luni, 30 iulie 2018

Filmul de animație, încotro?




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Cinemateca



Mostră de kitsch în filmul de animație.



Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 18. 27 aprilie 1974.

"părintele sonetului românesc"




Mihai(l) Codreanu (1876 - 1957)
















Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 34. 7 iunie 1914.

Pe simezele constănțene - Motion Blur




Arta plastică contemporană românească 


Ana Ștefania Andronic Blur 


Muzeul de Artă Constanța 


1 - 25 august 2018





Romeo și Julietta




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național




Teatrul Național. Reproducere dupa o carte poștală antebelică.
Ilustrată din colecția personală.







Cronică publicată în Revista Flacăra, nr. 11. 28 decembrie 1913.

Redeschiderea Grădinii de Vară




Agenția de Știri Bune 


Pitești 


4 august 2018




    În 1997, după spectacolul de gală al Festivalului Național de Muzică Ușoară Laleaua de Aur, s-a lăsat pentru ultima oară cortina peste evenimentele culturale desfășurate la Grădina de Vară din Pitești. Timp de 21 de ani Grădina de Vară a rămas multă vreme în așteptare, pentru ca astăzi, la 60 de ani de la darea ei în folosință, ca un arc peste timp, să-și regăsească locul între edificiile culturale argeșene.
   În august 1958, după multe ore de muncă desfășurate voluntar de către piteșteni, s-a dat în folosinţă Grădina de Vară. Cu o capacitate de 600 de locuri, Grădina avea scopul de a ilustra publicului vremii numeroase spectacole de teatru și film din repertoriul național și internațional, descrețind frunțile „târgoveților” piteșteni și nu numai.
    O lungă perioadă de timp, după spectacolul din vara anului 1997, Grădina de Vară, s-a aflat oficial în conservare, intrând într-un stadiu avansat de degradare. Consiliul Județean Argeș a câștigat, după ani de zile, procesul cu presupuși moștenitori ai spațiului și s-au început lucrările pentru reabilitarea acesteia.
    Președintele Consiliului Județean Argeș, domnul Dan Manu, a considerat proiectul de reabilitare a Grădinii de Vară ca fiind "o prioritate de dezvoltare", depunând toate eforturile și implicându-se activ în realizarea și finalizarea acestuia cu succes. Mai mult, una dintre primele vizite în teren de la începutul mandatului președintelui Dan Manu a fost efectuată la Grădina de Vară, decizându-se, cu acea ocazie, alături de specialiști în domeniu, măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru repunerea Grădinii în circuitul cultural al județului Argeș.
Proiectul de reabilitare a păstrat arhitectura veche și a integrat în ea elemente noi, moderne.     
   Reabilitarea a constat într-o renovarea și modernizarea fostului edificiu construit în 1958 și aflat mai mulți ani în ruină, Au fost refăcute complet terasele, iar porțile de intrare și tâmplăria au fost înlocuite cu unele noi. Modernizarea a presupus îmbunătățirea condițiilor de organizare a evenimentelor culturale și artistice, prin modernizarea gradenelor și echiparea acestora cu bănci noi, înlocuirea pardoselilor interioare și a pavimentelor din exterior, amenajarea spațiilor verzi. Scena a fost integral reparată și echipată corespunzător cu un ecran de proiecție căruia îi corespunde un videoproiector și un sistem audio dedicat proiecției de film.
   Renovată și gata să își primească publicul amator de spectacole de calitate, Grădina de Vară este astăzi un edificiu cultural multifuncțional destinat spectacolelor, concertelor, festivalurilor și proiecțiilor de film, în care artiștii și promotorii culturali să poată oferi argeșenilor adevărate acte artistice.
   Redeschiderea Grădinii de Vară va avea loc în data de 4 august 2018, ora 19:30, printr-un eveniment extraordinar inițiat sub egida Respect pentru Valorile Naționale, eveniment care aduce în fața publicului argeșean Recitalul Sunt suflet în sufletul neamului meu susținut de actorul Dorel Vișan, acompaniat de flautistul Ionuț Ștefănescu și proiecția filmului Ion I. C. Brătianu – primul ministru în perioada Primului Război Mondial realizat de Lucia Hossu Longin. Totodată, va fi lansat proiectul Un secol de cinema românesc – proiect ce are ca scop promovarea valorilor autentice românești, aducându-se la cunoștința publicului larg și, în special, a noii generații, filmele de marcă ale cineaștilor români.
Vă invităm să luați parte, cu mic, cu mare la acest moment fericit al vieții culturale argeșene.
Intrarea este liberă.

"...opriți timpul, vreau să cobor!"




Arta plastică contemporană românească 


Horia Popp (1940 - 2016)




Visare.



Toamna.



Pregătiri de carnaval.




Portretul unui misogin.


Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 18. 27 aprilie 1974.
Reproduceri color de Elena Ghera.

"...nu prea sînt multe ca el"




România de-altădată 


Complexul Voinicel






Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 39. 22 septembrie 1973.


Atunci...și în prezent...


Cronică muzicală..la 1913...




România de-altădată













Articol publicat în Revista Flacăra,  nr. 11. 28 decembrie 1913.


"numit în onoarea sultanului Abdul-Medgid"




România de-altădată 


Medgidia


Colecții și Colecționari 


Cartofilie





Str. vedere spre Geamie. 1928.
Ilustrată expediată din Bazarcic la Chișinău.


Medgidia. Cod: 7665. Foto: Al. Mendrea. Anii '70. Necirculată.


Muzeul de artă. Cod: EST 10284. Foto: C.P.C.S. Anii '80. Necirculată.


Restaurantul Modern. Foto: Al. Florescu. Anii '60-'70. Necirculată.


Medgidia. Cod 8439. Foto: Al. Florescu. 1973. Necirculată.


Formele armonioase de ceramică se încadrează firesc în peisajul Medgidiei.
Revista Flacăra, nr. 39. 22 septembrie 1973.


Idem.


Idem.


Vedere. Cod: 8528. Foto: G. Gaciu. Anii '70. Necirculată.


Ceramiștii, acești locuitori de o vară ai orașului.
Revista Flacăra, nr. 39. 22 septembrie 1973.


Fabrica Cimentul Păcii. 1963.


Medgidia. Imagine identică cu cea precedentă. 1964.
Titulatura schimbată în: Fabrica de ciment. Contrast superior.


Se descarcă primele ciubere din vinul viitor.
Revista Flacăra, nr. 39. 22 septembrie 1973.

Renașterea unui oraș








Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 39. 22 septembrie 1973.
Fotografii de Vasile Moldovan.


Revista Flacăra, nr. 39. 22 septembrie 1973.

***Am respectat întocmai inscripționările de pe ilustrate și celelalte surse folosite. 
Greșelile de titulatură, ortografie, etc., nu-mi aparțin (de tastare, da !).
Orice completări sau corectări sunt utile și le voi avea în vedere 
cu promptitudine spre postare. Nu mai vorbesc de donații !