miercuri, 31 ianuarie 2018

Capricii




Arta plastică contemporană românească 


Andreea-Mara Mancaș 


Galeria de Artă Grand Hotel Traian, Iași 


1 - 28 februarie 2018





    Capriciu: "Dorință trecătoare, adesea extravagantă, manifestată cu încăpățânare; gust schimbător, neașteptat"(conf. DEX '09)
    Marea artă se consideră, dintr-un reflex istoric, a fi serioasă, gravă, profundă, elaborată. Viziunea artistică trimite spre lumi intelectuale elevate, spre sentimente majore sau pune întrebări universale despre viață, soarta individului și a societății.
    Dar, în esența spiritului artistic, solemnitatea și privirea adâncă se însoțesc cu spiritul ludic, cu libertatea mereu reclamată prin gesturi de rebeliune mai mult sau mai puțin evidentă. Într-o lume care se manifestă durabil și se conservă doar pe traiectoria echilibrului între extreme, enunțul plastic major se cere echilibrat prin gestul modest, spontan, sincer, lipsit de artificiu.          Ambiției creatoare i se opune simpla delectare în instrumentele meșteșugului. Comentariului doct i se adaugă micile notații pe marginea vieții, observarea și scoaterea din anonimat a unor fragmente de viață care, chiar inexplicabil, capătă semnificație momentană pentru artist.
   Expoziția Capricii prezintă un mozaic de fragmente de gând și emoție, reverii și curiozități. Descrie, în culori proaspete, acea fâșie de viață interioară, accidental a si nesubordonat a vreunui program, care rămâne, fragmentată, între zbaterile vieții și rutina cotidiană. În lucrările prezentate alternează ecoul unui joie de vivre, contemplarea ușor vinovată a unui dolce far ninete și avântul unor posibile proiecte viitoare. Tehnicile clasice, uleiul, acrilul, pastelul colorat și modestul creion, sunt utilizate, după capriciul și inspirația momentului, pentru a documenta și transmite aceste fragmente de trăire. Imaginile propuse sunt parte poveste, parte joc și parte nostalgie.

despre artist:

    Andreea- Mara Mancaș este artist vizual, profesor și designer de interior. Locuiește și lucrează în Iași. Studiile de specialitate le-a absolvit în anul 2003 la Universitate de Arte G. Enescu din Iași, specializarea Pictură, sub îndrumarea Prof. univ. Mihai Tarași, iar în anul 2012 a obținut doctoratul în Arte Plastice la aceeași universitate, sub conducerea Prof .Univ. dr. Liviu Suhar. Artista abordează o tematică variată, în care genurile consacrate se îmbină cu inspirația autobiografică, în stil predominant figurativ-modern, cu aspecte intimiste, filosofice și narative.

Timpuri sub cerneală




Lansare de carte 


Florenț Mocanu 


Biblioteca Județeană Ion Heliade Rădulescu, Târgoviște 


3 februarie 2018





De la Iedera la Dejun sub iarbă




Evocare Ioan Flora 


Muzeul Național al Literaturii Române, București 


2 februarie 2018





   Muzeul Național al Literaturii Române organizează vineri, 2 februarie 2018, de la ora 17:00, în sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe) un eveniment dedicat memoriei poetului Ioan Flora. Vor participa Elena Flora, Ioana Crăciunescu, Viorica Probian, Mircea Martin, Ioan Groșan, Ion Bogdan Lefter, Marian Drăghici, Eugen Suciu. Amfitrion Ioan Cristescu.
   Ioan Flora, unul dintre cei mai buni poeți ai generației lui, s-a născut în Satul Nou, judeţul Pancevo, în Banatul Sârbesc (acum Serbia), la 20 decembrie 1950. A absolvit Liceul Românesc din Vârşeţ și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. Ca student, a frecventat cenaclul Junimea, condus de Ovid. S. Crohmălniceanu.
   A debutat editorial cu Valsuri, în 1970. Publică, printre altele, Iedera, Rimbaud sau altcineva, Lumea fizică, Trădarea metaforei, O bufniţă tânără pe patul morţii, Memoria asasină, Vulpile violete, multe dintre aceste volume fiind traduse apoi în sârbo-croată, limba oficială a spaţiului său natal. Este autorul unei monumentale antologii, acoperind 800 de ani de poezie sârbă şi muntenegreană, rapid epuizată. Volumele i-au fost premiate atât în ţară, cât şi în Serbia.
Membru şi secretar al Uniunii Scriitorilor din România şi al Asociaţiei Scriitorilor din Serbia, a predat limba română la liceul economic din Alibunar. Din 1977 a fost redactor la ziarul Libertatea şi la revista Lumina, iar între 1991-1993 a devenit redactor şef la Ediţia Libertatea la Pancevo/Novi Sad. Din 1993 s-a stabilit cu familia la Bucureşti.
   A plecat subit într-o zi de 3 februarie a anului 2005, la București. Nichita Stănescu i-ar fi zis cândva, într-un tren: "Bătrâne, dacă plec o săptămână, ăștia mă uită”. Nădăjduim însă ca evocarea de la Muzeul Național al Literaturii Române să demonstreze faptul că în memoria tuturor Ioan Flora a rămas așa cum a trăit. Poate că marii poeți mor tineri pentru a rămâne veșnic frumoși în amintirea noastră.
   Volume publicate: Valsuri, 1970; Iedera, 1975; Fişe poetice, 1977 (premiul Festivalului de Poezie de la Struga, Macedonia); Terapia muncii, 1981; Starea de fapt, 1984, 1986; O bufniţă tânără pe patul morţii, 1988, 1998 (Premiul Belgrad, Serbie); Memoria asasină, antologie, 1989 (Premiul scriitorilor din Voievodina); Tălpile violete, 1990, 1998; Poeme, antologie, 1993; Discurs asupra struţocămilei, 1995, 1998 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi din Republica Moldova); Cincizeci de romane şi alte utopii/ Fifty Novels and Other Utopias (Cinquante romans et autres utopies), antologie, 1996; Iepurele suedez, 1997, 1998 (Prix de l’Union des Ecrivains şi premiul ASPRO); Medeea şi maşinile ei de război, 2000.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm cu drag!

La ceas de bilanț




Ziua Editurii Detectiv Literar 


București 


2 februarie 2018 





După 30 de ani




Arta plastică contemporană românească 


Ioan Zobu 


Galeria de Artă Grand Hotel Traian, Iași 


1 - 28 februarie 2018





   În perioada 1 - 28 februarie 2018, la Galeria de Arta Grand Hotel Traian va avea loc expoziția personală După 30 de ani a sculptorului Ioan Zobu din Botoșani. Expoziția cuprinde piese de sculptură în lemn create din 1984 până în prezent.
   În decursul a 30 de ani artistul a transpus stările interioare în forme, astfel creând numeroase lucrări în lemn, dar abia acum a simțit nevoia să expună o parte dintre ele pentru a comunica și a stabili o legătură specială cu publicul.
   Diferite ca temă, unite de amprenta artistului, poartă pe chipul lor bucuria și transparența comuniunii cu izvorul nesecat de imaginație și măiestrie, căldură și sensibilitate.
   Fiecare lucrare în parte s-a născut când a vrut ea și a cuprins cât a putut de bine o părticică din vibrația ce l-a tulburat pe artist, căpătând forma și fața momentului. Astfel s-a metamorfozat în artă tot sufletul și viața artistului așa cum a trăit și simțit la vremea când s-a născut lucrarea.
   Dorința artistului este de a invita publicul pentru a privi, a simți și a descoperi vibrația și frumosul.
Intrarea libera.

Bun venit în univers. Ghid astrofizic




Un tur de forță pentru cunoașterea lumii 


Journey Pub, București 


5 februarie 2018




   Luni, 5 februarie (între orele 19:00 - 20:00) vorbim despre Bun venit în univers. Ghid astrofizic, una dintre cele mai populare cărţi de ştiinţă din top 10 Forbes din 2016, inclus şi pe lista bestseller a publicaţiei New York Times.
  Pornind de la foarte popularul curs introductiv în astronomie ţinut la Universitatea Princeton din SUA, Neil deGrasse Tyson, Michael A. Strauss şi J. Richard Gott scriu pe înţelesul tuturor despre planete, stele, galaxii, găuri negre, călătoria în timp şi multe altele.
   Invitații serii sunt astronomul Adrian Șonka și Sorin Badea de la Radio Guerilla, iar discuția are loc în Salonul Up Above.
  
Intrarea este liberă cu rezervare la numărul de telefon: 0752 285 286.

  Într-un stil incitant, autorii povestesc despre cele mai recente descoperiri în astrofizică, purtându-şi cititorii de la Sistemul nostru solar până la cele mai îndepărtate regiuni ale Universului cunoscut: Cum trăiesc şi cum mor stelele? De ce nu mai este Pluto planetă? Ce şanse sunt să existe viaţă pe alte planete? Cum a luat naştere Universul? Suntem singuri sau facem parte dintr-un Univers multiplu?
   "Vom începe cu stelele, apoi ne vom înălţa şi vom depăşi galaxia noastră, aruncând o privire asupra Universului, ba chiar şi dincolo de el. Cum spunea Buzz Lightyear în «Povestea jucăriilor/ Toy Story»? «Către infinit şi dincolo de el!» Trăim într-un Univers imens. Vreau să vă familiarizez cu mărimea şi scara Cosmosului, care este mai întins decât vă puteţi închipui. Este mai fierbinte, mai dens şi mai rarefiat decât vă imaginaţi. Tot ce ştiţi despre Univers este mai puţin exotic decât este el cu adevărat", spune Neil deGrasse Tyson.

Cărțile și cântecele Marii Uniri




Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu 


Maieru 


31 ianaurie 2018





Istoria Stațiunii Băile Govora




Lansare de carte 


Ionela Nițu Dinescu 


Biblioteca Județeană Antim Ivireanul, Râmnicu Vâlcea 


15 februarie 2018





   Ionela Nițu Dinescu (n. 31 ianuarie 1975) este absolventă a Facultății de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza București, specializarea arhivistică – istorie. Doctor în istorie (2016), cu teza Istoria Stațiunii Băile Govora 1879 – 1989, arhivist în cadrul Arhivelor Naționale Vâlcea (din 1997 – în prezent), cercetător, istoric, autoare a peste 40 de articole și studii științifice publicate în reviste de specialitate și volume colective.
Lansarea are loc începând cu ora 17:00.

Muzeul de Arte Frumoase




De prin lume adunate...


Ungaria - Budapesta




Mini-carnet imagini, tip armonică. Anii '60 - '70.
Giorgione (Giorgio da Castelfranco) (1478-1510) - Portretul lui Antonio Brocardo.


Gentile Bellini (1429 - 1507). Portretul reginei Catherine Cornaro a Ciprului.


Palma Vechio (Jacopo D'Antonio Negreti) (1489? - 1528).
Portret de fată.


Raffaello Santi (1483 - 1520). Madona din Esterhazy.


Sebastiano del Plombo (Sebastiano Luciani) (1484? - 1547). Portret.


Giovanni Antonio Boltraffio (1467 - 1516). Maria cu pruncul.


Giovanni Battista Tiepolo (1696 - 1770). Triumful Sf. Iacob asupra sarazinilor.


Bernardo Bellotto (Canaletto) (1720 - 1780). Grădina palatului vienez Kaunitz.


El Greco (Dominico Theotocopuli) (1541 - 1614). Magdalena.


El Greco (Dominico Theotocopuli) (1541 - 1614). Portret de bărbat (studiu).


Diego Rodriguez de Silva y Velazquez (1599 - 1660). Țărani la masă.


Francisco Jose de Goya y Lucientes (1746 - 1828). Portretul Doamnei Bermudez.


Gerard David (1460? - 1523). Nașterea lui Iisus.


Jan van Goyen (1596 - 1656). Peisaj marin și furtună.


Peter de Hooch (1629 - 1683). Femeie cu scrisoare.


Johannes Vermeer van Delft (jan van der Meer) (1632 - 1675).
Portret de femeie.


Anthonis van Dyck (1599 - 1641). Portretul unui cuplu de căsătoriți.


Albrecht Durer (1471 - 1528). Portret de bărbat.

Pe simezele Capitalei - Metafore




Arta plastică contemporană românească 


Crowne Plaza Hotel, București


 5 februarie 2018





Undeva, cândva...1989




Lansare de carte 


Zorin Diaconescu 


Cercul Militar, Dej 


1 februarie 2018





Ștefan Luchian și Catedrala din Alexandria




Muzeul Județean Teleorman 


Alexandria 


31 ianuarie 2018




   Muzeul Judeţean Teleorman organizează manifestarea Ştefan Luchian şi Catedrala din Alexandria.
   Evenimentul dedicat împlinirii a 150 de ani de la naşterea artistului român va avea loc miercuri, 31 ianuarie a.c., ora 11:00, în Sala Multimedia a Muzeului Judeţean Teleorman.
   Este ştiut faptul că pictorul Ştefan Luchian a realizat picturile murale din interiorul Catedralei Episcopale Sfântul Alexandru din Alexandria, alături de alţi doi artişti – Constantin Artachino şi Constantin Pascali – la sfârşitul secolului al XIX- lea.
  În cadrul manifestării, muzeograful Steluţa Pătraşcu va face o prezentare a activităţii artistului Ştefan Luchian iar pictorul de artă sacră Marian Crângaşu va prezenta icoanele ce poartă semnătura Ştefan Luchian, aflate în Catedrala Episcopală din Alexandria, şi va rememora momentele restaurării Catedralei din anii 2009-2013.
  Manifestarea se înscrie în cadrul progamului educaţional Muzeul - sursă de cultură şi educaţie.


Cui i-e frică de Virginia Woolf?




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național I. L. Caragiale





Marcela Rusu și Valeria Seciu în Cui i-e frică de Virginia Woolf?
de Edward Albee.




Program de sală, Teatrul Național I. L. Caragiale, București.
Premieră: 2 octombrie 1970.


Program de sală, în altă variantă (tiraj). Probabil, din stagiunea 1975 - 1976.


Radu Beligan în Cui i-e frică de Virginia Woolf?
de Edward Albee.


Costel Constantin, Valeria Seciu și Radu Beligan în
Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee.


Radu Beligan (George) și Costel Constantin (Nick) în 
Cui i-e frică de Virginia Woolf? de Edward Albee.


Marcela Rusu și Radu Beligan. Foto: Ion Miclea.


Marcela Rusu (Martha) și Radu Beligan (George) 


Marcela Rusu (Martha) și Radu Beligan (George).






Grupaj publicat în Caiet-program (fără indicarea numărului).
Teatrul Național București. Stagiunea 1970 - 1971.


Radu Beligan și Marcela Rusu.


Costel Constantin și Valeria Seciu.


Marcela Rusu și Radu Beligan.


Marcela Rusu și Radu Beligan.


Scenă cu Radu Beligan și Marcela Rusu.


Valeria Seciu și Costel Constantin.