duminică, 21 octombrie 2018

În Balcani, dincolo de ieri




Cătălin D. Constantin 


Facultatea de Litere, București 


24 octombrie 2018




   Frații Ianaki și Milton Manakia s-au născut într-o familie de păstori aromâni, în a doua parte a secolului al XIX-lea, la Avdela, sat cocoțat pe înălțimile Munților Pindului, pe atunci încă în Imperiul Otoman, astăzi în Grecia. Istoria îi va reține drept autori ai unui număr mare de fotografii de o importanță documentară deosebită și drept primii cineaști care au înregistrat un film pe teritoriul Imperiului Otoman și în Balcani, la numai un deceniu după ce frații Lumière realizaseră primul film din istoria omenirii. 
   În 1906, Ianaki și Milton Manakia au fost invitați la București, pentru Expoziția Generală Română, ocazie cu care primesc titlul de fotografi ai Curții Regale a României. Cu acest prilej, un fond de fotografii reprezentând portrete de aromâni și așezări ale aromânilor din Pind a fost achiziționat de Muzeul de Artă Națională, strămoșul Muzeului Țăranului Român de astăzi. Revendicați în egală măsură de greci și de macedoneni, frații Manakia sunt în continuare prea prea puțin cunoscuți în România.
    "În urmă cu vreo doi ani am descoperit din întâmplare că puține dintre fotografiile cu localități aromâne din fondul Manakia al Arhivei de Imagine a Muzeului Țăranului Român sunt localizate, multe dintre ele având în registru o descriere sumară, făcută în spiritul național al epocii, de tipul: comună românească din Balcani. Pe unele le-am identificat imediat, urmare a cercetărilor de teren efectuate pe parcursul anilor trecuți în Munții Pindului. Pentru altele, povestea e puțin aventuroasă, a urmat o nouă cercetare de teren, în Grecia și în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Tot atunci am avut ideea de a reface astăzi fotografiile, cu exact aceeași încadrare ca frații Manakia, imediat după 1900. Cât de mult s-a schimbat lumea vlahilor și, în general, cât de mult s-au schimbat Balcanii în ultima sută de ani? Despre aceasta vorbesc miercuri, 24 octombrie, în prezentarea care va avea loc la Facultatea de Litere.
Cătălin D. Constantin 

Un nume de prestigiu...




Din istoria învățământului românesc 


Colegiul Național Gheorghe Lazăr




Foto: B1


11 iunie 1978.
























Pliant, dimensiunile unui CD.
Clasa a XII-a, D, iunie 1982.





Idem, ultima filă.


Pliant. Clasa a XII-a A, 1985.




Idem, coperta a IV-a.


Pliant. Clasa a XII-a A, 1986.





Pliant, dimensiunile unui CD.
Clasa a XII-a, T, iunie 1986.





Idem, ultima filă.


Un triptic aniversar: 1963 - 1988.


Pe simezele nemțene - Imaginaria/România mitică




Arta plastică contemporană românească 


Petru Botezatu 


Muzeul de Artă Piatra Neamț 


23 octombrie - 18 noiembrie 2018



   Complexul Muzeal JudețeanNeamț, Muzeul de Artă Piatra-Neamț invităpublicul iubitor de artă, la vernisajulexpoziției de pictură Petru Botezatu, eveniment care va avea loc marți, 
23 octombrie, ora 17:00. Pe simezele Muzeului de Artă, publicul nemțean va putea admira un număr consistent de lucrări reprezintând selecții dinciclurile Imaginaria și România mitică.      În cadrul evenimentului, cvartetul Colosseum va susține un recital instrumental, moment artistic asigurat de Centrul pentru Culturăși Arte Carmen Saeculare Neamț.
  Petru Botezatu afost rezident un număr important de ani înAustria, Canada și apoi în Statele Uniteale Americii.
  Artistul care s-a născut la Focșani și a copilărit la Piatra-Neamț, a cunoscut încă de la 19 ani condamnarea politică. A trecut prin procesul cunoscut ca procesul elevilor de liceu și a fost condamnat la 12 ani de detenție.
   După eliberare, în 1964 este admis la Facultatea de Arte Plastice din București. În anii care urmează absolvirii i se permite să funcționeze ca profesor laVălenii de Munte, însă ca artist este cenzurat în expozițiile personale, iar lucrările îi sunt eliminate constant din expozițiile naționale. În 1977, artistul își dă demisia și, dintr-o nevoie acutăde a da sens vieții sale artistice, își redirecționează forța creatoare către pictura religioasă. Astfeldin 1979, începe pictarea unui număr important de biserici, care va coincide cu aproape un deceniu de pictură sacră, dar șicu o eliberare a spiritului său creator.
   În 1987 reușește să se refugieze înAustria. După doi ani în care deschide trei expoziții personale, apreciate de către presa de specialitate, și vinde un număr considerabil de lucrări, după o contribuție remarcabilă la restaurarea frescelor istorice de la Maria Alm, (Salzburg), artistul se îndreaptă către America.
   Se stabileșteîn 1998 la Ottawa în Canada, unde, după prima sa expoziție, despre care ziarele locale scriau cu uimire“Sold–out”, lucrările artistului român vor continua să prezinte interes, fiind expuse și achiziționate de colecționari în nenumărate galerii din Ottawa, Toronto și Montreal.
   În 1994 Muzeul Civilizației îi va achiziționa una dintre cele mai importante lucrări de artă sacră produse vreodată, piesă care se află azi în expoziția permanentă a muzeului.
În același an este selectat dintr-un numări mpresionant de artiști să picteze o nouă biserică construită în stil Renascentist la Facultatea de Teologie a Universității Samford din Birmingham, Alabama.
   Ulterior, pebaza aptitudinilor sale excepționale ,guvernul american îi acordă statutul de rezident permanent, astfel că, în următorii cinci ani, continuă să lucreze pentru Universitatea Samford din Birmingham, concepând un nou ciclu de lucrări, pentru Facultatea de Teologie Beeson
   În 2001, revine în România,rechemat pentru a picta biserici și începe să lucreze la împodobirea cu fresce acatedralei SfântaVineri din Zalău, iar din 2003 în paralel, și la repictarea bisericii din centrul orașului Zalău, Adormirea MaiciiDomnului.
   Creația pictorului Petru Botezatu, atât sacră cât și profană, de o diversitate uimitoare, provine dintr-o imaginație ale cărei limite sfidează cel mai adesea realitatea și implică privitorul într-un dialog simbolic. Lucrările sale demonstrează complexitatea sa de plastician capabil să îmbine diverse specii ale picturii, în fiecare tablou registrul compozițional fiind întotdeauna altul și de cele mai multe ori fiind organizat după structura icoanelor.
   Elementul definitoriu artei sale este suprarealismul, înţeles atât dinpunct de vedere al libertăţii de expresie, cât mai ales, din perspectiva imaginaţiei, care îl eliberează într-o lume aflată pe tărâmul visului.
   Expoziția este deschisă spre vizitare în perioada 23 octombrie – 18 noiembrie a.c.
Muzeograf, Silvia Trăistariu

Martirii Unirii. Destinele unei generații de excepție




Biblioteca Națională a României 


București 


25 octombrie 2018




   În anul Centenarului Marii Uniri, Asociația Identitate Culturală Contemporană vă invită la vernisajul unei expoziții de excepție dedicate aniversării Marii Uniri de la 1918 și personalităților de anvergură implicate în realizarea și apărarea României Mari. 
   Expoziția foto-documentară aduce în centrul atenției publice biografiile celor mai reprezentative figuri naționale (intelectuali, prim-miniștri, reprezentanți ai partidelor politice, militari și generali ai Armatei Române, episcopi etc.) care, indiferent de confesiune, religie și culoare politică, au luptat pentru un obiectiv comun, pentru niște idealuri nobile: România Mare, România Puternică, România Democratică și Indivizibilă. Scopul expoziției este de a prezenta într-o formă științifică, accesibilă și concisă, prin mijloace moderne de atragere a publicului, biografiile și gândirea politică a personalităților emblematice care au avut un rol fundamental la construcția Marii Uniri (Iuliu Maniu, Pantelimon Halippa, Ion Mihalache, Daniel Ciugureanu, Iuliu Hossu, Arthur Văitoianu, Ion Nistor, Onisifor Ghibu, Ioan Pelivan, Henri Cihoski, Ioan Lupaș, Silviu Dragomir, Ion Flueraș, Ilie Lazăr, Iosif Jumanca, Aurel Vlad, Mihai Popovici, Alexandru Lapedatu).
    Vă așteptăm joi, 25 octombrie 2018, ora 18:00, de ziua Armatei Române, la Biblioteca Națională a României, sala Mircea Vulcănescu. Pentru participare este obligatoriu să confirmați prezența la adresa de e-mail office@aiccromania.org

Conferințe experimentale




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național I. L. Caragiale




Program. Despre Moliere.
Stagiunea 1956 - 1957.






Program. Despre Teatrul spaniol.
Stagiunea 1956 - 1957.






Program. Ediția a XV-a. Despre Henrik Ibsen.
Stagiunea 1957 - 1958.






Program. Ediția a XVI-a. Despre Gerhardt Hauptmann.
Stagiunea 1957 - 1958.





Program. Ediția a XVIII-a. Despre Henrik Ibsen.
Stagiunea 1957 - 1958.