joi, 2 februarie 2017

Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Gyorgy Kovacs (1910 - 1977)

























Articol publicat în Revista Teatrul. Nr. 6, noiembrie 1956.


În Cațavencu.




Articol publicat în Revista Teatrul, nr. 6. Iunie 1962. 





Consemnare publicată în Contemporanul, nr. 13. 29 martie 1963. 


Pe anul 1964 (n.a.)


Consemnare publicată în Revista Teatrul, nr. 2. Februarie 1966.

***Mai multe despre acest actor puteți afla de aici:

Ieri și azi în București




Lansare de carte


Cezar Petre Buiumaci


Grand Hotel Continental, București


9 februarie 2017





   Muzeul Municipiului București vă invită să participați la lansarea volumului Ieri și azi în București semnat de Cezar Petre Buiumaci, desfășurată la Grand Hotel Continental, Sala Nicolae Grigorescu în ziua de joi, 9 februarie 2017, ora 18:00.
   Vor prezenta volumul Augustin Ioan, Profesor universitar doctor arhitect, prorector studii doctorale la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti şi Adrian Crăciunescu, Lector universitar doctor arhitect la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti, Departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului.
    Un oraş atestat în urmă cu doar cinci secole şi jumătate îşi rezervă dreptul de a se fi transformat de tot atâtea ori precum unul vechi de o mie ori două de ani. Bucureştii, mult mai vechi decât în scripte, este un oraş atât de dinamic încât nu se supune regulilor urbanistice nici până în ziua de astăzi. Se extinde teritorial cu toate restriştile puse şi impuse, iar demografic cunoaşte creşteri halucinante. Un oraş deschis care primeşte pe oricine doreşte îşi exprimă complexa diversitatea arhitecturală începând cu cea de-a două parte a secolului al XIX-lea. Istoria sa urbană este rescrisă atât de frecvent încât nu ştim cum arăta oraşul în urmă cu 3-4 veacuri.
    Volumul realizat după conceptul "atunci şi acum” face o trecere în revistă a celor mai importante transformări suferite de Bucureşti în secolul al XX-lea. Ieri şi azi în Bucureşti reaminteşte despre un oraş închipuit de Carol I, despre modificările intervenite în capitala României Mari în timpul lui Carol al II-lea şi prezintă aspecte ale intervenţiei puterii comuniste în aspectul urban. Dacă înfăţişarea Bucureştilor este marcată de prevederile Regulamentului Organic, arhitectura oraşului capătă valenţe occidentale după Unirea Principatelor Române. Sistematizările, bombardamentele şi cutremurele modifică semnificativ aspectul urban. În mai puţin de un secol apar şi dispar atât monumente de for public cât şi monumente de arhitectură.
     Prin metoda comparativă sunt prezentate o serie de obiective dispărute şi ce găsim astăzi în acelaşi loc. Devenind capitala Principatelor Unite, Bucureştii vor avea nevoie de clădirii care să adăpostească nou createle instituţii ale tânărului stat. Aspectul Bucureştilor se va schimba continuu ca urmare a deciziei politice sau a dezastrelor provocate de război sau cutremure. Avem pe de-o parte transformarea oraşului în vremea regilor Carol I şi Carol al II-lea, atunci când Bucureştii devin bijuteria Balcanilor, sunt ridicate clădiri după planurile unor mari arhitecţi occidentali, dar apare şi se dezvoltă stilul neoromânesc, iar pe de altă parte reconstruirea precedată de bombardamentele din cel de-al doilea Război Mondial şi urmărilor cutremurului din 4 martie 1977. Acesta din urmă îi va oferi lui Nicolae Ceauşescu pretextul de a demola trei cartiere pentru construirea noului centru civic al Capitalei.
    "Cu bucurie, pe alocuri, găsind imagini sau referinţe la locuri şi edificii despre care fie nu ştiam deloc, fie nu ştiam cum vor fi arătat. Mi se pare că strevăd în acest volum validitatea a cel puţin două proiecte viitoare: unul în care un acelaşi loc din Bucureşti, de preferinţă spaţiu public, să fie surprins în devenirea să măcar din vremea când există informaţii cartografice, desene sau fotografii. Un asemenea proiect eminent şi, aproape, exhaustiv, ne-a oferit profesorul Teofil Mihăilescu despre Braşov şi cred că unul despre Bucureşti este urgent necesar; al doilea ar fi un proiect al Bucureştilor care ar fi putut să fie şi nu a fost niciodată: real, imaginar, utopie sau neterminare – de la Sforzinda, crezută de Dana Harhoiu ca fiind baza de geometrie ideală pentru Bucureşti, în strania sa lucrare de doctorat Bucureşti între Orient şi Occident, până la concursurile din secolul al douăzecilea pentru Piaţa Palatului, pentru Piaţa Unirii, pentru Catedrala Patriarhală şi Piaţa Victoriei. Cred că acestea două sunt straturi care trebuie intercalate, pentru o înţelegere completă, a unui discurs istoric riguros şi faptic, edificat, precum cel evocat în paginile care urmează.” Augustin Ioan.
Ieri și azi în București, Editura Muzeului Municipiului București 2016, 
ISBN 978-606-8717-05-0
Autor: Cezar Petre Buiumaci
Traducere: Eliana Isabella Radu
Preț: 17 lei

Literatura detenției în România comunistă




Biblioteca Județeană Ioan N. Roman


Constanța


1 - 28 februarie 2017






Peisaje




De prin lume adunate...


Rusia


Ivan Șișkin (1832 - 1898)


Colecții și Colecționari


Cartofilie



1891.
Coperta a II-a a mapei-set Șișkin în muzeele sovietice.


















Mapă-set, cărți poștale necirculate. 1973.
Tiraj: 150 000 de exemplare.
Explicații exclusiv în limba rusă.


Toamnă (1892), Galeria de Pictură a R. S. S. Armenia. 

Ierburi (studiu - 1892), Muzeul Rus, Leningrad. 


Ploaie întrr-o pădure de stejari (1891), Galeria Tretiakov, Moscova. 

Flori la o margine de pădure (studiu pentr Pădure la marginea mării - anii 1890),
Galeria Tretiakov, Moscova.  


Pe malul unui golf din Finlada (Udria lângă Narva - 1889), Muzeul Rus, Leningrad. 


Stejari (1897), Muzeul Rus, Leningrad. 
Și coperta a IV-a.


Grădină năpădită (studiu - 1884), Galeria Tretiakov, Moscova.  


În aproperea furtunii (1884), Muzeul Rus, Leningrad. 


Perspectivă asupra ținutului păduros (1884),  Galeria Tretiakov, Moscova.  


În mijlocul văii (1883), Muzeul de Artă Rusă, Kiev.


Lan de secară (1878), Galeria Tretiakov, Moscova.  


Miezul zilei lângă Moscova (1869), Galeria Tretiakov, Moscova.  


Dimineață în pădurea de pini (1889), Galeria Tretiakov, Moscova.  


Pârău prin pădure (1880), Muzeul de Artă Rusă, Kiev.


În sălbăticia nordului (1891), Muzeul de Artă Rusă, Kiev.


Copaci-catarge (1898), Muzeul Rus, Leningrad. 


Mapă-set: Șișkin în muzeele sovietice. Necirculate. 1982.
Ilustrate de dimensiuni mari (14,7 x 21 cm). Tiraj: 25. 000 de exemplare.
Editura de Artă Aurora, Leningrad.