luni, 15 octombrie 2018

O scrisoare pierdută....tooocmai în Chile...




Prezențe românești peste hotare




Scenă din O scrisoare pierdută.




Scenă din O scrisoare pierdută.



Scenă din O scrisoare pierdută.

***Interviu (redat aici parțial) publicat în Revista Teatrul, nr. 3. 
August 1956.



Tic-Tac. Povestea timpului




Colecții și Colecționari 


Marian Roșu 


Muzeul Municipal Câmpulung 


octombrie - noiembrie 2018





   Muzeul Municipal Câmpulung vă invită să aflaţi Povestea timpului, în cadrul Secţiei de Istorie şi Artă Plastică, unde orele, minutele şi secundele sunt minuţios cronometrate de sute de ceasuri din "zestrea” colecţionarului Marian Roşu.
   În cadrul expoziţiei, denumită generic Tic - Tac - Povestea timpului, pot fi admirate peste 300 de ceasuri, din cinci ţări europene: Cehia, Germania, Polonia, Rusia şi, nu în ultimul rând, România. Reale bijuterii ale tehnicii şi artei din secolele IXX şi XX, ce îi aparţin colecţionarului Marian Roşu.
   Expoziţia poate fi vizitată zilnic, între orele 9:00 - 17:00, în perioada octombrie - noiembrie 2018, la Secţia de Istorie şi Artă Plastică din cadrul Muzeului Municipal Câmpulung.
   În zilele de 29 şi 30 octombrie a.c., domnul Marian Roşu, colecţionarul, care cu generozitate a pus la dispoziţia Muzeului nostru propria sa colecţie de ceasuri, va organiza ateliere de ceasornicărie cu elevi din Câmpulung. Astfel, elevii pot descoperi arta de a fi ceasornicar, aceea de a repara şi a întreţine mecanismul ce măsoară trecerea inevitabilă a timpului.
O meserie pentru care este nevoie de pasiune, minuţiozitate, rigurozitate şi multă răbdare.
Vă aşteptăm cu drag!

Pe simezele Capitalei - Ichthys




Arta plastică contemporană românească 


Elena Demetrescu 


Cercul Militar Național, București 


9 - 21 octombrie 2018




   Elena Demetrescu (medic militar în rezervă) a studiat pictura în cadrul Cursului de arte plastice, organizat de Cercul Militar Național, între anii 2006 -2011, apoi a urmat cursurile Universității Naționale de Arte, secția Artă Decorativă, pe care a absolvit-o în anul 2014.



Un cronicar...




Tudor Arghezi




Ilustrată din colecția personală.






Articol publicat în Studio Teatrul Național, București. Februarie 1943.





Veste bună...publicată în Revista Teatrul, nr. 3. August 1956.





Articol publicat în Revista Teatrul, nr. 6. Noiembrie 1956.

Ultimile zile ale Austro-Ungariei, primele zile ale României Mari. Metamorfoze transilvane




Muzeul de Istorie al Universității Babeș-Bolyai 


Cluj - Napoca 


18 octombrie 2018





   În cadrul conferinței internaționale Sfârșitul unei lumi. Primul Război Mondial și geneza unei noi ordini 1848-1918-2018, Muzeul de istorie a Universității Babeș-Bolyai vă invită joi, 
18 octombrie 2018, ora 12:00, la vernisajul expoziției temporare dedicate destrămării monarhiei austro-ungare, formării României Mari, precum și a noilor state naționale din Europa Centrală și de Est. Detalii în afișul atașat! Vă așteptăm cu drag.

Festivalul Național al Cântecului de Cătănie




Casa de Cultură a Studenților 


Cluj - Napoca 


ediția a XI-a, 23 - 24 octombrie 2018





Pe simezele...teatrale




Arta plastică contemporană românească 


Tudor Jebeleanu, Dan Băncilă 


Teatrul Foarte Mic, București 


1983




Dan Băncilă.





Articol, semnat Magda Cârneci, publicat în Revista Arta, nr. 12.
Decembrie 1983.



"o excelentă comediană"




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Maria Ciucurescu (1866 - 1939)





Consemnare publicată în Revista Teatrul, nr. 3. August 1956.

Ideile României Mari




Idei în Agora


Casa Filipescu-Cesianu, București 


20 octombrie 2018





   Muzeul Municipiului București vă invită să participați la o nouă dezbatere Idei în Agora, organizată de această dată sub forma unui Colocviu cu tema Ideile României Mari.     
   Evenimentul va avea loc pe data de 20 octombrie, între orele 13:00 – 20:00, la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei 151).
   Centenarul Marii Uniri este prilejul ideal pentru a regîndi rezultatul unui proces istoric mai lung, simbolizat – dar nici început, nici încheiat -- de 1 Decembrie 1918. Acest rezultat, numit informal România Mare, a avut o existență scurtă și tumultuoasă, dar moștenirea sa intelectuală, fascinația (hagiografică, nostalgică ori negativă) pe care o exercită, precum și, mai rar, raportarea critică la toate acestea constituie și astăzi nucleul înaltei culturi române.
   Colocviul, adresat unui public inteligent, dar nu neapărat de formație istorică și umanistă riguroasă, va aborda succint și critic cel mai important patrimoniu al acelor două scurte decenii: ideile. Cu ce idei au intrat cetățenii de diverse origini, socializări, condiții sociale și orientări în România Mare? Cu alte cuvinte: care sunt originile intelectuale ale României Mari? Care au fost ideile dominante în principalele sfere de activitate, de la ideologie și politică la științe, de la cultură și educație la religie? Altfel spus: care este istoria spiritului public din România Mare? Ce idei noi au apărut? De unde? Cine și cum le-a adus, creat, promovat, aplicat, instituționalizat, combătut? Cu ce rezultate și efecte (intenționate sau nu)? Cu ce idei s-a ieșit din România Mare? Ce s-a ales de ele în timp? Ce rol joacă ori ar putea juca ele astăzi? Au ele un viitor?
    Ideile României Mari vor fi abordate de moderatorul Sorin Antohi -- istoric al ideilor, eseist și traducător, cel care a inițiat și coordonează seria Idei în Agora, membru în Academia Europaea -- împreună cu:
> Viorel Achim - cercetător științific gr. I la Institutul de Istorie Nicolae Iorga, București, fost membru în Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România.
> Sorin Alexandrescu - profesor emerit al Universității din Amsterdam și profesor la Universitatea din București, unde a fondat CESI (Centrul de Ecelență în Studiul Imaginii), fost consilier al președintelui Emil Constantinescu.
> Daniel Barbu - profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București (pe care a fondat-o), fost ministru al Culturii și membru al Senatului României. Președinte al Autorității Electorale Permanente.
> Călin Cotoi - profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București.
> Daniel Dăianu - profesor la Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București. Membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României. Membru al Academiei Române.
> Virgil Nemoianu - William J. Byron Distinguished Professor of Literature and Ordinary Professor of Philosophy la The Catholic University of America, Washington. Membru în European Academy and Letters. Membru de Onoare al Academiei Române.
> Victor Rizescu - conferențiar la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.
> Balázs Trencsényi - profesor, șef al Departamentului de Istorie și co-director al Pasts Inc. Center for Historical Studies, Central European University, Budapesta. Membru în Academia Europaea.

13:00-15:00 I.
Sorin Antohi, Ideile României Mari. O privire sintetică și o agendă de cercetare
Daniel Dăianu, Economie și dezvoltare
Victor Rizescu, Liberalismul de stânga pe filiera românească. O victimă a politicii memoriei?
15:00-15:15 Pauză
15:15-17:15 II.
Viorel Achim, Obsesia omogenității etnice și ‘studiile minoritare” în România Mare
Călin Cotoi, Știința României Mari. De la sociologia națiunii la biopolitica statului
Balázs Trencsényi, România Mare vs. Ungaria Mare. Transfer ideologic, competiţie mimetică și paralelisme structurale
17:15-17:30 Pauză
17:30-19:30 III.
Sorin Alexandrescu, România, mare, mică, în șapte culturi
Daniel Barbu, Imperium vs. majestas. 1918 sau o poveste despre două revoluții din care a rămas doar una
Virgil Nemoianu, România multiplă

Pe simezele Capitalei




Arta plastică contemporană românească 


Liviu Stelian, Flaviu Micu 


Centrul Cultural Mihai Eminescu, București 


15 - 29 octombrie 2018





Un Atelier parizian




Lumea și noi...


Casa Centrală a Sindicatelor, București 


1956




Scenă din Vicleniile lui Scapin.








Scenă din Cei 37 de bănuți ai domnului Montaudoin.




Scenă din Înmormîntarea. 






Scenă din Balul hoților.




Scenă din Vicleniile lui Scapin.

***
Articol (Note de spectator), semnat de Marcel Breslașu, 
publicat în Revista Teatrul, nr. 3. August 1956.