luni, 2 aprilie 2018

O șansă pentru fiecare




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Foarte Mic




Mihai Dinvale, Carmen Galin, Nicolae Iliescu și Magda Popovici.






Cronică publicată în Revista Teatrul, nr. 12. Decembrie 1979.

 

Jurnalul lui Valeriu Braniște




Colecții și Colecționari 


Cartofilie














Spatele ilustratelor este identic.
Anii 2000. Necirculate.
Dacă accesați site-ul indicat veți descoperi, vă asigur, lucruri foarte interesante.
Enjoy!

Pe simezele sibiene - Sârmă și vin




Arta plastică contemporană românească 


Valeriu Sepi 


Muzeul de Artă Contemporană, Sibiu 


4 aprilie 2018




Curatori: Alexandra Gălăbuț și Alexandru Constantin Chituță
   Expoziția Sârmă și Vin reînvie nostalgia unor vremuri când lupta pentru frumos și libertate era reală, când spiritele libere erau fabricate după moda occidentală însă, potrivit sufletului românesc, în creuzete autohtone.
   Artistul propune publicului sibian o expoziție frontieră în care desenul și pictura se alătură materialelor audio-video, autobiograficul se alătură fantasticului de factură mitologică iar trecutul se alătură prezentului.
Sârma: "Când m-am născut eu armele au tăcut” (interviu Valeriu Sepi)
   Cu o experiență artistică de peste 50 de ani, Valeriu Sepi a fost activ de-a lungul timpului în arii diverse precum design, pictură murală, inginerie, muzică, actorie și coregrafie; de asemenea, a fost profesor de desen în România, Germania, Singapore, Brazilia, Australia, Indonezia, Malaezia, Thailanda și Nepal, locuri unde lucrările sale se găsesc în muzee, galerii și colecții particulare.
    Născut la sfârșitul războiului, artistul este martorul schimbărilor convulsive din care se nasc "noile lumi” atât în România cât și în diaspora: desproprietărirea, dezrădăcinarea spirituală, evadarea. În viziunea sa grafică, Oul ca simbol universal al genezei și al învierii, de-abia se mai distinge sub aglomerarea de sârmă ghimpată ce îl constrânge.
    Vinul: "Această putrezire mă-mbată ca un vin, căci simt curgând prin dânsa bunicile și unchii” (Mircea Dinescu, Sunt tânăr, Doamnă)
   Impresionanta piesă centrală a expoziției (3 x 8m), intitulată Bacchanala, prezintă ultima culegere a viei din satul Valcani, localitate de la frontiera cu Serbia, locul copilăriei artistului.    
   Ultima petrecere dinaintea colectivizării, poartă semnificația schimbării anotimpurilor și lumii, a vârstelor umane dinspre copilărie spre maturitate, a trăirilor ce trec din realitate în mit.

Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Violeta Andrei




Violeta Andrei, artistă la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra din București.
Coperta I-a, Almanahul Femeii 1966. Decembrie 1965.
Foto: Hedy Loffler.


Violeta Andrei, o actriță în căutare de roluri dificile.

O actriță în plină ascensiune



Articol publicat îm Almanah Cinema 1974. Decembrie 1973.






Consemnare publicată în Almanah Cinema 1976. Decembrie 1975.







Consemnare publicată în Cinema - magazin special, 1978.


Foto: WOWBiz




Almanahul Flacăra 1980. Decembrie 1979.






Consemnare publicată în Almanah Cinema 1981. Decembrie 1980.

***Mai multe despre această artistă puteți afla și de aici: Wikipedia

Icoana - Cale spre Înviere




Monumentul Paleocreștin Niculițel 


1 aprilie 2018





Reportaje promoționale




România de-altădată 


Colecții și Colecționari 


Înscrisuri de toate felurile - Reclame



În publicația menționată la sfîrșitul articolului am găsit o modalitate de promovare
mai puțin folosită. Cea a reportajului promoțional. 
Prea multă vorbărie plictisește 
așa că vă îndemn să vedem împreună despre cum stă cazul... 




























Almanahul Flacăra 1981. Decembrie 1980.