duminică, 25 iunie 2017

Celelalte hărți - o istorie a locului nostru în lume




Dalina Bădescu 


București 


27 iunie 2017





Intrarea este liberă.

Ziua Drapelului Național




Castelul Corvinilor 


Hunedoara 


26 iunie 2017





    Primăria Municipiului Hunedoara vă invită luni, 26 iunie 2017, la evenimentul dedicat Zilei Drapelului Național. 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată și în municipiul Hunedoara, prin activitățile desfășurate la Castelul Corvinilor, începând cu ora 12:00.

Din program amintim:
• împărțirea de stegulețe tricolore celor prezenți la eveniment
• arborarea unui steag de peste 10 metri pe zidul castelului
• intonarea imnului național

    Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.
***Ziua Drapelului Național 

Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit




Lansare de carte 


Marius Oprea 


Librăria Mihai Eminescu, București 


27 iunie 2017






   Marți, 27 iunie, la ora 18:00, la Librăria Eminescu din București (Bdul Regina Elisabeta 16), celebrul istoric Marius Oprea își va lansa cel de-al doilea roman, Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit, apărut de curînd în colecția Fiction Ltd. a Editurii Polirom.
   Vor vorbi, alături de autor: Gabriela Adameșteanu, Sorin Antohi, Ovidiu Șimonca.
Intrarea liberă
    Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit este continuarea romanului Turma păstorului mut, apărut în 2016.
    "Cînd prezentul nimiceşte utopia şi viitorul, ne rămîn ucronia şi trecutul. Scriind despre munca lui de gropar al comunismului (mai exact: «dezgropar»), arheologul şi poetul Marius Oprea şi-a descoperit vocaţia prozei lapidare, intense, mişcătoare. Primul său roman, Turma păstorului mut, era un parcurs al regăsirii de sine şi vindecării, nucleul unei alegorii metonimice a României – Spitalul Socola. Acum, autorul îşi extinde formula. Rezultatul, un dialog între memoriile primului Bazileu al Imperiului Român de Răsărit din 2056 şi un manuscris al său de aceeaşi factură din 2016, este o ucronie patafizică. Astfel, eliberată de constrîngerile speculaţiei raţionale, (auto)ficţiunea prefigurează o lume viitoare în care toate problemele şi-au găsit soluţiile. Multora, acestea le vor părea delirante. Dar dacă sînt singurele?” (Sorin Antohi)
    "SF sau literatură confesivă? Talent uimitor, nedrămuit, de a imagina România peste 40 de ani sau o coborîre şovăielnică în sinele pierdut şi, apoi, regăsit? Pe de o parte: România, ţară ce devine imperiu, cucerind Germania, exportînd acolo «Tihna Trupească şi Liniştea Sufletească», ţară al cărei Imn Naţional este Somnoroase păsărele, compus de un copil, ţară care se apără de nori radioactivi cu Brîul Maicii Domnului, ţară în care Bucureştiul ajunge sediul Parlamentului European. Pe de altă parte: amintiri disparate şi înduioşătoare despre «ultimul arbore», «pasărea ploii», şarpele anguis fragilis, cîntecul guguştiucului care anunţă «iminenţa înălţării soarelui pe cer», nucul iubirii, drumul spre insula Amorgos, din arhipelagul grecesc. De fapt, o caldă poveste de iubire, marca Marius Oprea, născocitor de fapte viitoare şi înţelept tălmaci de semne ale prezentului. Iubire: pentru ţara sa, pe care – prin puterea prozei – o face să fie altfel, populată cu personaje ce ne par cunoscute, construite cu o suavă plăcere, cu o gingaşă ironie. Şi iubire pentru Cristina! Aflaţi în carte de ce, prin Cristina, Imperiul Român de Răsărit îşi pierde numele şi rînduielile.” (Ovidiu Şimonca)
    Marius Oprea (n. 1964, Tîrgovişte) a studiat istoria la Universitatea din Bucureşti şi este autorul unei teze de doctorat cu tema Rolul şi evoluţia Securităţii (1948-1964). În 2005 a creat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care l-a condus pînă în 2010. A publicat numeroase articole şi lucrări despre istoria Securităţii, care au apărut în presă sau au fost incluse în culegeri de studii şi publicaţii academice.
    De acelaşi autor, la Editura Polirom au apărut: Banalitatea răului. O istorie a Securităţii în documente (1949-1989) (2002, premiul Asociaţiei Editorilor din România pentru cea mai bună carte de istorie a anului); Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Braşov (în colab., 2002); Securiştii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poliţie politică (coord., 2002); Chipul morţii: dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului (2006); Bastionul cruzimii. O istorie a Securităţii (1948-1964) (2008); Şase feluri de a muri (2009, premiul revistei Observator cultural); Turma păstorului mut (2016).

Rigoletto




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul de Stat Constanța





Program, Teatrul de Stat Constanța, Secția de Operă și Operetă.
Premieră: 29 aprilie 1964.










Pentru mărire, click pe imagine.







Mini-program de sală, Teatrul Liric Constanța, 
cu prilejul spectacolului de pe 27 august 1969.





Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război 1908–1918




Lansare de carte 


Nicolae S. Șucu 


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București 


29 iunie 2017






    Editura Humanitas vă invită joi, 29 iunie, ora 19:00, la lansarea volumului Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război 1908–1918 de Nicolae S. Șucu, apărut acum pentru prima dată în urma descoperirii de către istoricul Daniel Cain a manuscrisului păstrat în Biblioteca Academiei Române, provenit din arhiva Nicolae Iorga. La eveniment vor participa Dan C. Mihăilescu, Alina Pavelescu, Ioan Stanomir şi Daniel Cain.
    "Martor al unei epoci desfigurate de ură și resentimente, un cioban pornit din Muscel ne lasă în însemnările sale – neștiute de nimeni timp de o sută de ani – o radiografie a traumelor prin care trece o lume în vremuri de război. Destinele unor generații întregi se joacă la ruleta deciziilor pe care elitele politice le iau în momentele cruciale din istoria națiunii lor. Marele Război este o astfel de răscruce. Fie că au pariat corect, fie că au greșit, oamenii politici ai vremii sunt cei la care ne gândim atunci când judecăm trecutul. Ignorăm astfel soarta celor mulți, pe umerii cărora s-a sprijinit și ridicat o țară. Aventurierul Nicolae Șucu ne împinge, astăzi, să facem un exercițiu de imaginație și să privim altfel epopeea României Mari. Nu-i puțin lucru!“ Daniel Cain
     Nicolae S. Șucu (29 mai 1886 – 26 aprilie 1967) se naște într-o familie de țărăni din satul Mățău, de lângă Câmpulung-Muscel. Este unul dintre cei 13 copii ai lui Spirea Șucu și ai Stancăi Bălălău. Mânat de spiritul de aventură încă de la o vârstă fragedă, își abandonează familia și școala, pentru a se face cioban. După ce străbate Muntenia și Dobrogea, lucrând ca sezonier, ajunge în Bulgaria, unde se va stabili în cele din urmă. În actele oficiale din Bulgaria apare sub numele de Nikolai Kostadinov Spirov, născut la 29 mai 1893. În timpul unei vizite la părinți este înrolat în armata română, de unde dezertează.
     Luptă, în uniformă bulgară, atât în ambele războaie balcanice, cât și în Primul Război Mondial. În 1910 se căsătorește cu Katina Koleva Kostadinova (1891–1962); împreună au cinci copii. Mezinul, Konstantin, subofițer de artilerie, cade pe front, în martie 1945, în luptele cu germanii de pe râul Drava (la granița dintre Ungaria și Croația). Cei doi băieți rămași în viață au locuit în satul părinților lor, numele lor apărând pe lista fondatorilor cooperativei agricole de producție din Vratarite (județul Dobrici).
     Daniel Cain este cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. A studiat la București și la Sofia; este doctor în istorie cu o teză despre relațiile diplomatice
româno–bulgare la începutul secolului XX. Cadru didactic asociat la Universitatea din Bucureşti, unde ține un curs de istorie a Balcanilor (secolele XIX–XXI); secretar al părţii române în Comisia Mixtă de Istorie româno-bulgară. Autor și editor al unor volume şi studii despre realităţile din spaţiul sud-est european de la începutul secolului trecut.

Prinos partidului




România de-altădată




Culegere de versuri...la temă. Editura Ion Creangă. 1986.
Ilustrațiile reproduc lucrări ale copiilor de la
Cercul de gravură al Casei pionierilor și șoimilor patriei - Bacău.




Buică Cristina.



Popescu Petronela.




Roman Angela.



Ruști Oana.



Porfireanu Lenuța.




Dobraniș Oana.




Ruști Oana.






Dragoste de țigan




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Opera de Stat Timișoara





Caiet (format mic) Program, Opera de Stat, Timișoara.
Premieră 26 decembrie 1964.