luni, 20 noiembrie 2017

Expoziție de grafică




Vincent van Gogh 


Muzeul de Artă Constanța 


22 noiembrie 2017 - 13 ianuarie 2018






   Expoziția cuprinde 100 dintre desenele lui Vincent cuprinse în colecția industriașului olandez Hydde Nieland din Dordrecht. Sunt heliogravuri tipărite după van Gogh (publicate în 10 volume). Aceste lucrări au fost publicate la tipografia olandeză Versluys en Scherjon din Utrecht. Nieland le-a achiziționat în timpul unei expoziții van Gogh de la Haga, în 1892.     Portofoliul a fost publicat cu ocazia inaugurării Muzeului din Dordrecht / Olanda, în 1905.
Așa cum reiese din documente, Hydde Nieland a vândut drepturile de publicare ale desenelor de două ori, pentru că în 1905 Kirchner a publicat același portofoliu în altă ediție. Portofoliul original tipărit la Versluys en Scherjon, primul publicat, este prezentat în expoziția de față. Spre deosebire de edițiile de mai târzii, desenele din acest portofoliu nu au apărut niciodată pe piața de artă. Este prima colecție de heliogravuri după desenele lui Vincent van Gogh.

Timpul regăsit




Expoziție documentară Marcel Proust 


Biblioteca Județeană Panait Istrati, Brăila 


17 - 26 noiembrie 2017




    În perioada 17-26 ianuarie 2017 Secția Împrumut pentru Adulți a Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila organizează expoziția documentară Timpul regăsit, dedicată comemorării a 95 de ani de la moartea scriitorului francez Marcel Proust (10 iulie 1871 – 18 noiembrie 1922).
   Marcel Proust a fost un romancier, eseist și critic francez, cunoscut mai ales datorită romanului În căutarea timpului pierdut (în limba franceză À la recherche du temps perdu), operă monumentală de ficțiune a secolului XX, publicată de Gallimard în șapte volume, redactate vreme de mai bine de 14 ani.
   Proust a scris și a publicat încă din tinerețe. Pe lângă revistele literare în care publică încă din epoca în care era elev de liceu (La revue vert și La Revue lilas), din 1890-1891, Proust a publicat un articol periodic in ziarul Le Mensuel (Tadié). În 1892 a fondat o revista literară care se numea Le Banquet (titlul francez al celebrului dialog al lui Platon, Banchetul). În anii următori Proust a publicat povestiri și eseuri în extrem de prestigioasa revistă literară La Revue Blanche.
    Început în 1909 și terminat doar parțial în anul morții sale, ciclul de romane În căutarea timpului pierdut consistă din șapte volume groase, cu peste 2,000 de personaje. Graham Greene l-a numit pe Proust "cel mai mare romancier al secolului XX", iar William Somerset Maugham a numit romanul lui Proust "cea mai mare ficțiune din toate timpurile până în ziua de azi".     
   Proust a murit înainte de a putea să-și corecteze șpalturile ultimelor trei volume, editate postum de fratele său, Robert. Ciclul cuprinde volumele : Partea dinspre Swann (1913), La umbra fetelor în floare (1919), Partea spre Guermantes (2 volume, 1920-21), Sodoma și Gomora (2 volume, 1921-22), Prizoniera (sau Captiva) (1923), Albertine a dispărut (sau Fugara) (2 volume, 1925) și Timpul regăsit (2 volume, 1927). Opera lui, tradusă în multe limbi, i-a asigurat reputația în lume, și metoda lui de a scrie a avut o puternică influență în literatura secolului XX.
Expoziția este realizată de Silvia Iacob, bibliotecar.

200 de ani în promovarea patrimoniului cultural transilvan




Muzeul Național Brukenthal 


Sibiu 


23 - 24 noiembrie 2017





Coordonatori: dr. Raluca Maria Teodorescu, dr. Raluca Maria Frîncu
   Simpozionul organizat de Muzeul de Istorie Casa Altemberger cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la deschiderea pentru public a Muzeului Brukenthal este dedicat problematicii promovării patrimoniului cultural istoric transilvănean și organizat în cadrul secțiunilor: Istorie, Conservare și Restaurare, Colecții muzeale. Simpozionul are drept scop stimularea funcţiei ştiinţifice şi de cercetare a muzeului, prin valorificarea științifică a patrimoniului cultural național. Au răspuns invitației noastre un număr de 27 de cercetători români specialiști în patrimoniu mobil și imobil, care vor aborda teme valoroase referitoare la valorificarea patrimoniului în cadrul instituțiilor de unde provin. Vor fi prezentate modele de bună practică în abordarea patrimoniului cultural istoric și artistic din Târgu Mureș, Brașov, Târgoviște, Făgăraș, Bistrița, Mediaș și Sibiu.
    În cadrul simpozionului va avea loc și evenimentul dezvelirii portretului Mitropolitului Andrei baron de Șaguna, pictat de Sava Henția și restaurat în Laboratoarele de restaurare ale Muzeului Național Brukenthal, eveniment care va avea loc în Aula Facultății de Teologie din Sibiu.
Programul simpozionului la

Ochiul cuvântului




Lansare de carte 


Georgeta Tudora 


Muzeul Unirii, Iași 


26 noiembrie 2017





Expoziție de postere




Conservarea și restaurarea obiectelor de patrimoniu 


Muzeul de Istorie Suceava 


20 noiembrie - 4 decembrie 2017 






Anuala Artelor




Arta plastică contemporană românească 


Biblioteca Județeană Petre Dulfu, Baia Mare 


20 noiembrie - 7 decembrie 2017







La o cafea cu Apollon




Seară de muzică și poezie 


Coffe Shop Zebranno, Urziceni 


20 noiembrie 2017





Arhitectura neoromânească, promotoarea Marii Uniri




Oana Marinache 


Casa de Cultură Friedrich Schiller, București 


28 noiembrie 2017





    Cu această ocazie vor fi prezentate (18:30 - 19:30) de către istoric de artă dr. Oana Marinache, coordonatorul proiectului și rezultatele cercetării de teren și de arhive desfășurate în perioada octombrie - noiembrie în cadrul proiectului cultural Arhitectura neoromânească, promotoarea Marii Uniri, câștigător al unei finanțări nerambursabile în cadrul programului ACCES Centenar.
    Proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale în cadrul programului ACCES Centenar 2017.
Proiect cultural co-finanțat de Asociația Arefu

Tradiție și modernitate în satul românesc




Muzeul Satului Bănățean 


Timișoara 


ediția a II-a, 22 - 24 noiembrie 2017





Programul complet în link-ul de mai jos.

Pe urmele trecutului




Muzeul George Severeanu 


București 


29 noiembrie 2017





    Începând cu luna noiembrie 2017, publicul bucureştean poate admira după mai bine de 25 de ani colecţia Maria şi dr. George Severeanu. Închisă la începutul anilor ’90, din cauza stării de conservare precare, casa doctorului Severeanu a fost restaurată şi începând cu anul 2013 a găzduit mai multe expoziţii tematice cu patrimoniu arheologic şi numismatic.
    În definirea structurii tematice a noului proiect expoziţional am încercat să asociem componenta memorială a casei care oglindeşte imaginea cotidiană a colecţionarului George Severeanu (accentuată în special în camera care a adăpostit biroul de lucru al doctorului unde sunt expuse elemente originale de mobilier, confecţionate special la comanda sa, volume din biblioteca personală precum şi obiecte de patrimoniu, organizate în maniera în care fotografiile contemporane păstrate îl înfăţişează) şi parcursul cronologic istoric al unui muzeu cu patrimoniu specific arheologic şi numismatic. Toate aceste elemente sunt completate de componente interactive moderne create cu scopul unei mai bune înţelegeri a patrimoniului adăpostit de muzeu, de către publicul vizitator.
     Pasionat de arheologie şi numismatică deopotrivă, George Severeanu ne-a lăsat moştenire cca. 3000 de obiecte arheologice şi peste 9000 de monede. Aşadar, o altă provocare importantă: raportul dintre cele două categorii de artefacte în economia spaţiului expoziţional. Oare ce şi-ar fi dorit doctorul Severeanu ca publicul bucureştean să admire? Preocuparea graduală şi în mod clar variabilă reflectată atât de obiectele achiziţionate, dar şi în publicaţiile de specialitate din diferitele perioade ale vieţii sale, ne-au oferit un răspuns relativ în această direcţie. Rezolvarea acestei chestiuni a stat în îmbinarea celor două categorii de obiecte care sunt expuse cronologic şi tipologic. Cu ajutorul textelor de sală publicul vizitator se va putea familiariza cu variate categorii de artefacte istorice şi informaţiile asociate acestora, mai cu seamă că în prezent nu avem alt muzeu sau colecţie publică bucureşteană care să expună astfel de tipuri de obiecte. Mărturiile numismatice sunt integrate în funcţie de datare, zone de provenienţă, tipologie etc., cu accent pe tezaurele monetare adunate de colecţionar aşa încât în armonie cu informaţiile istorice asociate să sugereze o istorie a circulaţiei monetare.
    Proiectul expozițional reprezintă un demers menit să valorifice impresionanta colecţie a doctorului George Severeanu şi să ne familiarizeze cu universul colecţiilor şi al colecţionarilor de la începutul secolului al XX-lea (Dr. Dan Pîrvulescu)

Conceptul de Diplomație Culturală




Interferențe Culturale 


Leonida Moise 


Cerul Militar Național, București 


23 noiembrie 2017







Să cunoaştem costumul popular teleormănean




Muzeul Județean Teleorman 


Alexandria 


21 noiembrie 2017





    Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman organizează, în colaborare cu Liceul Constantin Noica din Alexandria, manifestarea Să cunoaştem costumul popular teleormănean.
    Evenimentul se va desfăşura marţi, 21 noiembrie 2017, ora 11:00, la sediul Muzeului Judeţean Teleorman.
    La manifestare vor lua parte elevii claselor a X-a de la Liceul C. Noica, însoţiţi de profesoara Delia Ionescu.
    Muzeograful Luminiţa Gheorghe le va prezenta portul popular teleormănean şi rolul pe care acesta îl deţine în existenţa omului.
    Scopul acţiunii este acela de a-i conştientiza pe tinerii de azi asupra cunoaşterii portului popular al zonei din care provin şi, implicit, a identităţii culturale româneşti.
    Manifestarea se înscrie în cadrul Programului educaţional Muzeul – sursă de cultură şi educaţie.

Din istoria caricaturii românești




România de-altădată 


Din grafica satirică antimonarhică





Coperta de Eugen Taru.
Editura Meridiane, București, 1972.





Anonim. 11 februarie 1866 (Ciulinul, 1884).


Anonim. Și uniți au hotărît...Unire, pe viața domnitorului (Nikipercea, 1881).


Rodisi. Doborîrea pomului (Ghimpele, 1871).


Almanahul Nikipercea, 1860.


D. Negrea. Lui Carol de Hohenzolern i se puse coroana...(1962).


D. Negrea. Și începu să lucreze... (1962).


D. Negrea. Mai întîi deschise o tarabă (1962).



H. Dembitzki. Afacerea Strussberg (Asmodeu, 1871).


H. Dembitzki. Magnetele...(Ghimpele, 1871).


Anonim. Faceți cu mine, îmbogățiți-vă! (1871).


C. Jiquidi. Scoate...ce-ai furat (Tocila, 1890).


Ary Murnu. Deviza Coroanei de oțel (Furnica, 1906).


C. Jiquidi. Medalie comemorativă (Tocila, 1891).


I. Iser. În ajunul jubileului.


I. Iser. La jubileu și după...(Belgia Orientului, 1906).


N. Mantu. După 40 de ani de domnie a regelui Carol I (Adevărul, 1906).


Ary Murnu. În ajunul deschiderii Parlamentului (Furnica, 1906).


Ary Murnu. Asta e muzica ce-mi place mie! (Furnica, 1905).


N. Murnu. Ultima defilare (Furnica, 1906).


Fr. Șirato. Făclia adevărului (1907).


N. Mantu. Adevăratul jubileu (Adevărul, 1907).


Ary Murnu. Anul 1907 (Furnica, 1907).


Ary Murnu. Ouă roșii (Furnica, 1912).


I. Iser. 10 mai, purpură și sînge (Facla, 1912).


I. Iser. Holera: - Nu mai e nevoie de mine, mi-a luat-o Brătianu înainte
(Facla, 1912).


I. Iser. Carol I (Facla, 1913).


Anonim. Ploșnița (Facla. 1913).


I. Iser. Vitelul de aur (Facla, 1913).


I. Iser. Marele căpitan (Facla, 1911).


I. Iser. Carol I, Chibițul (Facla, 1913).


D. Negrea. Muri plîns de tot "neamu" (1962).


D. Negrea. După el, se sui pe tron nepotul său, "Urechilă" (1962).


D. Negrea. Și el începu să aibă grijă de "nevoile poporului" (1962).


Ary Murnu. Cine a spus că n-are să fie bun de rege?


Anonim. Ferdinand: - Ar fi bine să mai postească poporul căci boii noștri
se vînd cu prețuri mari în Austria-Ungaria.
Mitropolitul: - Da, fiule! Am dat ordin să se postească la țară cîte nouă zile
pe săptămînă (1913).


Anonim. Regele: - D-le Carp! Te-am trimis de două ori la Viena
și pînă acum România n-a primit nici un ultimatum! (1914).


Fr. Șirato. Vîrtejul...(Cronica, 1916).


D. Olek. Ce gîndește regele (1915).


N. Tonitza. Vițelul de aur (1922).


A. Dragoș. Constituția se va vota (Facla, 1923).


E. Taru. - Revoluție? Ilustrație la Starea de asediu de I. Ludo (1962).


E. Taru. - Incoronarea. Ilustrație la Starea de asediu de I. Ludo (1962).


A. Jiquidi. Sosirea majestății sale.


A. Jiquidi. Trece cîțelul reginei.


V. I. Popa. Mălăețul (Carol II) - 1930.


D. Negrea. Mălăețul pe tronul său (1962).


E. Taru. Regele Palaelibus. Copertă la romanul lui I. Ludo, 1957.


E. Taru. Cîrdășia Carol II - Maniu. Ilustrație la romanul lui I. Ludo
Regele Palaelibus. 1957.



E. Taru. Carol II la Hitler. Ilustrație la romanul lui I. Ludo
Regele Palaelibus. 1957.


E. Taru. Băieții mei. Ilustrație la romanul lui I. Ludo
Regele Palaelibus. 1957.


E. Taru. Final.... Ilustrație la romanul lui I. Ludo
Regele Palaelibus. 1957.


E. Taru. Mihai I. Ilustrație la romanul lui I. Ludo
Starea de asediu. 1962.


D. Negrea. Arhanghelii făcură rege pe Gîngu. 1962.


E. Taru. Adaptare. Ilustrație la romanul Salvatorul de I. Ludo. 1959.


I. Doru. Tăierea tentaculelor caracatiței monarhice (Scînteia, 1948).


R. Taru. Pe cine acoperea coroana (Contemporanul, 1948).


M. Gion. Primul efect... (Națiunea, 1948).


M. Gion. Puterea populară.


D. Negrea. Cinste luptătorilor împotriva monarhiei (1962).


Cik Damadian. Maiestatea sa poporul (Abolirea monarhiei). 


D. Negrea. Groparii monarhiei (1962).


E. Taru. În lada de gunoi a istoriei (Flacăra, 23 august 1959).