marți, 2 octombrie 2018

caricaturist, publicist și fotograf




Din istoria caricaturii românești 


Sorin Postolache (1947 - 2002)




Caricaturi publicate în Flacăra Cinema 1977. Decembrie 1976.



Desene publicate în Almanah Flacăra 1980. Decembrie 1979.



Desene publicate în Flacăra Almanah 1984. Decembrie 1983.



Desen publicat în Caleidoscop - magazin turistic pentru tineret (BTT). Martie 1989.



Desen publicat în Revista Moftul Român, Mr. 1. Ianuarie 1990.


Ziua Internațională a Educației




Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova 


5 octombrie 2018




    În Anul Centenarului Marii Uniri, sub egida programului național România 100 de ani, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova și secțiile sale din județ vă invită să participați vineri, 5 octombrie 2018, la manifestările culturale menite să celebreze Ziua Internațională a Educației. Prin evenimentele organizate, instituția noastră își afirmă încă o dată misiunea de a educa, rolul său de călăuză pe drumul cunoașterii și învățării pentru publicul de toate vârstele.

Dintre slujitorii scenei - un cronicar...




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Dinu Kivu (1942 - 1989)







Articol publicat în Revista Teatrul, nr. 9. Septembrie 1989.

***Mai multe despre această personalitate culturală puteți afla și de aici:

Dinu Kivu - Wikipedia




Pe simezele Capitalei - atelier Roma




Arta plastică contemporană românească 


Milița Sion 


Galeria Romană, București 


2 - 20 octombrie 2018




   "Cu o carieră împlinită de arhitect, Miliţa Sion a creat tangent cu arhitectura sau mai degrabă din marginea ei, o pictură care, hrănindu-se până la un punct din meditaţiile ei de arhitect şi-a câştigat o coerenţă şi o autonomie cum se vedea deja din expoziţiile ei anterioare şi mai mult încă din cea de acum." (Ioana Vlasiu)
   Artista Miliţa Sion dedică această expoziţie Romei pe care a admirat-o de multe ori de pe coline, de pe Pincio, încercând să-i surprindă duhul care-l insuflă dincolo de apartenenţa peisajului urban.
   "Această evocare a Romei "Caput Mundi", este legată de destinul ei ca inimă a Imperiului Roman, marea miză a creştinismului , care a învins după secole de persecuţii sângeroase şi a deschis o eră nouă a civilizaţiei europene". (Miliţa Sion).
    În perioada 2-20 octombrie 2018, vor fi expuse pe simezele Galeriei Romană o serie de lucrări de pictură şi grafică, semnate Miliţa Sion.
"Trecând peste conotaţia biblică a lucrării emblematice "Quo Vadis?", întrebarea- "Unde Mergi?"- este una esenţială, permanentă a vieţii noastre. Este tema generală a lucrărilor mele, ce exprimă drumul, calea ce transcende realităţii văzute". (Miliţa Sion, septembrie 2018)
Programul de vizitare:
Luni-Vineri: 10:00-18:00
Sâmbătă: 10:00-15:00
Intrarea este liberă.

Pe urmele lui Emil Racoviță




Complexul Muzeal de Științele Naturii Răsvan Angheluță 


Galați 


5 octombrie 2018 





Simpozionul Național Vasile Pârvan




Complezul Muzeal Iulian Antonescu 


Bacău 


4 - 5 octombrie 2018





La ceas de bilanț...financiar




Asociația Artiștilor Fotografi








Articol publicat în foto grafia, buletin intern. Nr. 115.
Ianuarie - februarie 1977.

Pe simezele tulcene




Arta plastică contemporană românească 


Eraclie Aslan 


Casa Avramide, Tulcea 


3 - 19 octombrie 2018





Exponatul lunii - Lampă de mină cu benzină




Muzeul Național de Geologie 


București 


octombrie 2018




    Dacă în luna septembrie am adus în atenția dumneavoastră un produs al cercetării geologice, și anume harta geologică a României, luna aceasta ne dorim să-i cinstim pe cei fără de care hărțile nu ar însemna nimic mai mult decât exerciții științifice. Ne referim la mineri, oamenii care prin curajul și forța lor transformă culorile și simbolurile hărții geologice în resurse indispensabile societății încă din antichitate.
    Puțini dintre noi pot ajunge cu imaginația aproape de realitatea condițiilor de muncă din subteran și chiar și mai puțini le-au experimentat. Căldura, umezeala și amenințarea milioanelor de tone de rocă de deasupra galeriilor pictează un tablou desprins parcă din Infernul lui Dante. Și totuși, în acest infern, pentru mineri există o licărire de speranță, firul imaterial care le ghidează pașii, o palidă amintire a ceea ce au lăsat afară: lumina lămpii.
Din cele mai vechi timpuri, indiferent de greutăți, oamenii și-au găsit mereu liniștea la lumina caldă a focului, iar minerii anului 1918 nu au constituit o excepție.
    Exponatul este prezentat în cadrul expoziției Centenar Geologic găzduite de Muzeul Național de Geologie.

sânge curat




Lansare de carte 


Florin Caragiu 


Alouette, București 


2 octombrie 2018




     Marți, 2 octombrie, de la ora 18:30, in cadrul Serilor Sinapsa, va avea loc la Alouette (str. Bibescu vodă 19) lansarea volumului de poezie sânge curat (editura Platytera, 2018), cu texte însoțitoare de Marian Drăghici și Ioan Es Pop. Imaginea grafică: artist plastic Elena Murariu.

Dintre regizori




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Lucian Giurgescu









Anchetă publicată în Revista Teatrul, nr. 4. Aprilie 1968.










Articol publicat în Caiet-program, nr. 10. Teatrul de Comedie, București.
Stagiunea 1977 - 1978.

***Mai multe despre acest regizor puteți afla și de aici:


Pe simezele Capitalei - Transparențe




Arta plastică contemporană românească 


Elena Cioclu 


Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, București 


22 septembrie - 15 octombrie 2018




    Expoziția conține o suită de creații plastic realizate în tehnica picturii pe sticlă, cu inserții de plumb și acuarelă pe diverse suporturi de hârtie, hârtie de China și pânză. Tema este Transparența, transpusă în diferite subiecte, pornind de la studiul structurilor natural și transpunerea lor în forme plastice.
“Fie că este vorba despre flori, marine, peisaje dunărene sau – de ce nu? – citadine artista le priveşte prin văluri de mişcătoare transparenţe. Acuarela este tehnica predilectă a artistei. Plasticiana îşi zămisleşte lucrările la confluenţa dintre culorile de apă şi materialitatea solidă a suportului. Banala hârtie, hârtia manuală, hârtia de China devin instrumente care cântă muzica apelor în cheie de lumină şi culoare. De fapt artista îşi exprimă deschis empatia faţă de impresionişti pe care însă nu îi citează şi nu îi parafrazează; lucrările ei vorbesc despre o înţelegere profundă a unei stări şi a unei viziuni care transcende tehnicile şi mijloacele artistice. Plasticiana Elena Cioclu mizează tot pe fluiditatea materiei când alege sticla că suport.     
    Compoziţiile sale, la limita dintre abstract şi figurativ se bazează pe profundă interiorizare a rolului icoanei pe sticlă – o privire către lumea de aici şi una la cea celestă, o fereastră între universul interior al artistului şi cel al privitorului. Reflexii şi transparenţe – un dialog între lumină şi culoare pe care artista ni-l propune pe suprafaţa de apă îngheţată a sticlei.”, afirmă lector univ. dr. Raluca Tudor.
    Artista Elena Cioclu este profesor de arte plastice la şcoala gimnazială de artă Victor Karpis din Giurgiu, este coordonatorul multor schimburi culturale internaţionale, a realizat o serie de proiecte transfrontaliere cu galeria de artă Ruse din Bulgaria, a participat la numeroase expoziţii personale şi de grup în ţară şi străinătate.

Exponatul lunii octombrie




Muzeul Național al Unirii 


Alba Iulia 


2 octombrie 2018





   Cu această ocazie va fi expus biroul pe care s-a semnat la 12 octombrie 1918, la Oradea, în casa avocatului Aurel Lazăr, Declarația de Independenţă a românilor cuprinși în ținuturile Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului faţă de Imperiul Austro-Ungar.
   Textul, citit de Alexandru Vaida-Voievod în parlamentul din Budapesta pe 18 octombrie 1918, proclama dreptul naţiunii române din Transilvania şi Ungaria de a hotărî singură asupra soartei sale la viitorul congres de pace.
Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

La inaugurarea unei noi galerii gălățene




Arta plastică contemporană românească 


Galeria de Artă Serfioti, Galați 


4 octombrie - 4 noiembrie 2018





În alb și negru...




România de-altădată 


Sibiu (6)




Album, Editura Meridiane, 1968.
Fotografii de E. Hofer (E. FIAP). Text de P. Schuster.
Tiraj: 4 140 de exemplare.
Cu mulțumiri deosebite Dnei Dorotea Momir pentru donație.


Doar țipetele șoimilor din turn străpung această liniște.


Priveliște dintr-una din vechile bolți ale breslașilor asupra brîului de acoperișuri,
înconjurînd catedrala evanghelică - toate-s ca altădată, doar antena de televiziune 
e nouă.


Curiosul.


Neschimbată de mai bine de 400 de ani - una din scările ce leagă
Citta bassa de Citta alta.


La intersecția între trecut și viitor.


Cine știe să ciulească bine urechile, o poate auzi povestind.


Pe o bancă din parc, la piciorul zidului vechii cetăți: După invaziile de turci
și de lăcuste, după epidemiile de ciumă și multele inundații - învingătorul!


La muzeul Brukenthal - adeseori pe privitorul și pe obiectul său îl desparte
mai mult decît un simplu paravan de sticlă.


Catedrala ortodoxă...


...și cea protestantă; Din bizantin și pînă la gotic sînt doar trei sute de pași.


Catedrala evanghelică - fațada cu frontoanele triunghiulare a navei 
laterale dinspre Sud.


În muzeul catedralei (Ferula)  - Sfatul unit al vechilor primari.


Din nou Ferula: Tempora muntatur...


et nos in ilis. Dovadă este barul!


În jurul lui Circulus parvus în cea de-a doua centură de fortificații,
se află casele cele mai vechi ale orașului.


Prin această uliță hurducau carele negustorilor, în calea lungă între
Țările de Jos și Constantinopole.


Cel ce nu se bucură de prea mult soare...


...obișnuiește să și-l sculpteze în poartă.


În blazonul deasupra portalului strălucește coroana în șapte colțuri - 
reședința protejatorului împărătesei Maria-Tereza, gubernatorului Transilvaniei,
Baronul Samuel de Brukenthal.


În pinacoteca muzeului Brukenthal valorile sînt definitiv stabilite.


Pîrtiile drepte ale acoperișurilor din jurul Circulus maior, iarna se transformă în
mici peisaje pline cu urme de avalanșe.


Nu-i vorbă de vreo demonstrație, e doar o priveliște cotidiană din 
strada principală N. Bălcescu.


Papa Eugen al IV-lea, 1438: "...bastionul ocrotitor al întregii creștinătăși..."


Martori ai istoriei: În spatele acestui portic s-a hotărît Reformațiunea.


Geometrie urbană: orizontalele treptelor...


Cunoașteți cumva desenele copiilor din Pompei și Herculanum...


sau poate basmele fraților Grimm?


Oameni și anotimpuri: primăvară și...


iarnă.


Zi cu zi devenim mai deștepți!


Antenele orașului se încadrează ar,omios în lumea vetustă a acoperișurilor.


Privirii introvertite a filozofului...


îi scapă totuși multe atracții.


Bizarul amestec de poliedre ale acoperișurilor.


Muzeul în aer liber consacrat creației populare în domeniul tehnicii.


Pasaj prin zidul de nord al vechii cetăți.


Podul Minciunilor - se surpă dacă spui o minciună, stînd pe ele.
Persistă din 1859!


Curtea Vechii primării (sec. XV) - în spatele acestor ziduri, în secolul XVII,
au fost "interogate" vrăjitoarele orașului.


Portalul bisericii mănăstirii Ursulinelor.


Singur și...în doi.


În mijlocul livezilor de cireși în plină floare se află cel mai vechi monument
de arhitectură din împrejurimile orașului: 
Capela în stil romanic al Cetății Cisnădioarei.


Oficiul Național de Turism vă stă oricînd la dispoziție cu informații despre
multele cabane de pe dealurile și munții din împrejurimile orașului.


Loc de camping în Livada basmelor - Albă-ca-zăpada în șorturi.


Nu departe de oraș, la Ocna Sibiului, odinioară salină romană, poți face baie
de sare și de nămol - găsind totodată, cum se vede, cele mai bune condiții
pentru a practica arta primitivă.


Cibinul de mult s-a domesticit - 
și cîte revărsări nimicitoare nu sînt consemnate de ctonici!


În liniștea străzii.


În orașul de sus se aflau casele patricienilor, în cel de jos atelierele breslașilor - 
legătura între cele două cartiere fiind stabilită de uliți înguste adumbrite 
de multe arcade.


Turnul de apărare, opera breslei olarilor și omulețul care poate fi creația
strănepotului unui vrednic meșter al ceramicii "sgraffitto".


Sub unul din aceste acoperișuri, fizicianul Conrad Has de Hasenweyn
a proiectat prima rachetă cu mai multe trepte.


Armonie de grilaje: fier forjat, crengile teilor și ferestre gotice.


Urmașii meșterilor făurari de altădată: cazangii uzinelor Independența.


Firește, nici stilul Fin-de-siecle nu poate să lipsească.


Micul dejun.


Într-o simbolică vecinătate: Blocuri noi...


în rezonanțe străvechi.


O ultimă privire de adio peste acoperișurile vechiului oraș...


...întotdeauna vă va primi cu poarta deschisă.