Grupul 4 + 


Muzeul Bucovinei, Galeria Pod, Suceava 


18 aprilie 2019