sâmbătă, 9 februarie 2019

Un anotimp fără nume




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național I. L. Caragiale




Scenă de la repetiții din Un anotimp fără nume de Sorana Coroamă Stanca.
Adela Mărculescu și Emilia Popescu.
Premieră: 19 mai 1987.   


Idem. Victor Moldovan și Mircea Anca.


Idem. Traian Stănescu și Gabriela Baciu.


Fotografii publicate în Caiet program (fără număr - n.a.).
Stagiunea 1987.


Pe simezele slătinene - Pentru Nae...




Arta plastică contemporană românească 


Marcel Duțu 


Galeria ARTIS, Slatina 


8 februarie 2019






Să ne cunoaștem artiștii - "În primele rânduri"




Compact






Articol publicat în Cărăbuș Expres, 
supliment al caietului-program al Teatrului Constantin-Tănase.
Toamna anului 1989.



Cum ar arăta viața fără fotografie? un dialog cu Ion Cucu




Lansare de carte 


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București 


18 februarie 2019




    Editura Casa de pariuri literare și Librăria Humanitas de la Cișmigiu vă invită luni, 
18 februarie, de la ora 19:00, la lansarea volumului Cum ar arăta viața fără fotografie? un dialog cu Ion Cucu.
Invitat special: Alina Popovici Cucu
    "Sunt un conglomerat de emoții, din mii de fațete de emoții, care nu se pot ordona, pentru că atunci s-ar anula reciproc. Emoțiile se pare că se nasc în continuare și nu se opresc niciodată. Când pun mâna pe un aparat fotografic, înca îmi tremură. Dar nu de vârstă, ci de emoție. Cum să ai îndrăzneala ca, dintr-o cutie din tablă, cu ciob puțin oval, puțin șlefuit în față, să recreezi lumea, cum credeam eu? Ce crezi că face acea lentilă? «Scoate» imagine prin sufletul tău și «ia» sufletul celui din fața ta. E clar că valoarea e și în cel care are cutia în mână și umblă cu ea prin lume. În cazul meu, prin lumea scriitorilor.“ – Ion Cucu
Participarea la eveniment este gratuită și se face pe baza unei rezervări prealabile pe Eventbook.

Pe simezele ieșene - Dimensiuni abstracte




Arta plastică contemporană românească 


Liviu-Adrian Ene 


Galeria Theodor Pallady, Iași 


10 - 20 februarie 2019





Richard al III-lea




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Armatei 












Articol publicat în Revista Scena și Ecranul, nr. 4. Februarie 1958.

***
În cele din urmă, George Vraca va juca rolul titular în stagiunea 1963 - 1964,
la Teatrul C. I. Nottara. De fapt, avea să fie ultimul său rol...


La pas prin Munții Măcinului




Expoziție de fotografie 


Claude Aube 


Galeria Cozia, Râmnicu Vâlcea 


15 februarie 2019





Scena și Tabloul




George Lowendal 


Teatrul Național I. L. Caragiale, București 


6 - 20 februarie 2019




    Fundația Löwendal organizează în perioada de 6 -20 februarie 2019, în Rotonda Sălii Mici de la Teatrul Național București expoziția de scenografie și grafică a artistului George Löwendal Scena și Tabloul.
    Expoziția curatoriată de criticul de artă Călin Stegerean va fi deschisă până la data de 
20 februarie când va avea loc finisajul expoziției urmat de conferința susținută de renumitul teatrolog George Banu.
    Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 7 - 20 februarie 2019, între 10:00 – 18:00, cu excepţia zilelor de luni.
Intrarea este liberă.
   Expoziția este organizată de Fundația Löwendal și face parte din proiectul România 100: Scenografie. Pictură. Costum finanțat de Primăria sector 1 București prin Centrul Cultural sector 1 în cadrul programului Centenar pentru Toți - sesiunea 2017-2020.
   Parteneri proiect: Teatrul Național București, Domeniul Manasia, Muzeul Național de Artă din Chișinău și Inspectoratul de Jandarmi Județean Ialomița.

Exponatul lunii




Muzeul Județean Teleorman 


Alexandria 


1 - 28 februarie 2019




    Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită de vineri, 1 februarie a.c., la deschiderea Exponatului Lunii Februarie.
    Pentru perioada 1 – 28 februarie 2019, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect ce face parte din patrimoniul etnografic al instituției noastre, colecţia textile. Este vorba de o Catrință ce datează din perioada 1901-1925, provenind dintr-o donație făcută muzeului nostru în anul 2002.
    Catrința este o piesă de port popular femeiesc, cunoscută în zona Teleormanului sub numele de boscea sau zuvelcă (zăvelcă). Zuvelca se purta mai ales în zilele de lucru, iar bosceaua era o piesă de sărbătoare. Bosceaua este piesa care îmbracă corpul femeii de la talie în jos, fiind purtată pereche, peste cămaşa cu poale, una în față, alta în spate, legate în talie cu șnururi împletite din lână, peste care se puneau bete.
    Bosceaua sau catrința, ce face obiectul Exponatului Lunii, este o piesă dreptunghiulară alcătuită dintr-o singură foaie de țesătură, cu lăţimea de 40 cm şi lungimea de 102 cm, fiind confecționată din bumbac și lână, în războiul de țesut, țesută în două ițe, cu alesături în porțiunile cu decor. Pe margini acest gen de piese sunt festonate manual, ca și piesa de față. Ceea ce dă reprezentativitate acestei piese este decorul, care este prezent pe întreaga suprafață sub formă de vărgi precum și sub forma unor registre decorative cu motive florale stilizate. La poale, un grup compact de motive decorative formează pragul, care este destul de lat, și este compus din motivele numite "pomul vieții” și "floare cu vrej”. Aceste ornamente florale sunt de tip mai nou și se află în alternanţă cu geometricul cu care se întrepătrunde. La piesele mai vechi şi mai ales la cele bătrâneşti, decorul constă doar într-un prag îngust de motive geometrice, care cu timpul evoluează, în sensul că devine din ce în ce mai lat şi întreaga suprafaţă a piesei este decorată cu alte registre înguste.
    Pomul vieţii, reprezentat integral în ornamentul acestei piese, face parte din grupul de motive al copacului, motiv des întâlnit în arta populară românească, motiv aureolat de legende şi simboluri în gândirea populară. El trăieşte ca orice fiinţă şi e posesorul unor spirite bune sau al unor forţe malefice. Motivul "pomul vieții” este simbol al rodniciei sau adăpost al diavolului (socotit astfel, se explică de ce Sf. Ilie trăzneşte copaci). Acest simbol ia diverse înfăţişări în ritualul obiceiurilor ţărăneşti precum şi în reprezentările artistice de pe obiectele de lemn, ceramică, textile.
    Culorile folosite la confecționarea acestei boscele sunt roșul la fond, apoi decorul este dat de alb, verde închis și deschis, galben, bleumarin, portocaliu, roșu, grena. Acestea au fost obţinute pe cale naturală din sucurile conţinute de frunzele, florile, fructele, tulpinile sau rădăcinile unor plante, care prin metode simple se fixează pe fibrele textile.
Piesa prezentată este foarte importantă pentru muzeul nostru deoarece nu avem în colecția de etnografie decât două boscele decorate cu motivul "pomul vieții”.

Doisprezece oameni furioși




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul tv




Ion Marinescu. Foto: Cinemagia










Articol publicat în Revista Teatrul, nr. 2. Februarie 1966.


Pe simezele vâlcene - Semne de primăvară




Arta plastică contemporană românească 


Galeria ARTEX, Râmnicu Vâlcea 


15 februarie 2019





Orice om îi este teamă




Lansare de carte 


Radu Paraschivescu


Librăria Humanitas, Galați 


9 februarie 2019