duminică, 17 iunie 2018

Filarmonici și Orchestre Simfonice




România de-altădată
























Volum România Muzicală, Editura Muzicală. 1980.


Nebiruita flacără a vieţii. Amintiri, 1867–1952




Lansare de carte 


Anna Kretzulescu-Lahovary 


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București 


19 iunie 2018




    Vă așteptăm marți, 19 iunie, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o dezbatere prilejuită de apariția volumului de memorii al Annei Kretzulescu-Lahovary, Nebiruita flacără a vieţii. Amintiri, 1867–1952, unul dintre bestsellerurile Editurii Humanitas la Bookfest 2018, publicat în colecția Memorii/Jurnale, cu studiu introductiv și traducere de Alina Pavelescu și cuvânt de încheiere de Șerban Sturdza. La eveniment vor participa Ioana Pârvulescu, Iriana Pop-Jora, Șerban Sturdza, Simona Antonescu și Alina Pavelescu.
   "Amintirile Annei Kretzulescu-Lahovary, reconstituite aici pentru prima dată din fragmentele păstrate la Arhivele Naționale, merită citite nu doar ca un document istoric, ci și ca o mărturie a unei umanități universale, la fel de familiară nouă pe cât o simțea, în veacul ei, autoarea însăși.“ (Alina Pavelescu)
    Anna Kretzulescu-Lahovary (1865–1964) a fost fiica unică a doctorului şi politicianului Nicolae Kretzulescu şi a Sofiei Kretzulescu, născută Iacovenco. Și-a petrecut copilăria şi adolescenţa pe moşia tatălui său din Leurdeni (judeţul Argeş), alături de copiii familiilor Brătianu, Davila, Golescu, prieteni de joacă şi vecini de moşie. Tot acolo i-a întâlnit pentru prima dată pe regele Carol I şi pe regina Elisabeta, pe care îi evocă cu căldură în amintirile sale. Încă de la vârsta de patru ani şi-a însoţit părinţii în călătoriile lor diplomatice la Cairo, Berlin şi Sankt-Petersburg. La Sankt-Petersburg şi-a cunoscut şi viitorul soţ, diplomatul Alexandru Em. Lahovary, cu care s-a căsătorit la Bucureşti, în 1882. Au avut împreună şase copii. Cea mai mare, Colette, căsătorită Plagino, avea să devină doamnă de onoare a reginei Maria, iar mai târziu a reginei-mamă Elena, şi una dintre infirmierele-eroine ale frontului românesc în Primul Război Mondial. Anna însăşi a fost, în timpul războiului, o activistă energică a Crucii Roşii din Paris şi a contribuit direct la organizarea serviciilor sanitare din România. De foarte tânără, şi-a manifestat talentul pentru pictură şi literatură, dar şi gustul pentru viaţa activă în natură, fiind, aşa cum singură se defineşte, una dintre primele "doamne devenite fermier“. A fost prietena şi confidenta lui Henriette Poincaré, a fost prietenă din copilărie cu Sabina Cantacuzino şi Ionel Brătianu, era verişoară îndepărtată a Marthei Bibescu şi o apropiată a viitoarei regine Maria, pe care a însoţit-o, în 1913, într-o călătorie la curtea regală de la Madrid. Toate aceste personaje şi episoade istorice le evocă, cu talent şi sensibilitate, în memoriile ei, fructul nostalgic al unui secol de viaţă.

Blestematele fantome




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național I. L. Caragiale




În cele din urmă, titlul piesei a fost schimbat în Blestematele fantome.
Premieră: 19 ianuarie 1957.




Articol publicat în Revista Scena și Ecranul, nr. 6, decembrie 1956.



Simona Bondoc - Maria și Ion Iancovescu - Pasquale Lojacono. 


Ion Iancovescu - Pasquale și Gr. Vasiliu Birlic - Portarul Rafaele.
Grupaj foto publicat în Revista Scena și Ecranul, Nr. 3. Februarie 1957.


Cabaret literar




Bucureștiul de-altădată




Camil Ressu: Cafeneaua Terasă







Articol publicat în Almanah Luceafărul 1982. Decembrie 1981.  

Fighting with Mozart!




Arta plastică contemporană românească 


Mihai Zgondoiu 


Galeria creart, București 


14 iunie - 8 iulie 2018




   "În urmă cu 30 de ani, foarte la modă în casele românilor, carpeta Răpirea din Serai ce ilustra o scenă din opera lui Mozart, devine astăzi un veridic simbol old school al kitsch-ului contemporan. A fost evacuată dupa ’89 din memoria populară colectivă lăsând loc noilor produse consumeriste să strălucească.
   Instalația interactivă Fight with Mozart este alcătuită dintr-un sac de box tapițat într-o carpetă de perete cu tema Răpirea din Serai, două mănuși de box tapițate, și un sistem de sunet care redă pasaje din opera Die Entführung aus dem Serail (Răpirea din Serai) compusă de Wolfgang Amadeus Mozart.
   Astfel, privitorul/participantul la expoziție poate să interacționeze la propiu boxând în direct pe opera lui Mozart" (Mihai Zgondoiu)
   "Mecanismul de reproducere a unor obiecte relevante pentru trecut pare un răspuns la anxietate. O anxietate a prezentului proiectat pe un trecut reprezentat de obiecte acum aparent nerelevante. Mihai Zgondoiu este un artist care alege analiza lucrurilor aparent banale pentru a ne duce spre înțelegerea sociologică a unei epoci." (Răzvan Ion)
   Mihai Zgondoiu (n.1982) este artist, curator și galerist cu studii masterale și doctorale în domeniul artelor vizuale. Începând cu anul 2014 predă ca asist. univ. dr. la Universitatea Națională de Arte din București - FADD, dep. Design. În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane.
    Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea noastră actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news.
   Cele mai recente expozitii/proiecte personale sunt: EXTRAfaces, Galeria Uj Kriterion - Miercurea Ciuc 2017, Fight with Mozart, RKI - Vienna Contemporary (AT) 2017, Noul Zid - Calina. spațiu de artă contemporană Timișoara 2017, Dada Brancusi, Galeria MB-XL Bruxelles (BE) 2016 & Galeria Galateca – București 2016, Mâna de aur a artistului, Galeria FivePlus – Viena (AT) 2014 & Galeria Aiurart – București 2013, Somnul lui Lenin, Piața Presei – Bucureşti 2011, Linia Roșie, Centrul Național al Dansului din Bucureşti 2011, Covorul Roșu, Curtea Muzeului Schlooss – Linz, (AT) 2011, Libertatea ca șablon, Galeria Hampden - Incubator Art Space, Amherst, Massachusetts (USA) 2010, Eu matriță, Galeria Calina – Timișoara 2009, Eu, Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal. Sibiu 2008. A mai participat în expoziții/proiectele de grup: RERE. Overriding Design with Art and Vice-Versa – Vienna Design Week 2016 (AT), DADADA - Media Art Festival - Muzeul de Artă - Arad 2016, Transformation – Muzeul Beelden Aan Zee, Haga (HO) 2014, BB6 (Bucharest International Biennial for Contemporary Art) 2014, IEEB4 & IEEB7 (International Experimental Engraving Biennial 2010, 2016), Now Art Now Future (The International Biennial of print – Vilnius 2008), lucrările sale aflându-se în colecții particulare și de stat: Colecția de Artă Luciano Benetton (IT), Colecția de artă Alain Servais (BE), Colecția de artă Avium (RO), Colecția de Artă Daniel Ștefănică (RO), Colecția de Artă Năsui (RO), Colecția de Artă Herczeg (RO), Fundația Calina, Colecția de Artă DFEWA (DE), Muzeul de Artă Vizuală, Galați (RO), Muzeul Florean de Artă Contemporană-Baia-Mare (RO), Muzeul Naţional de Artă-Satu Mare (RO).
    Răzvan Ion este artist, curator și teoretician. A expus în cadrul Bucharest Biennale, Poznan Biennial, SKC Gallery- Belgrade, National Museum of Art - Cluj, ICA - Bucharest, NY Experimental Festival, InterFACES - Bangkok, Centro Cultural del Matadero - Huesca, International Photo Ljubljana, CCA Ekaterinburg, National Museum of Art - Timișoara, ICA Budapest, New Langton - San Francisco etc. A fost profesor asociat la University of California, Berkeley; Lisbon University; Central University of New York; University of London; Sofia University; University of Kiev; etc. A ținut conferințe și prelegeri în cadrul a diferite instituții de artă precum Witte de With, Rotterdam; Kunsthalle Vienna; Art in General, New York; Calouste Gulbenkian, Lisbon; Casa Encedida, Madrid etc. A publicat în diverse cărți și reviste. Prima carte de artist i-a fost publicată în anul 2004. A editat mai multe reviste și cărți cea mai recentă fiind“Architectural Economy of a Biennial”. Este profesor la Universitatea din București unde predă studii curatoriale și gândire critică. Recent a fost numit curator al Bucharest Biennale 8, alături de Beral Madra.
   Organizat de Primăria Capitalei, prin creart - Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București

Fascinația comorilor dace




România de-altădată









Articol publicat în Almanah Luceafărul 1982. Decembrie 1981.

Un personaj pitoresc




România de-altădată 


Alexandru Bogdan-Pitești (1871 - 1922)










Articol publicat în Almanah Literar 1990. Decembrie 1989.

***Alte informații mai puteți găsi și aici:

Alexandru Bogdan-Pitești - Wikipedia