luni, 15 ianuarie 2018

Cosi fan tutte (Așa fac toate)




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul de Operă și Balet, București




Broșură-program, Teatrul de Operă și Balet, București. 1965.














Coperta a IV-a.


Programul de sală al spectacolului de pe 31 decembrie 1965.



Geometrii în culori




Arta plastică contemporană românească 


Cătălin Alexandru Chifan 


Muzeul Bucovinei, Suceava 


15 ianuarie - 15 februarie 2018






Sylva Sylvarum sau O istorie naturală în zece centurii




Lansare de carte 


Francis Bacon 


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București 


18 ianuarie 2018




    Editura Humanitas și Institute for Research in the Humanities – departament în cadrul Institutului de Cercetări al Universității din București vă invită joi, 18 ianuarie, ora 18:30, în Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o discuție despre noua traducere a cărții cu care a început cariera publică a științei moderne, Sylva Sylvarum sau O istorie naturală în zece centurii de Francis Bacon.
    Invitați: Vlad Alexandrescu (Universitatea din București), Mircea Dumitru (Universitatea din București), Daniel Garber (Universitatea Princeton), Dana Jalobeanu (Universitatea din București). La eveniment îi veți cunoaște pe membrii echipei de traducere în limba română a Sylva Sylvarum.
    Traducerea, coordonată în România de Dana Jalobeanu, cercetător și conferențiar la Facultatea de Filozofie, Universitatea din București, și director al Institute for Research in the Humanities – departament al Institutului de Cercetări al Universității din București (IRH-ICUB), a adus împreună specialiști români de la mai multe universități importante. Din echipă au facut parte Claudia Dumitru, în prezent doctorand la Universitatea Princeton, Oana Matei, doctor în filozofie, cercetător și lector universitar la Universitatea de Vest Vasile Goldiș, Doina-Cristina Rusu, doctor în filozofie și cercetător postdoctoral la Universitatea din Groningen și Grigore Vida, doctor în filozofie și cercetător postdoctoral în cadrul IRH-ICUB.
    Publicat recent de Editura Humanitas, volumul este reprezentativ pentru teoria baconiană a comunicării cunoașterii și o parte importantă a marelui proiect de reformă a filozofiei naturale. Între scrierile lui Francis Bacon, este cea care a avut cele mai multe ediții succesive în primii 200 de ani de la apariție, în 1626. A fost, de asemenea, un succes remarcabil între intelectualii din generațiile următoare, cercetarea în multe domenii putându-și identifica începuturile în schimbarea de paradigmă baconiană.
   Lansarea volumului va încheia workshopul Francis Bacon’s Sylva Sylvarum: an exercise in philosophical translation care se desfășoară la București pe 17 și 18 ianuarie. Acest workshop este a patra întâlnire, după cele de la Princeton (2012), Paris (2014) și Berlin (2015), care reunește echipele franceză, britanică și română implicate în proiectele de editare a Sylva Sylvarum.
Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prin Eventbook, aici: https://eventbook.ro/event/bilete-francis-bacon-sylva-sylvarum


Dulcea pasăre a tinereții




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național I. L. Caragiale







Gh. Calboreanu...


...Damian Crîșmaru...


...Florin Piersic și Carmen Stănescu. Fotografii din repetiții.








Articol publicat în Caiet - program, Nr. 7, Teatrul Național I. L. Caragiale.
Stagiunea 1970 - 1971.








Program de sală, stagiunea 1971 - 1972.
Spectacol vizionat pe 30 aprilie 1972.
Premieră: 7 aprilie 1972.


Distribuție unui alt spectacol.


Tanți Cocea și Gh. Calboreanu.


Valeria Gagealov.


Carmen Stănescu și Florin Piersic.


Damian Crîșmaru și Gh. Calboreanu.



Carmen Stănescu (Prințesa Kosmonopolis) și Florin Piersic (Chance Waine)


G. Calboreanu în rolul Bogs Finley.


Ilinca Tomoroveanu și George Calboreanu.


Florin Piersic și Carmen Stănescu.


Program de sală, alt tiraj.
Probabil, din stagiunea 1974 - 1975.




Mari artiști plastici români




Arta plastică contemporană românească 


Muzeul Dunării de Jos, Călărași 


2018





    Expoziția Mari artiști români în colecțiile Muzeului Dunării de Jos readuce în fața publicului călărășean nume importante ale artei naționale, deținute și promovate de această instituție de prestigiu. Referințe ale picturii și graficii celei de a doua jumătăți a secolului al XX-lea, plasticienii care semnează lucrările, sunt creatori de estetici identitare, definind stiluri și idei, dobândite în timp, motiv pentru care astăzi sunt referințe în ceea ce privește modul de abordare al imaginii pictate. Lui Corneliu Baba îi aparține o compoziție inspirată din tematica tăranului român, Cosași odihnindu-se, un desen schițat, bine construit și plasticizat prin linie și culoare. Ion Musceleanu prin linia stilistică a expresionismului său, readuce pasta suculentă, picturală și vibrantă în prim planul analizei sale plastice, într- o elaborată natură statică, iar           Marcel Chirnoagă, unul dintre marii noștri gravori, își statornicește linia în tensiuni poliaxiale cu note suprarealiste. Într- o direcție diferită merge opțiunea vizuală a lui Horea Paștina, un iubitor al rafinatelor griuri și al luminii colorate, pe când lucrarea lui Traian Brădean, mai potolită cromatic și mai monumentală prin subiectul așezat în plină pagină, evocă liniștea Castelului Bran. Dacă linia figurativului interpretat caracterizează această expoziție, nu înseamnă că excepția compozițiilor lui Eugen Crăciun nu atrag atenția prin avangardismul lor, prin interpretările conduse la extrema inedită a imaginației, prin formă, prin sugestie, prin apetența pentru albastru. Alegoricele compoziții ale lui Liviu Suhar, cu tentele lor suprarealiste și tonalitățile distinse, întregesc figurativul expoziției, evidențiindu-se prin complexitatea structurală a imaginii, prin planurile accentuând nota de mister, citită și în tabloul lui Florin Niculiu, în enclavele de albastru și verde ale peisajului dominat de liniște și nostalgie. Într-o notă poetică, Vasile Celmare punctează într-un gest artistic delicat și într-o apropiere grafică de subiect, prețiozitatea și fragilitatea florilor, pe când accentele pe pata de culoare apar în lucrarea lui Dan Hatmanu, un peisaj urban în spiritul școlii românești de pictură modernă.       
    Selecția pe care Muzeul Dunării de Jos a făcut-o, este una de ținută, nu numai prin numele reprezentative și lucrările valoroase aparținând patrimoniului său, ci și prin modul de expunere.
Ana Amelia Dincă,
Critic de artă

Eminescu - Identitate și semnificații




Lansare de carte 


Aureliu Goci 


Muzeul Național al Literaturii Române, București 


16 ianuarie 2018





    Aureliu Goci este profesor, editor, eseist, critic şi istoric literar. S-a născut pe 5 iunie 1948, în comuna Letca Nouă, județul Giurgiu. A urmat cursurile Universității Bucureşti, la Facultatea de Limbă şi Literatură Română, secundar italiană. Este membru al U.S.R., filiala București-Critică şi membru al Uniunii Ziariştilor din România. Părăsind profesoratul devine muzeograf la Muzeul Literaturii Române (1980-1982) şi redactor la diferite reviste și ziare între care Manuscriptum, Dimineaţa, Albina, Glasul Naţiunii, Armonia şi Ţăranul Român şi redactor la Grupul de Presă Economistul. A depus o activitate publicistică deosebită la reviste literare de primă mărime precum Viaţa Românească, Luceafărul, România Literară, Convorbiri Literare, Familia, Ateneu, Amfiteatru.
    "Ca o artă cu mare vechime, literatura trebuie să se adapteze noilor forme de comunicare și distribuție. Pentru că esența actului estetic se păstrează. Scriitorul stă singur la masa sa de brad și scrie izolat cine știe pe unde, dar cărțile și interviurile sale, interfața publică a singurătății artistice, acționează eficient și, poate, uneori, chiar împotriva voinței sale. Dar în esență e foarte bine că valorile textuale se pot difuza și altfel decât prin carte și manuscris – care sunt creațiile sale reale,” mărturisea Aureliu Goci într-un interviu.
    Aureliu Goci a fondat împreună cu Gabriela Banu Editura Curierul Dunării (1994) şi a coordonat o serie de colecţii între care 101 capodopere ale romanului românesc (Ed. Gramar) şi Esenţial la Editura Exigent. Este autorul unei istorii a poeziei româneşti de la origini până în jurul anilor 2000, în care refuză metodele obişnuite ale istoriei literare şi încearcă un fel de tablou tipologic al poeţilor, un fel de tablou Mendeleev al poeziei româneşti în lucrarea Geneza şi structura poeziei româneşti în secolul XX, Editura Gramar, 2000. A obţinut, de asemenea, diferite premii literare.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm cu drag!