joi, 15 noiembrie 2018

Pe simezele ieșene - Fantezii cromatice




Arta plastică contemporană românească 


Carmen Gabriela Gîtlan 


Galeriile de Artă Ion Neagoe, Iași 


13 - 25 noiembrie 2018





Marele Război la porțile Constanței




Piața Ovidiu, Constanța 


17 noiembrie 2018






Troilus și Cresida




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul de Comedie




Program de sală, Teatrul de Comedie, București.
Premieră: 20 martie 1965.






Revista Teatrul, Nr. 10. Octombrie 1964.



Shakespeare văzut de Picasso.


Florin Scărlătescu (Pandurus) și Vasilica Tastaman (Elena).
Iarina Demian (Casandra), Iurie Darie (Hector), Val. Plătăreanu (Paris)
și Grigore Gonța (Troilus).



Scenă din spectacol.



Sanda Toma (Cresida), Grigore Gonța (Troilus) și Dumitru Rucăreanu (Diomede).
Mihai Pălădescu (Nestor) și Costel Constantinescu (Ulise).






Vasilica Tastaman (Elena) și Val. Plătăreanu (Paris)


Grigore Gonța (Troilus) și Sanda Toma (Cresida).



Mircea Șeptilici (Agamemnon) și D. Chesa (Menelau).


Ștfan Tapalagă (Eneas).



Val. Plătăreanu (Paris), Mircea Constantinescu (Priam),
Iurie Darie (Hector) și Grigore Gonța (Troilus).




Gh. Dinică (Thersit) și Dem. Rădulescu (Aiax).
Mircea Albulescu (Achile) și Marin Moraru (Patrocle).



Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 5. Mai 1965.
Pe copertă: Gh. Dinică (Thersit) și Marin Moraru (Patrocle).

Represiunea comunistă în România (1945 - 1965)




Muzeul Național al Unirii 


Alba Iulia 


16 - 20 noiembrie 2018





   Vernisajul va avea loc în ziua de vineri, 16 noiembrie 2018, ora 17:30, la sediul muzeului din Alba Iulia.
   Unul dintre obiectivele importante ale investigaţiilor întreprinse de IICCMER încă de la înființarea sa, în decembrie 2005, este acela de a căuta și identifica locurile unde au fost înhumate victime ale regimului comunist, acelea care, fără a fi judecate, au fost omorâte prin mijloace violente de către Securitate sau de alte structuri represive ale statului comunist, sau a celor care au suferit condamnări privative de libertate şi au murit în timpul detenţiei executate în penitenciarele şi lagărele de muncă din România comunistă.
   Expoziţia a fost realizată de IICCMER începând din anul 2009, fiind actualizată și completată în decursul timpului. Aceasta prezintă o serie de acţiuni de căutare şi deshumare pe cale arheologică a unor opozanţi anticomuniști, care au fost executaţi fără judecată sau au fost uciși în cursul unor confruntări armate cu reprezentanții instituțiilor represive ale statului comunist, cazurile expuse încadrându-se cronologic în perioada anilor 1948-1958. De asemenea, în expoziţie sunt cuprinse şi cercetările efectuate în unele locuri, unde, până în 1964, au fost înhumaţi deţinuţi politici decedați în timpul detenţiei. Aceste acţiuni au avut loc în urma cercetărilor de teren iniţiate și instrumentate de specialiștii institutului sau ca urmare a solicitărilor venite din partea rudelor şi urmaşilor victimelor.
    În cadrul expoziției este prezentată problematica unui număr de 26 de cazuri din cele 40 investigate de institut în perioada 2006-2018. Cazurile abordate privesc un număr de 40 de persoane executate prin împuşcare sau ucise în timpul unor confruntări armate cu organele de represiune ale statului, 37 dintre acestea fiind descoperite şi deshumate pe teritoriul localităţilor Hălmăsău, Nepos, Sângeorz-Băi (jud. Bistriţa-Năsăud), Glodghileşti, Băieşti (jud. Hunedoara), Teregova, Verendin (jud. Caraş-Severin), Răchiţele, Sântejude-Vale (jud. Cluj), Sălciua, Bistra, Dealu Capsei, Cricău, Mesentea (jud. Alba), Gâlgău (jud. Sălaj), Cufoaia (jud. Maramureş) şi Satu Mare. Două dintre cazuri se referă la căutarea a trei persoane ucise în luptă, una în satul Muşca, jud. Alba, şi două în satul Tranişu, jud. Cluj, ale căror morminte nu au fost încă descoperite. În locurile amintite, cei ucişi au fost îngropaţi în gropi individuale (15 cazuri) sau în gropi comune cu două (cinci cazuri), trei (două cazuri), patru (un caz) sau cinci victime (un caz). Cercetările arheologice pentru căutarea mormintelor unde au fost înhumaţi deţinuţi politici morți în penitenciare și lagăre de muncă au vizat până în prezent patru cimitire care au deservit unități penitenciare, în expoziție fiind prezentate cazurile de la Sighet, Aiud și Târgu Ocna.
    Expoziţia cuprinde în principal diferite obiecte și accesorii vestimentare descoperite asupra celor ucişi, precum și postere cu fotografii din timpul acțiunilor arheologice de deshumare, fotografii de familie și fotografii provenite din arhiva fostei Securităţi. Expoziţia se adresează în primul rând tineretului, elevilor şi studenţilor, dar şi tuturor celor care au cunoscut sau nu în mod direct perioada comunistă, însă ştiu prea puţin sau deloc despre atrocităţile şi victimele directe ale Securităţii în primele două decenii de existență a regimului comunist în România.
   La deschiderea oficială a expoziţiei, din partea institutului vor participa Radu Preda, președinte executiv, precum și colectivul de arheologi, angajați și colaboratori, care a realizat de-a lungul anilor investigațiile arheologice (Gheorghe Petrov, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu, Marius Oprea, Horațiu Groza).

Eroi de Război - 100 de portrete




Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti 


București 


20 noiembrie 2018 - 30 ianuarie 2019





    În perioada 20 noiembrie 2018- 30 ianuarie 2019, Muzeul Naţional al Satului prezintă expoziţia-concept Eroi de Război - 100 de portrete. Prin acest proiect, instituția de cultură fondată imediat după Marele Război de Dimitrie Gusti, întemeietorului Şcolii sociologice de la Bucureşti, îşi propune, că o continuare a cercetării în teren a echipelor lui, să prezinte, în special tinerei generaţii, dar nu numai ei, 100 de personaje care au crezut în idealul naţional, au luptat pentru el, s-au sacrificat şi cu sângele lor au trasat graniţele României Mari.
   Cele 100 de portrete de eroi aparţin ţăranilor, învăţătorilor, preoţilor, medicilor, infirmierelor, artiştilor, ziariştilor, politicienilor, basarabenilor, bucovinenilor, transilvănenilor şi nu-i puteam omite pe eroii veniţi de la sute şi mii de kilometri distanţă să ajute poporul român aflat pe marginea prăpastiei istoriei: Misiunea Militară Franceză şi Misiunea Crucii Roşii Americane.
    Alături de portretele eroilor, în expoziţie vor fi prezentate obiecte de acum 100 de ani folosite fie în spitalele de campanie, fie de preoții mobilizați, fie de țăranii care și-au abandonat familiile și gospodăriile și au plecat voluntari pe front. Bordeiul lor a fost transformat în post de comandă, casele au rămas în voia sorții, învățătorii au devenit partizani, preoții, medici ai sufletelor soldaților, iar artiștii mobilizați pe front au surprins în lucrările lor toată grozăvia războiului și a refugiului. În 1914, România avea o populație de 7,7 milioane de locuitori, din care, 5 milioane erau țărani. Ei sunt cei care au luptat în zdrențe și opinci pentru dezrobirea fraților lor români de dincolo de granițe, fie că era vorba despre cei din Basarabia, Bucovina sau Transilvania. Pe 9 decembrie 1916, regele Ferdinand afirmă într-un discurs la deschiderea noii sesiuni parlamentare: "Să spunem țăranului că luptând pentru unitatea națională el lupta totodată pentru dezrobirea lui politică și economică. Vitejia lui ii da drepturi și mai mari asupra pământului pe care îl apară și ne impune mai mult că oricând datoria că la sfârșitul războiului să infaptuim reformele agrare și electorale, pe temeiul cărora această adunare constituțională a fost aleasă."
   Vernisajul expoziției Eroi de Război - 100 de portrete va avea loc marți, 20 noiembrie, de la ora 17:00, la sala Gheorghe Focşa. Vor participa: Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, academicieni, diplomați, Ciprian Olinici, directorul Trinitas TV, reprezentanți ai Patriarhiei, istorici de artă, reprezentanți ai ministerului Apărării Naționale, urmași ai celor ce au luptat la Mărășești și Oituz.
Avem datoria să nu-I uităm!

Dintre comorile muzeelor orădene




Muzeul Memorial Iosif Vulcan 


Oradea (3)




Ghid, ediția a II-a, 1984.
Machetat: de Viorel faur.
Fotografiile au fost executate de: Ladislau Bereczky.
Pe copertă: Salonul de lucru al lui Iosif Vulcan din clădirea în care
a funcționat redacția orădeană a revistei Familia.