miercuri, 9 ianuarie 2019

Mărturisirile unei mese de restaurant




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Cinemateca




Șt. Mihăilescu-Brăila în filmul lui Virgil Calotescu, 
Mărturisirile unei mese de restaurant.




Cronică publicată în Contemporanul, nr. 16. 19 aprilie 1963. 

Pe simezele Capitalei - Vedenii însemnate




Arta plastică contemporană românească 


Vasile Pop Negreșteanu 


ASE, București 


10 ianuarie 2019





Despre covoare...




România de-altădată





Covor oltenesc.










Articol publicat în Contemporanul, nr. 30. 26 iulie 1963.

Liechtenstein - 300 de ani de statalitate




Muzeul de Istorie Suceava 


14 ianuarie - 10 martie 2019






Idei în Agora




Casa Filipescu-Cesianu 


București 


16 ianuarie 2019





     Miercuri, 16 ianuarie 2019, ora 18:00, Muzeul Municipiului București vă invită la conferința Idei în Agora cu tema Între (culturi, genuri, generații, epoci): traducerea, traducătorul.
Bogdan Ghiu în dialog cu Sorin Antohi.
Conferința va avea loc la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr. 151).
    "Cu vreo patru decenii în urmă, într-o revistă literară franceză, am văzut o poză a celebrului poliglot, scriitor, călător și mediator cultural, poet, traducător și editor polonez Robert Stiller (1928-2016). Omul zîmbea de după un morman de cărți pe care le tradusese în polonă din vreo treizeci de limbi. Am aflat acum, pregătind dialogul cu Bogdan Ghiu, că Stiller a publicat în total vreo 300 de cărți (ale sale și traducerile).
    La Stiller mă gândesc mereu de vreo douăzeci de ani când vreau să-i găsesc un seamăn lui Ghiu, pe care l-am întâlnit tot cam acum patru decenii. Bogdan era pentru mine încarnarea perfectă a unui poeta faber modernist/postmodern: lucra la fiecare din poemele (de fapt, la versurile, chiar la cuvintele) sale cam cât lucra și Mallarmé. Publica puțin pe atunci. Și nu numai fiindcă era împiedicat de Cenzură, ca alții. El era un cenzor mult mai nemilos al propriei creații (folosea alte criterii, desigur).
     Cu atât mai mare a fost supriza mea și a congenerilor când, în paralel și după studiile cu Derrida, Bogdan Ghiu s-a transformat într-o mașină (pulsională, cum altfel?) de traducere, apoi într-un adevărat combinat de descifrare, traducere, interpretare, mediere și sinteză interculturală polimorfă (fiindcă de la marea literatură a trecut la filozofie, arte vizuale, media etc.). Și-a rezumat el însuși programul, recomandându-ni-l și nouă: Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest) (Cartea Românească, 2015). Sau, reformulat de el într-un e-mail recent căre mine: <<Bătrîne, foarte pe scurt, în cazul meu, supratema cultural-existențială ar fi aceea a traducerii, mai exact ar fi vorba despre Poziția traducătorului: nu „în afară” sau „la margine” (așa ceva nu există), ci între, pe locul graniței, dînd corp graniței. Între genuri, generații și epoci. Între în general. „Între”, ca poziție, neexistînd în conștiința onto-topologică a nimărui, fiind echivalent cu neantul, cu neființa>>. Despre acea poziție vom vorbi în dialogul nostru” - Sorin Antohi
    Bogdan Ghiu (n. 1958), scriitor și intelectual public, membru proeminent al Generației ‘80. Poet, eseist (literatură, media, artă contemporană, arhitectură, filozofie, traductologie), ex-student al lui Jacques Derrida, traducător de French Theory și literatură franceză. Pe lângă numeroasele sale în cărți în domeniile amintite, a tradus în limba română peste 70 de volume: Baudelaire, Artaud, Breton, Leiris, Duras, Sade, Foucault, Derrida, Deleuze, Guattari, Bourdieu, Barthes, Bataille, Bergson, Baudrillard, Latour, Rancière, Ricoeur, Veyne etc.). Jurnalist și autor TV/radio. Pionier, imediat după 1989, al analizei media și TV în România, scrie săptămânal în diverse periodice culturale (precum Observator cultural și LiterNet) și este comentator zilnic al fenomenului urban la Radio România Cultural. Opera sa poetică a fost editată (cu bogat aparat critic) de Ion Bogdan Lefter: Opera poetică (Paralela 45, 2017). Are o foarte activă carieră internațională ca autor, traducător, curator, personalitate media și artistică etc.
    Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist și traducător. Membru în Academia Europaea. A inițiat și coordonează seria Idei în Agora. Mai multe informații la www.sorinantohi.org.

Variațiuni pe o temă dată




Lansare de carte 


Ana Blandiana 


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București 


17 ianuarie 2019




    Editura Humanitas vă invită joi, 17 ianuarie, ora 19:00,  la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o întâlnire cu Ana Blandiana, Ioana Pârvulescu și Lidia Bodea despre Variațiuni pe o temă dată, cel mai recent volum de versuri al Anei Blandiana.
    "Variațiuni pe o temă dată este de fapt un mare poem format din 59 de poezii independente, dar evoluând în jurul aceleaşi găuri negre a universului, un poem de dragoste despre nedespărţirea prin moarte. Diferite stilistic (de la rondele şi sonete până la mici fragmente postmoderne de proză), poeziile, asemenea variaţiunilor muzicale, revin obsedant asupra temei, într-un dialog vibrând de intensitatea lirismului şi a transcendenţei. Cea mai metafizică dintre cărţile Anei Blandiana, şi probabil una dintre cele mai bune, Variaţiuni pe o temă dată este, sfâşietoare şi luminoasă, o carte care nu seamănă altora.

30 zile...din turismul românesc de-odinioară




România de-altădată













Consemnări publicate în Revista România pitorească, nr. 10. Octombrie 1977.








Consemnări publicate în Revista România pitorească, nr. 9. Septembrie 1985.





Consemnări publicate în Revista România pitorească, nr. 11. Noiembrie 1988.











Consemnări publicate în Revista România pitorească, nr. 12. Decembrie 1988.





Consemnări publicate în Revista România pitorească, nr. 1. Ianuarie 1989.














Consemnări publicate în Revista România pitorească, nr. 2. Februarie 1989.




Consemnări publicate în Revista România pitorească, nr. 3. Martie 1989.





Consemnări publicate în Revista România pitorească, nr. 4. Aprilie 1977.