miercuri, 7 martie 2018

Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Puiu Călinescu (1920 - 1997)









Interviu publicat în Gong '85, Almanah al Revistei Teatrul.
Decembrie 1984.



Articol publicat în Cărăbuș,
supliment al caietului ptogram editat de Teatrul Satiric Muzical C. Tănase. 1988.


***Mai multe despre acest artist puteți afla și de aici:

Puiu Călinescu - Wikipedia



Lectură publică




Catia Maxim 


Muzeul Literaturii Române, București 


13 martie 2018





  Muzeul Național al Literaturii Române încearcă să vă ofere un altfel de eveniment, o lectură publică dintr-un roman ce va fi publicat curând, al scriitoarei Catia Maxim marți, 13 martie 2018, ora 18.00, la sediul MNLR din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe). 
Invitați sunt Clara Mărgineanu, Alexandru Gica și Vanghele Gogu.
  Catia Maxim a aşteptat momentul debutului literar, nu s-a grăbit. A rămas la fel de încrezătoare, senină, ştiind că destinul său este literatura. A scris şi publicat constant romane, bine receptate de critica literară şi de către cititori. "Subiectele mi-au fost dăruite chiar de cititori. Fiecare roman a pornit de la un pretext, un imbold al realității. Am început să simt povara responsabilității și o nevoie imperioasă a evaluărilor obiective. Exigente. Fiecare carte are destinul ei, ca un copil, crescut și educat până când vine timpul să-și ia zborul. Personajele mele nu mă părăsesc și nu mă trădează: doar își consumă esențele în deplină libertate, fără ca eu să am vreun regret… Mă bucur, de fapt sunt recunoscătoare că scriu și că am încă putința să duc la bun sfârșit un proiect. Mă bucură lansările, întâlnirile cu cititorii, opiniile exprimate în cronici, absolut orice fel de reacție”, mărturisește autoarea.
    Cartea pe care Catia Maxim intenționează să o finalizeze în toamna acestui an desfășoară în fața cititorului câteva tehnici cinematografice abordate, inițial, instinctiv, urmărite și studiate apoi zi de zi. Cel mai probabil pasajele care vor fi lecturate pe 13 martie vor fi selectate chiar în acea zi, aleatoriu, pentru a fi cât mai în miezul autenticului. Însă, indiferent de ce anume va reuși sau nu autoarea în acest nou roman, principiul rămâne același: încă un pas spre calitatea literară căreia smerenia o ajută, de fiecare dată, să-i mai adauge un strop de lumină.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm!

Exponatul lunii




Muzeul Județean Teleorman 


Alexandria 


1 - 31 martie 2018





   Pentru perioada 1 – 31 martie 2018, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect ce face parte din patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman. Este vorba de o Zaharniţă.
   Zaharniţa expusă datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.Este confecţionată din alpaca originală şi se compune din două elemente: vasul şi capacul. Vasul are forma unui clopot lărgit şi este susţinută de patru picioare ornamentate. Două picioare sunt fixate atât în partea superioară cât şi la baza ei şi două fixate numai la bază. Pe două laterale ale vasului, în dreptul picioarelor scurte, sunt două steme florale. Diametrul vasului la bază este de 14 cm, gura vasului are un diametru de 9 cm iar înălţimea (incluzând picioarele) 10 cm. Capacul are un diametru de 8,5 cm şi o înălţime de 2 cm. Partea care se întrepătrunde în vas are 0,5 cm. Capacului îi lipseşte elementul central cu care ar trebui să fie ridicat. Culoarea este galben-auriu specifică alamei.
    Zaharniţa este un vas mic în care se ţine zahărul. Ea este nelipsită din serviciul de cafea sau ceai. În zaharniţă este pus zahărul atât sub formă de cuburi cât şi tos. Alături de ea trebuie aşezată o linguriţă sau un cleşte pentru zahăr. Zaharniţele pot fi confecţionate atât din porţelan (ceramică) cât şi din metal.

Eloquentis - Grafică și gravură




Arta plastică contemporană românească 


ZuZu Caratănase 


Galeriile Municipale de Artă Târgu-Jiu 


15 martie 2018




La vernisaj, începănd cu ora 17:00, cuvânt de deschidere: Pavel Șușară.
Curator: Vasile Fuiorea.

Traviata




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Opera Română Timișoara




Opera Română Timișoara.
Program de sală al spectacolului de pe 2 aprilie 1982.

***
Cu mulțumiri deosebite, pentru donație, Dnei Dorotea Momir.

Crucea Comemorativă a Războiului




Muzeul Județean Vâlcea 


Râmnicu Vâlcea 


martie 2018




    Exponatul lunii martie este Crucea Comemorativă a Războiului, o distincţie comemorativă românească creată de Regele Ferdinand I în iulie 1918 şi acordată tuturor participanţilor la Primul Război Mondial, militari şi civili, români şi străini.
   Este confecţionată din fier de culoare neagră, având extremitatea braţelor de formă rombică, în centrul crucii aflându-se un cerc cu diametrul de 13 mm.
   Panglica este din moar şi este formată din 4 dungi albastru închis şi 3 dungi verzi care alternează.
   Pe avers, în medalionul central, este înscris cifrul regal al lui Ferdinand cu coroana deasupra iar pe revers anii războiului 1916-1918.
   Ulterior, cu ocazia campaniei din Ungaria, a fost elaborată o altă versiune a decoraţiei, cea care avea pe revers anii: 1916-1919.
   Pentru militarii care au participat la lupte, Crucea Comemorativă se conferă cu barete metalice pe care sunt înscrise localităţile sau zonele în care au avut loc luptele la care titularii au participat.
   Decretul de instituire precizează 11 barete: Ardeal, Cerna, Jiu, Carpaţi, Oituz, Bucureşti, Turtucaia, Dobrogea, Mărăşti, Mărăşeşti, Tg. Ocna.
   Ulterior au fost instituite noi barete : Dunărea, 1918 şi 1919, Siberia pentru Corpul voluntarilor romani din Siberia, Italia pentru ofiţerii şi gradele inferioare din Legiunea voluntarilor români din Italia.
Decoraţia din colecţia muzeului are patru barete metalice: Ardeal, Carpaţi, Mărăşti şi 1919.

Cristian III – realități cronologice și culturale preistorice dovedite prin cercetările preventive




Lansare de carte 


Sibiu 


8 martie 2018




   Joi, 8 martie, ora 13:00, în aula Lucian Blaga, clădirea Rectoratului Universității Lucian Blaga Sibiu, va avea loc lansarea cărții Cristian III – realități cronologice și culturale preistorice dovedite prin cercetările preventive, autori Sabin Adrian Luca, Adrian Georgescu, Anamaria Tudorie, Florentina Marțiș, cu contribuții de Adrian Luca și Florentin Perianu.
Volumul a fost publicat de Editura Karl A. Romstofer, Suceava, 2017.

Femeile care au făcut România Mare




Conversații la muzeu 


Muzeul Național Cotroceni, București 


7 martie 2018




   Muzeul Național Cotroceni organizează miercuri, 7 martie, de la ora 19:00, în Salonul Cerchez, o nouă întâlnire din cadrul programului Conversații la muzeu. Sub tema Femeile care au făcut România Mare, conferința dedicată personalităților feminine care au marcat istoria României, prin inteligență, noblețe, demnitate şi curaj va fi susținută de istoricii Ștefania Dinu și Alin Ciupală și va fi moderată de jurnalistul și mediatorul cultural Matei Martin.
    Manifestarea se înscrie în calendarul evenimentelor pe care Muzeul Național Cotroceni le organizează în anul Centenarului, celebrând în acest fel rolul pe care l-au avut femei deosebite, precum Regina Elisabeta, Regina Maria sau Ecaterina Teodoroiu în construirea României Mari.

Hotelul astenicilor




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul C. I. Nottara




Program, Teatrul C. I. Nottara, București.
Premieră: 21 iunie 1973.




***Cu mulțumiri deosebite, pentru donație, Dnei Dorotea Momir.


Dincolo de Granițele sufletului




Expoziție de Quilling și Origami 3D 


Isabela Neagu 


Filarmonica Paul Constantinescu, Ploiești 


17 martie 2018





Popasuri erotice în Bucureștii cântecelor de lume




Conferințele de joi 


Nicolae Constantinescu 


Muzeul Municipiului București 


8 martie 2018




  Muzeul Municipiului București vă invită pe 8 martie, ora 18:30, la conferința Popasuri erotice în Bucureștii cântecelor de lume - cu Nicolae Constantinescu. Evenimentul va avea loc la Palatul Suțu.
  Cu o existență multiseculară, "orașul lui Bucur” a fost, și continuă să fie, în ciuda multelor sale păcate, reale sau inventate, centrul vieții spirituale a românilor de pretutindeni, devenind, nu o dată, el însuși, un personaj plin de farmec, fascinant, pitoresc, în literatură, în artele plastice, în muzică.
   Spațiul de referință al "cântecelor de lume” culese, colportate, publicate, interpretate de Anton Pann, "finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” a fost Bucureștiul cu mahalalele (nu în sensul peiorativ de astăzi al cuvântului), cu târgurile, cu cârciumile, cu grădinile, cu bisericile, cu ulițele sale prăfuite sau noroioase, cu fundăturile lui știute de birjari bărboși și de lăutari zeloși, gata pentru câteva parale să ofteze languros sub fereastra Dulcineelor de pe Dâmbovița.
    O incursiune în lumea cântecelor de lume poate fi un util prilej de reconstituire și restituire a unui trecut cultural ale cărui miresme și sonuri nu au dispărut definitiv, copleșite de claxoanele automobilelor și de fumul țevilor de eșapament.
   Nicolae Constantinescu este prof. univ. (emeritus) la Şcoala Doctorală Litere, Universitatea din Bucureşti. De formaţie filolog, specializat în folclor, etnologie, antropologie culturală. Doctor în filologie cu teza Rima în poezia populară românească (1973). Lector de limba română (bursier Fulbright) la Portland State University, U. S.A. (1976-1978) și la Universitatea din Turku (Turun Yliopisto), Finlanda, 1978-1979; 1992-1995. Șeful Catedrei de Etnologie și Folclor, Facultatea de Litere (1996-2008). Conducător de doctorat, din 1997. Premiul Sim. Fl. Marian al Academiei Române pentru lucrarea Relațiile de rudenie în societatea tradițională. Reflexe în folclorul românesc, 1987 (1990), republicată ca Etnologia și folclorul relațiilor de rudenie (2000). Premiul Perpessicius (ediții critice) decernat de Muzeul Național al Literaturii Române (2010) pentru Basme populare românești (2008) (în colaborare cu Iordan Datcu și A. Gh. Olteanu). Membru în Comisia Națională pentru salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Cele mai recente cărți, Cultura antropologică. Ediție, prefață, note de Cătălin D. Constantin, 2016 și Constantin Brăiloiu – culegător și editor de folclor (I) (în colaborare cu Mihail Adrian Șerban), 2017
   Evenimente organizate de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București.
Coordonare conferințe: Cătălin D. Constantin

Intrarea: 10 lei. În preț este inclusă vizitarea expozițiilor de la Palatul Suțu,
în termen de 30 de zile.

*** Următoarele conferințe:

Joi, 15 martie 2018, ora 18:30, Conferința Realități și psihanaliză cu Alfred Dumitrescu;
Joi, 22 martie 2018, ora 18:30, Conferința Arhipelagul Bucureștilor cu Vintilă Mihăilescu;
Joi, 29 martie 2018, ora 18.:0, Conferința Vindecări Miraculoase – Marius Bunescu 
cu Simona Predescu, expert restaurator pictură și Ioan D. Popa, şef Secţie Restaurare – Conservare, Muzeul Municipiului București.

Imaginarium




Arta plastică contemporană românească 


Amalia Dulhan 


Muzeul de Artă, Arad 


6 martie - 28 aprilie 2018