sâmbătă, 1 aprilie 2017

Din Caraș-Severin




România de-altădată


Stațiuni montane - Semenic


Colecții și Colecționari 


Cartofilie





Mini-pliant, Complexul Turistic Semenic. Anii '60.



Mini-pliant, Complexul Turistic Semenic. Anii '60.


Pliant: Stațiunile montane din județul Caraș-Severin. 1975.


Colaj. Caraș-Severin. Cod: 5236. Anii '70. Necirculată.
Ilustrată cu dimensiunile mărite. Imagina din dreapta, centru: Semenic.


Complexul turistic Semenic. 1963.


Cabană din complexul Semenic.
Mini-pliant, Complexul Turistic Semenic. Anii '60.


Cabană pe muntele Semenic. Cod: 5241. Foto: A. Iancu. Anii '70. Necirculată.


Mini-pliant, Complexul Turistic Semenic. Anii '60.


Mini-Pliant: Crivaia - Semenic - Trei Ape. Coperta I. 1981.



Noul hotel de pe Muntele Semenic.
Pliant: Stațiunile montane din județul Caraș-Severin. 1975.


Hotel Gozna. Volum: Turism în toate anotimpurile. Anii '70.


Restaurant Gozna. Mini-Pliant: Crivaia - Semenic - Trei Ape. 1981.



Munții Semenic. Hotel Gozna. Cod: 11942. Foto: A. Iancu. Anii '80. Necirculată.


Semenic. Broșură: Iarna în Carpați. Publiturism. 1982.


Semenic. Pliant: Invitație în județul Caraș Severin. 1982.


Munții Semenic. Vila Klaus. Cod: 8292. Foto: I. Oprea. Anii '70 - '80. Necirculată.


Munții Semenic. Cabana Crivaia. Foto: I. Oprea. 1982.


Schitul de pe muntele Semenic. 
Volum: Monografia Mitropoliei Banatului. 1977.


Valiug, jud. Caraș-Severin. Muntele Semenic. Bisericuța.
Cod: 2695. Foto: V. Stamate. 1977.


Jud. Caraș-Severin. Bisericuța din vîrful Muntelui Semenic.
Cod 3146. Foro D. F. Dumitru. 1980. Necirculată. 


Munții Semenic. Stațiunea turistică Semenic.
Foto: Mariana și Al. Mendrea. 1981.


Iarna pe muntele Semenic.
Felicitare circulată pe post de carte poștală. 1963.


Peisaj de iarnă pe muntele Semenic. 1964.


Schi pe Semenic.
Mini-Pliant: Crivaia - Semenic - Trei Ape. 1981.




Munții Semenic. Stațiunea turistică Semenic.
Foto: Mariana și Al. Mendrea. Cod: 15985. Partea a doua a anilor '80.



Canotaj - la poalele Semenicului.
Mini-pliant, Complexul Turistic Semenic. Anii '60.



Spre Semenic - pe drum aerian.
Mini-pliant, Complexul Turistic Semenic. Anii '60.


Colaj. Muntele Semenic, jud. Caraș-Severin. Cod: 3153. 1981.
Hotelul Gozna; Vedere de pe lacul Văliug; Hanul Gărîna;
Bisericuța din vîrful Muntelui Semenic.



Mini-pliant, Complexul Turistic Semenic. 
Oficiul Național de Turism Carpați. Anii '60.


Pliant: Stațiunile montane din județul Caraș-Severin. Publiturim. 1975.


Volum: Turism în toate anotimpurile. Anii '70.


Volum: Monografia Mitropoliei Banatului. 1977.
Editura Mitropoliei Banatului.


Mini-Pliant: Crivaia - Semenic - Trei Ape. 1981.
Oficiul Județean de Turism Caraș-Severin. Publiturism. 


Pliant: Invitație în județul Caraș Severin. 1982.
Ministerul Turismului. Publiturism.


Broșură: Iarna în Carpați. Publiturism. 1982.

***Am reprodus întocmai inscripționările de pe ilustrate și celelalte surse folosite.
Greșelile de titulatură, ortografice, etc., nu-mi aparțin (de tastare, da !)
Orice completări sau corectări sunt utile și le voi avea în vedere 
cu promptitudine spre postare. Nu mai vorbesc de donații !

Radiografia tăcerii




Lansare de carte


Ana Maria Ilie 


Tonka Soul Cafe, București 


2 aprilie 2017





   Tonka Soul Cafe vă invită duminică, 2 aprilie, ora 17:00, la evenimentul de lansare a volumului de debut al Anei Maria Ilie, o autoare care nu face prea mult zgomot în jurul său, așa cum o descrie criticul și poetul George Mihalcea în prefață. Ana Maria Ilie iese acum din zodia rețelelor de socializare unde a putut fi citită uneori, din paginile revistelor de cultură în care a apărut din când în când, completa George Mihalcea. Cât despre Radiografia tăcerii, acesta notează: nu este un volum de debut, chiar dacă, statistic, marchează unul, ci începutul de drum al unei poete cu un talent puțin obișnuit și cu o scriitură extrem de personală. Autoarea își descrie acest volum ca fiind un soi de terapie intensivă, o formă de psihanaliză a eului tăcut, dusă până la duritatea acceptării finalului ca singura formă de fericire.
    Despre volum și autoare va vorbi George Mihalcea iar actrițele Dora Bârzan și Teodora Nedelcu vor citi din volum, introducând publicul în meandrele unor temeri, bucurii și pasiuni lăuntrice expuse de autoare într-un stil personal, plasat la granița dintre ironie și tragedie.
Lansarea va fi urmată de o sesiune de autografe.
    "Structurat pe patru cicluri cu dantelării gaudiene, primul fiind Confesiuni nocturne, volumul mai cuprinde încă trei: Călătorii, Ipostaze și Duminici autiste. În cel dintâi, avem povestea unei descoperiri uimite a sinelui proiectat pe o memorie selectivă. Al doilea este o altă descoperire, aceea a periplului prin spații ale dialogului intim cu arta, iar în cel de-al treilea găsim sinele în dialog cu destinul incert, unul în care dragostea, mult căutată, este împinsă din ce în ce mai departe, către un destin aproape tragic. În sfârșit, ciclul final,Duminici autiste, ar putea fi interpretat ca o evadare din carapacea sinelui.” (George Mihalcea)
   Ana Maria Ilie scrie poezie de la 10 ani, trecând, de-a lungul timpului, prin diferite etape de creație. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea de Stat din Pitești, profil: Limba și literatura română-Limba și literatura franceză, având un Master la Universitatea Națională de Arte București, profilul Istoria și Teoria Artei.
    A publicat eseuri și analize literare în Revista Universități de Stat din Pitești, în 2010: Prezența instrumentelor muzicale în opera lui George Bacovia și Moartea lui Mihai Eminescu, este prezentă în Antologia Pe aleea cuvintelor, ed. Ispirescu, 2015 și în anul 2016 a publicat atât poezie cât și articole de artă - Instalația de artă-vedere de ansamblu, în revista Vocativ.
   Lucrează de peste 4 ani într-o galerie de artă contemporană și visează la propriul studio de creație, dar și la nașterea unui curent literar care să rupă puțin ritmul actual din literatura contemporană.

Exponatul lunii




Muzeul Câmpulung Muscel 


aprilie 2017




   Muzeul Câmpulung Muscel - Secţia de Etnografie şi Artă Populară, propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituției, acesta fiind reprezentat de o farfurie - platou, ce datează de la începutul secolului XX.
   Exponatul a intrat în patrimoniul muzeului în anul 1952, în urma cercetărilor de teren, pe care specialiștii din acea perioada au făcut-o pentru a pune bazele acestui muzeu.
   A fost realizat de Nora Steriade (1889 - 1948), artist decorator. Din 1915 s-a dedicat artelor decorative, având expoziții de broderie în București și la Galerie Boudet, Paris. Din 1920 a realizat ceramică emailată cu modele populare și medievale românești și din Transilvania.
   Farfuria este de formă circulară cu profil tronconic aplatizat, lucrată manual la roata olarului, din ceramică roșie, arsă în cuptor de două ori, smălțuită la interior, decorată prin jirăvire cu cornul și găitoiul. Ornamentica este reprezentată de motive decorative des întâlnite în arta populară românească, geometric stilizate: (linii, cercuri, puncte, valul), în registre concentrice delimitate de linii circulare.
   Pe spate are ștampilată o troiță și inscripția "Troiță, str. Popa Savu 42, București” și scrijelit numele „Nora S.”
Cromatica: fond bej, decor bleumarin și maro.
   Vasele smălțuite, bogat ornamentate și frumos colorate se foloseau în scopuri practice dar și pentru decorarea interioarelor.

Spațiu atemporal




Arta plastică contemporană românească 


Tudor Zbârnea


Muzeul de Artă Iași


4 - 30 aprilie 2017