vineri, 30 martie 2018

Exponatul lunii aprilie




Muzeul Județean Teleorman 


Alexandria 


1 - 30 aprilie 2018




   Muzeul Judeţean Teleorman vă invită luni, 2 aprilie a.c., ora 11:00, la deschiderea Exponatului Lunii Aprilie.
   Pentru perioada 1 – 30 aprilie 2018, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect ce face parte din patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman. Este vorba de o icoană pe lemn reprezentând de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, sărbătorit de creştinii ortodocşi, în fiecare an, la data de 23 aprilie.
    Pictată pe lemn, în tempera, icoana îl înfăţişează pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe călare pe un cal alb, într-o mişcare avântată, străpungând cu suliţa balaurul aflat la picioarele calului.
Sfântul este reprezentat tânăr, făra barbă, cu părul până după urechi, îmbrăcat în veşminte militare. Întrucât a suferit moarte martirică, poartă pe deasupra veşmintelor o mantie roşie - roşul fiind în iconografie culoarea tradiţională ce simbolizează moartea martirică.
   În plan îndepartat este reprezentată, în faţa cetăţii, şi fata de împarat pe care sfântul o salvează prin uciderea balaurului. Deasupra Sfântului, în partea stangă, pe fond auriu, apare reprezentat în miniatură chipul Mântuitorul Hristos.
   Reprezentarea aceasta, în care Sfântul Gheorghe se află călare pe un cal alb, străpungând cu suliţa un balaur, este transpunerea vizuală a unei legende în care Sfântul Gheorghe salvează cetatea Silenei, din provincia Libia, precum şi pe fiica împăratului, de un balaur înfricoşător. Această imagine trimite, de altfel, şi la lupta împotriva demonilor şi a păcatelor, iar suliţa subţire, având cruce în vârf şi rămânând neîndoită, simbolizează puterea şi ajutorul lui Dumnezeu.
    Pictată pe lemn de brad, icoana are înălţimea de 26 cm, lăţimea de 21,5 cm şi grosimea blatului de 1,5 cm şi a ajuns în patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman la data de 20 iunie 1971, fiind preluată de la Militia Teleorman. Din păcate, nu se cunoaşte biserica de unde provine această icoană, nici anul în care a fost pictată şi nici autorul. Ca datare, poate fi însă încadrată undeva pe la sfârșitul sec. al XVIII-lea - începutul sec. al XIX-lea

Eseu despre culoare




Arta plastică contemporană românească 


Mihai Bandac



Foto de pe contul de FB al artistului.





Articol publicat în Almanah Flacăra 1981.
Decembrie 1979.

Să ne cunoaștem artiștii Operetei




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Vali Niculescu







Articol publicat în Almanah Flacăra 1980.
Decembrie 1979.

***Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici:

Vali Niculescu - Wikipedia


Amintiri despre Eminescu




Lansare de carte 


Teodor V. Ștefanelli 


Muzeul Național al Literaturii Române, București 


3 aprilie 2018




   Cei ce vor citi Amintiri despre Eminescu, scrise de colegul și prietenul lui, Teodor V. Ștefanelli, vor cunoaște „împrejurările în care a trăit și mediul în care s-a mișcat și care l-a înconjurat pe timpul când Eminescu a început să-și formeze mintea și inima și să-și adune cunoștințele trebuitoare pentru o creștere aleasă”.
    Vor putea pătrunde astfel "în firea lui, în felul lui de a cugeta, de a lucra și de a se purta cu lumea în care a trăit”.
Eveniment desfășurat între orele 18:00 - 20:00.




Pe simezele ieșene - Atelier 2215 Paris




Arta plastică contemporană românească 


Bianca Boroș 


Galeria de Artă N. N. Tonitza, Iași 


1 - 10 aprilie 2018





Viața nu-i un bal mascat




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Maria Filotti, Brăila








Cronică publicată în Revista Teatrul, nr. 12. Decembrie 1979.



Un alexăndrean în Primul Război Mondial




Tudor Brătescu 


Muzeul Județean Teleorman, Alexandria 


3 aprilie 2018




   Muzeul Judeţean Teleorman organizează, sub genericul Un alexăndrean în Primul Război Mondial, o întâlnire cu cititorii a scriitorului Tudor Brătescu, autorul romanului Zeflemeaua, apărut la Editura Humanitas, 2016.
   Evenimentul va avea loc marţi, 3 aprilie 2018, ora 11:00, în Sala Auditorium a Muzeului Judeţean Teleorman.
   La eveniment va fi prezent, alături de scriitorul Tudor Brătescu, profesorul universitar doctor Dumitru Borţun.

Fenomene demo-sociale. Cunoaștere-Evaluare-Acțiune




România de-altădată 


Colocviu Interjudețean de Demografie 


Deva 


13 decembrie 1985




Broșură-program.
Din arhiva Olimpiei Palamariu.
Mai multe despre aceasta aflați de aici:

In memoriam Olimpia-Florica Palamariu | - Anuarul Sargetia













Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Gerda Radler






Articol publicat în Almanah Flacăra 1980.
Decembrie 1979.


100 de ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României




Allience Francaise, Craiova 


30 martie 2018





    Cu prilejul aniversării Centenarului Marii Uniri, Institutul de Cercetări Socio-Umane C. S.Nicolăescu-Plopșor al Academiei Române, în parteneriat cu Institutul de Istorie din Chișinău, Alliance Française, Serviciul Județean Dolj al Arhivelor Naționale, Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate din Craiova și colecționari privați (Mircea Georgescu) vă invită la un eveniment special. 
    Într-o primă parte vom cunoaşte povestea acestui proiect naţional, al unirii Basarabiei cu Regatul României, vom încerca să înţelegem care a fost destinul Basarabiei, de la smulgerea ei şi transformarea în gubernie rusească, cum a revenit la patria-mamă, ce destin au avut fruntaşii Sfatului Ţării, de ce proiectul unionist este singura şansă de salvare a fraţilor de peste Prut, iar nu pretinsa integrare care este o minciună (extinderea graniţelor UE este un proces istoric terminat!). Invitații noștri, dr. Virgiliu Bîrlădeanu, dr. Ludmila Cojocaru, drd. Cristina Gherasim, de la Institutul de Istorie și Universitatea de Stat de la Chișinău s-au specializat pe cercetarea istoriei memoriei, cu accent pe memoria Gulagului, metodologia cercetării istorice și antropologice, istoria Basarabiei sub regimul țarist.
    Apoi vom vorbi despre Craiova Primului Război Mondial, cu clădiri care supravieţuiesc şi astăzi, cu craioveni din acele timpuri, care aparţin unei tipologii specifice perioadei, de la combatantul erou (pilotul Ionel Romanescu, mort în Franţa) la prizonierul în lagărele germane (profesorul Vasile Mihăilescu, apreciat de Nicolae Iorga) , de la ofiţerul încununat de glorie (colonelul Vasile Gagiu ai cărui soldaţi sunt primii care intră în Alba Iulia) până la memorialistul critic (Nicolae G. Vrăbiescu). Nu vom uita mărturii importante, ale întâlnirii germanilor cu locuitorii Craiovei sau ale experienței de pe front a ofițerilor craioveni. Toate pornind de la fotografii și cărți poștale de epocă, din colecția SJAN Dolj și a dlui Mircea Georgescu, prilej de a discuta despre imaginea fotografică ca suport memorial. 
   Cei interesați sunt aşteptați cu drag în spaţiul elegant de la Alliance Française din Craiova. Calde mulţumiri tuturor partenerilor noştri şi celor care au răspuns cu toată deschiderea provocării noastre!