duminică, 10 februarie 2019

Comuniune




Lansare de carte 


Ann Patchett 


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București 


13 februarie 2019






     Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 13 februarie, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr. 38), la lansarea romanului Comuniune de Ann Patchett, o poveste lucidă și tandră despre profundele legături de iubire și loialitate care ne țin împreună.
    Vor vorbi despre carte Marina Constantinescu, filolog, critic de teatru și realizator tv, 
Ana-Maria Caia, jurnalistă, Sandra Ecobescu, președintele al Fundației Calea Victoriei și Rodica Ștefan, traducătoarea romanului.
    Comuniune este al treilea roman al scriitoarei americane Ann Patchett publicat în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu, după Belcanto (2007) și Fascinație (2013).
     "Să citești Comuniune e o experiența emoționantă. Este romanul Annei Patchett cel mai personal și, fără nici o urmă de îndoială, unul dintre cele mai bune ale sale.“
 – Los Angeles Times
    "Comuniune este un mare roman despre momente mici. Patchett are sclipitorul talent de a detecta cele mai neînsemnate inflexiuni ale comportamentului uman, care sugerează atât de multe.“ –The Irish Times
Accesul la eveniment este gratuit, în baza unei rezervări prin eventbook.

Poloneze și românce care au schimbat lumea




Muzeul Național Cotroceni 


București 


12 - 27 februarie 2019





    Poveștile fascinante ale celor 34 de poloneze și românce care au avut curajul de a-și schimba țara, Europa și lumea pot fi cunoscute între 12 și 27 februarie 2019 în cadrul expoziției pregătite de Institutul Polonez și prezentată la Muzeul Național Cotroceni din București.  
   Expoziția va fi însoțită de o întâlnire dedicată femeilor din ambele țări, implicate în lupta împotriva comunismului, la care vor participa disidenta și poeta Ana Blandiana și sociologul prof. Laura Grünberg.
   Printre protagonistele expoziției Poloneze și românce care au schimbat lumea s-au aflat luptătoare pentru independență sau drepturile femeilor, precum și pioniere în domeniul științei sau al sportului. Mulțumită determinării și forței lor morale, putem afirma că trăim astăzi mai bine.
   Cele 17 poloneze și 17 românce ale căror istorii sunt prezentate în cadrul expoziției sunt personalități mai mult sau mai puțin cunoscute publicului larg, deși nu lipsesc nici cele care, în ambele țări, reprezintă simboluri incontestabile ale succesului. Printre femeile prezentate s-au aflat și femei care și-au dedicat viața luptei împotriva comunismului și care au fost reprimate de regim. În anul 2019 sărbătorim 30 de ani de la căderea comunismului în Europa Centrală și de Est, așadar soarta lor merită în mod deosebit amintită.
   Un astfel de personaj este românca Elisabeta Rizea care ani de zile s-a luptat cu regimul ca membru al mișcării de rezistență anticomunistă din Munții Făgăraș. Curajoasa țărancă, căreia i-a fost confiscată gospodăria și a fost închisă cu forța, în ciuda tuturor torturilor a rămas credincioasă convingerilor sale. Printre eroinele poloneze ale expoziției care au luptat împotriva regimului comunist a fost Elżbieta Zawacka, o femeie soldat extraordinară, care a efectuat misiuni speciale în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, mai târziu închisă de comuniști pentru mulți ani, iar după 1989 una dintre primele două femei din Armata Poloneză care au fost avansate la gradul de general.

Lungul drum către casă: diplomați români în cele două războaie mondiale




Facultatea de Istorie 


Universitatea din București 


12 - 13 februarie 2019





    Intrarea României în cele două războaie mondiale, de o parte sau de alta a unei alianțe, a avut printre consecințe și ruperea relațiilor diplomatice cu statele implicate în conflict de cealaltă parte a "baricadei”. Din acel moment, diplomații, în general, și cei români, în particular, au fost considerați inamici, iar "tratamentul” la care au fost supuși a fost diferit de la caz la caz.
   La 100 de ani de la finalul primului război mondial și la 80 de la izbucnirea celei de-a doua conflagrații mondiale, vă propunem o abordare diferită asupra diplomaților români ce au activat în vreme de război. Nevoiți, uneori, să își lase întreaga avuție în orașele unde erau acreditați, șefii de misiune alături de personalul ambasadelor, legațiilor, consulatelor, au îndurat vicisitudine războiului: arestări, amenințări, încălcarea cutumelor diplomatice.      
   Conferința va oferi istoricilor cadrul de dezbatere pentru aspectele complexe ale acestui "exil diplomatic” văzut prin studii de caz, destine individuale sau colective în război.
  Conferința este organizată de Facultatea de Istorie, Universitatea Al. I. Cuza Iași și Centrul de Studii Turce-Facultatea de Istorie, Universitatea din București. Prin tematică, intervențiile se circumscriu proiectului De la aristocrați la proletari. Corpul diplomatic al României (1918-1947), finanțat de UEFISCDI.
    Programul complet îl găsiți accesând link-ul de mai jos 

Pe simezele vâlcene




Arta plastică contemporană românească 


Lidia Elena Kozma 


Galeria de Artă Cozia, Râmnicu Vâlcea 


15 februarie - 14 martie 2019






Atențiune, filmăm!




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Studioul Cinmatografic Buftea 




















Articol publicat în Almanahul femeii 1965. Decembrie 1964.

Actorul




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național I. L. Caragiale





Mihai Mălaimare.
Premieră: 18 februarie 1986.




Consemnare publicată în Caiet, Nr. 76. Teatrul Național București.
Stagiunea 1988.



Mini-afiș, program de sală.

Pe simezele Capitalei - Brazii




Arta plastică contemporană românească 


Elena Murariu 


Liceul Pedagogic Ortodox Anastasia Popescu, București 


11 februarie 2019




   Bradul este un arbore emblematic al spațiului românesc, cu semnificaţii multiple ce trimit la viaţă, moarte, verticalitate, demnitate, dârzenie, înălţare spirituală și, mai recent, în ultimii o sută cinzeci de ani, la Crăciun, cu toate bucuriile, dar și cu excesele consumiste. Din păcate, pentru mulți minunea Nașterii Domnului pălește sub jocul de artificii! Și la această nouă expoziție, bradul este o ”curea de transmisie” a unor mesaje ce țin de istoria noastră de la începutul modernității, dar și de cea foarte recentă. Observ cum în iureșul vieții, fie pentru disperată supraviețuire sau fie întru hedonism, așa cum s-au făcut jocurile după 1989, se minimalizează jertfa, se ocultează adevărul, și se uită cinstirea profundă a martirilor și eroilor neamului. Demersul meu de la Liceul Anastasia Popescu este o lacrimă, o rugă, un strigăt într-o” pădure” curată, sensibilă, cu ”brazi” tineri!

Obiectul lunii februarie




Muzeul Etnografic al Transilvaniei 


Cluj - Napoca 


februarie 2019




   Cu toate că vulpea a găsit anul acesta, de Stretenie, râurile dezghețate, noi propunem ca obiect al lunii februarie patinele.
   Originare încă din preistorie, aceste accesorii au fost folosite la început pentru deplasarea pe suprafețele alunecoase de gheață și au primit o destinație ludică, mult mai târziu. Nu întotdeauna s-au purtat în pereche, uneori fiind atașate pe un singur picior, celălalt membru inferior servind la propulsie. Alteori mișcarea era imprimată cu ajutorul unei bâte.
    În mediul rural, patinele se făucreau fie din oase lungi de animale, fie din lemn de esență tare. Uneori, pe talpa de lemn se atașa o placă metalică dintr-o lamă de coasă uzată sau alte fragmente de oțel refolosite. Patinele pe care le propunem, din imagine, cu numărul de inventar 5005, au fost achiziționate în anul 1924 din Gherla, jud. Cluj. Pe talpa din lemn de stajar este prinsă o tijă metalică, curbată în partea anterioară. Patinele se legau de încălțări cu chingi de piele.

Arheologia dragostei




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național I. L. Caragiale






Arheologia dragostei de Ion Brad.
Premieră: 2 decembrie 1985.
Scenă cu Stelian Nistor.


Scenă cu Cezara Dafinescu și Ruxandra Bucescu.


Scenă cu Matei Alexandru și Traian Stănescu.


Scenă cu Stelian Nistor și AN. Gr. Bălănescu.


Imagini publicate în Caiet Nr. 72, Teatrul Național București.
Stagiunea 1985 - 1986.


Scenă cu Ruxandra Bucescu, Cezara Dafinescu, Iulian Nistor.




Ce-am avut..."la marginea Bărăganului"




Din istoria industriei românești 


Combinatul de Celuloză și Hârtie Chiș(s)cani 







Articol publicat în Ziarul Scînteia de sîmbătă, 21 februarie 1959.







Sala fierbătoarelor, una din etapele cele mai importante
în drumul stufului spre celuloză.

Articol (Metamorfoza stufului - ing. Ion Săcuiu) publicat în
Almanahul femeii 1965. Decembrie 1964.



Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 52. 26 decembrie 1964.


Recoltatul stufului în Deltă se face cu mașini de înaltă productivitate.
În fotografie, una din aceste mașini...


Prima operație la care este supus stuful este tocarea, care se face cu mașini speciale.


Fierberea stufului se face în autoclave de acest fel.


După ce stuful parcurge un proces tehnologic complicat, el este transformat 
în celuloză. Iată o mașină de tras celuloză.


Grupaj foto care a ilustrat articolul Celuloza "crește" în deltă 
(ing. Ion Săcuiu și Obreja Constantin - Combinatul de celuloză și hîrtie Brăila) 
publicat în Revista Știință și Tehnică, Nr. 10. Octombrie 1963.


Combinatul de celuloză și hîrtie de la Brăila. Valorificarea, prin cooperare,
a avuțiilor Deltei Dunării. Almanah Scînteia 1968. Decembrie 1967.