joi, 20 aprilie 2017

Aspecte ale civilizațiilor bronzului și fierului în spațiul intracarpatic




Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat 


Făgăraș 


20 aprilie - 30 iunie 2017





Curatori: Adrian Georgescu, dr. Claudiu Munteanu și dr. Gheorghe Vasile Natea 
(M. N. Brukenthal - Muzeul de Istorie Casa Altemberger)
Organizatori: dr. Elena Băjenariu și Horia Pirău (Muzeul Țării Făgărașului)

   În epoca bronzului, pentru spaţiul intracarpatic sunt reprezentative culturile Wietenberg şi Noua, prima încadrată cronologic în perioada mijlocie a epocii menţionate, cealaltă fiind proprie Bronzului târziu; prin urmare, în expoziţia noastră ele sunt prezente atât prin materiale arheologice aflate, unele, de zeci de ani în patrimoniul Muzeului Naţional Brukenthal, fie prin altele de dată recentă, acestea din urmă descoperite în timpul săpăturilor cu caracter preventiv efectuate din anul 2011 până în anul 2015 inclusiv, în aşezări şi/sau necropole precum cele de la Cristian (II şi III) sau Brateiu, ambele din jud. Sibiu. Sunt expuse, aşadar, vase cu forme şi ornamente specifice acestor culturi, diferite obiecte din bronz (unelte, arme, podoabe, accesorii vestimentare) şi - în cazul culturii Noua - elementele de inventar ale unor descoperiri cu caracter funerar.
   O atenţie deosebită am acordat-o metalurgiei bronzului; acum, cuprul transilvănean începe să fie exploatat din ce în ce mai mult, în special spre sfârşitul epocii bronzului şi în prima perioadă a vârstei fierului (Hallstatt), zona intracarpatică constituindu-se într-un adevărat centru european de produse metalice, unele dintre acestea ajungând, pe calea schimburilor intertribale, până în centrul Europei sau în zona Mării Baltice. Avântul metalurgiei - fără îndoială legat de perfecţionarea tehnicii de minerit, care a permis extracţia unei cantităţi mai mari de cupru - este demonstrată de numărul impresionant de piese din bronz, descoperite fie izolat, fie în depozite sau depozite-„turnătorii” (cum sunt cele de la Cincu, Dipşa, Guşteriţa, etc.), a căror caracteristică principală o constituie inventarul extrem de bogat şi variat şi care, pe lângă obiecte întregi, conţin şi multe piese fragmentare, „turte” şi/sau tipare pentru turnarea în formă a diferitelor artefacte care urmau să fie retopite.
    Culturile Gáva şi Basarabi, care au evoluat de-a lungul primei vârste a fierului (Hallstatt), sunt şi ele prezente prin câteva obiecte; astfel, se face trecerea spre următoarea perioadă istorică, La Tène (cunoscută şi drept cea de-a doua vârstă a fierului), pe care ne-am propus să o prezentăm în detaliu.
   Celţii, populaţie alogenă atestată în Transilvania între secolele IV-II î. Chr., au sosit aici dinspre centrul Europei, în mai multe etape; în expoziţia noastră sunt prezenţi prin mormintele descoperite la Dipşa (jud. Bistrița-Năsăud) şi Toarcla (jud. Brașov), cu un bogat inventar, dar şi printr-o serie de forme ceramice specifice, cum sunt vasele de la Vurpăr, Ruşi (jud. Sibiu) şi Ormeniş (jud. Alba), sau prin piesele metalice de la Ocna Sibiului (jud. Sibiu).
   Cunoscuţi în izvoarele antice scrise sub termenul de daci, locuitorii spaţiului intracarpatic au constituit, pe toată durata existenţei lor (din sec. VII/VI î. Chr., când s-au individualizat din marea masă a neamului indoeuropean al tracilor, până la cucerirea romană din anul 106 d. Chr.), o entitate etnică şi lingvistică, cu o cultură materială şi spirituală proprie, care, în demersul nostru expoziţional, este surprinsă prin materialele arheologice descoperite în aşezările de la Miercurea Sibiului şi Tilişca (jud. Sibiu).

Nori




Arta plastică contemporană românească 


Ioana Crăciun - Dobrescu, Rita Bădulescu 


Galeria de Artă Ploiești 


20 aprilie - 4 mai 2017









Muppet Show...la Circ




Din arena circului românesc de-odinioară


Circul București





Tipărirea programului s-a realizat în condiții, să le zicem, precare.
Din această cauză n-am putut reproduce mai multe fotografii.






























Supliment al programului de sală, 
spectacolul Muppet Show...la Circ.





Salonul de Primăvară 2017




Arta plastică contemporană românească


Galeriile de Artă Focșani 


21 - 30 aprilie 2017





    Consiliul Judeţean Vrancea prin Centrul Cultural Vrancea, U.A.P. România - Filiala Vrancea, vă invită să participați vineri, 21 aprilie 2017, ora 15:00, la Galeriile de Artă din Focşani, la vernisajul expoziției de artă plastică Salonul de Primăvară 2017.
    Vor expune artiştii plastici: Elena Pascu Bârhală, Laura Elena Dumitru, Ştefan Dumitru, Gheorghiță Galan, Rodica Gherghinoiu, Viorica Oana Kalany, Gabriela Arghirescu Popa, Liviu Nedelcu, Nicolae Rădvan, Leornard Slavu şi Elena Stoiciu.
Curatorul evenimentului va fi Liviu Nedelcu, directorul Centrului Cultural Vrancea.

Dacă e marți, scriitorii îți citesc




Radu Paraschivescu 


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București 


25 aprilie 2017





Seară de poezie




Muzeul de Artă Cluj - Napoca


21 aprilie 2017







Primul Război Mondial prin ochii unui arhitect din zilele noastre




Ruxandra Nemțeanu 


Muzeul Municipiului București 


25 aprilie 2017 





    Marți, 25 aprilie, la Palatul Suțu, are loc conferința doamnei dr. arh. Ruxandra Nemțeanu pe tema Cum se vede Primul Război Mondial prin ochii unui arhitect din zilele noastre. Accesul la eveniment este gratuit, începând cu ora 18:30.
    1916-1918. 100 de ani de la Marele Război. Bucureștiul era în plină construcție a unor clădiri publice, de mare anvergură, când România intră în război alături de Antantă.
    Atacată, ocupată de armatele germane, austro-ungare, turce și bulgare, capitala suferă lipsuri cumplite în iarna anului 1917. Toate evenimentele triste și-au pus amprenta nu numai pe locuitori, edili, arhitecți, dar și pe clădirile Bucureștiului sau ale orașelor românești. Multe din aceste clădiri vor fi într-o stare deplorabilă până la reluarea lucrului după încetarea războiului. Frânturi din bibliografii, fotografii, evocări, vor forma clișee care vor încerca să releve diverse unghiuri de privire, surprinse și interpretate azi, de ochiul unui arhitect.

Despre conferențiar

   Ruxandra Nemţeanu, arhitect bucureștean, diplomat din 1984 și doctor în arhitectură din 2009, al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti, expert în domeniul monumentelor istorice din 2008, promotor al reimplementării standardelor şi metodologiilor europene în domeniul inventarierii şi evidenţei patrimoniului arhitectural după 1990, în România, activitate susţinută în cadrul Institutului Naţional al Monumentelor Istorice din Bucureşti, de peste 50 de studii istorico-arhitecturale referitoare la clădiri monumente istorice.
Conferențiar universitar, cercetător, autor al volumul de referință Vila în stil neoromânesc, publicat în 2014 la Editura Simetria.
   A coordonat și a contribuit în mai multe proiecte de cercetare 5+5 clădiri pentru patrimoniul cultural național (2007-2013), DoCoMoMo Internațional și Național (2013-2014), Patrimoniul arhitectural interbelic, Intrările Bucureștene (2013-2014).

    Conferința publică face parte din proiectul cultural De la Marele Răzbel la Marea Unire co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Traian Stănescu




În Don Pedro din Castiliana de Lope de Vega.



În Nebunul din piesa Generalul și Nebunul de Anghel Wagenstein.



În Logodnicul din Nunta însîngerată de Lope de Vega, împreună cu Tanți Cocea.


În Felix din Enigma Otiliei de G. Călinescu, împreună cu Valeria Seciu.


Articol publicat în Caiet - Program, Nr. 14, Teatrul Național I. L. Caragiale, București.
Stagiunea 1971 - 1972.



Anchetă (Oameni de teatru despre scriitori și cărți, semnată Liviu Dorneanu)
publicată în Caiet-program, nr. 23, Teatrul Nașional I. L. Caragiale, București.
Stagiunea 1974 - 1975. 




În Enigma Otiliei după G. Călinescu, alături de Valeria Seciu și Geo Barton.


În Autobiografie de Horia Lovinescu.



În A treia țeapă de Marin Sorescu, alături de Amza Pellea.


În Nunta însîngerată de F. Garcia Lorca, alături de Tanți Cocea.




În Cartea lui Ioviță de Paul Everac, alături de Florin Piersic.


În Năpasta de I. L. Caragiale, alături de Irina Răchițeanu.



În Între patru ochi de Al. Ghelman, alături de Ilinca Tomoroveanu.


Interviu publicat în Caiet Nr. 71, Teatrul Național I. L. Caragiale, București.
Stagiunea 1985 - 1986.


***Mai multe despre acest artist aflați aici

Traian Stănescu (actor) - Wikipedia