luni, 16 ianuarie 2017

Mater Materia




Arta plastică contemporană românească


Atena-Elena Simionescu


Muzeul de Artă Piatra Neamț


19 ianuarie 2017







Contemporaneus




Arta plastică contemporană românească


Galeria de Artă Nicolae Manțu, Galați


2 - 26 februarie 2017





Imago Mundi




Arta plastică contemporană românească


Zuzu Caratănase


Muzeul de Artă Vizuală, Galați


2 - 22 februarie 2017





Unirea, națiunea a făcut-o!




Bârlad


23 ianuarie 2017





Periplu sentimental




Arta plastică contemporană românească


Constantin Tofan


Muzeul de Artă Iași


20 ianuarie - 20 februarie 2017







Vestigiile vechii capitale Sukhothai




De prin lume adunate...


Thailanda


Colecții și Colecționari


Cartofilie
















Carnet-set, tip armonică. Cod: S. Cărți poștale necirculate.

Eminescu - între umanitate și absolut




Prezențe românești peste hotare


Accademia di Romania, Roma, Italia


17 ianuarie 2017





Marea trecere spre împărăție




Nicolae Constantin


Cercul Militar Național, București


19 ianuarie 2017





Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Mihai Pălădescu (1928 - 1986)






Consemnare publicată în Almanah Cinema 1981. Decembrie 1980.





În Cercul de cretă caucazian de B. Brecht.




Calabazas, valetul înspăimîntat de fantome din 
Noaptea la Madrid după Valderon de la Barca.





În rolul fantast și clovnesc al lui MacFerlan din Capul de rățoi de Gh. Ciprian.




Interviu publicat în volumul: Actorul în căutarea personajului.
Editura: Meridiane. 1981. 



Gong '82, Almanahul Revistei Teatrul. Decembrie 1981.

***Mai multe aflați de aici:

Mihai Pălădescu - Wikipedia




Jucăm Lenin/Urbis




Qpoem


Camelia Iuliana Radu, Călin Dengel


Muzeul Județean de Artă Ion Ionescu - Quitus, Ploiești


27 ianuarie 2017





Unirea Principatelor Române




Muzeul de Istorie Suceava


23 ianuarie 2017





Unirea Principatelor Române




Ruginoasa


24 ianuarie 2017





Însemnările unui diplomat de altădată. În România, 1916–1920




Lansare de carte


Charles de Saint-Aulaire


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București


26 ianuarie 2017





   "Însemnările unui diplomat de altădată. În România, 1916–1920, cartea contelui Charles de Saint-Aulaire este una dintre cele mai însemnate surse memorialistice asupra vremurilor de mare încleştare care s-au încheiat cu naşterea României Mari.“ Mihai Dim. Sturdza

   Editura Humanitas vă invită joi, 26 ianuarie, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea cărţii Însemnările unui diplomat de altădată. În România, 1916–1920 a contelui Charles de Saint-Aulaire, ministru plenipotenţiar al Franţei pe lângă regele Ferdinand al României în vremea Primului Război Mondial. La eveniment vor vorbi Mihai Dim. Sturdza, Dan C. Mihăilescu, Alina Pavelescu şi @Daniel Cain.
    La împlinirea a o sută de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, Editura Humanitas a publicat o serie de cărți-restituiri, mărturii nemijlocite cu valoare de document: Maria, regina României, Jurnal de război, 1916–1918 (3 vol., 2014–2015); G. Topîrceanu, Memorii de război: Amintiri din luptele de la Turtucaia. Pirin Planina (2014), Vasile Th. Cancicov, Jurnal din vremea ocupației (2 vol., 2015–2016), Marcel Fontaine, Jurnal de război. Misiune în România: noiembrie 1916 – aprilie 1918. Prezentul volum marchează, totodată, o sută de ani de la sosirea în România a noului ambasador trimis de Paris pentru a convinge guvernul Brătianu să intre în război de partea Antantei.
    Auguste-Félix-Charles de Beaupoil, conte de Saint-Aulaire (1866–1954), descendent al unei vechi familii aristocrate franceze, a avut o strălucită carieră diplomatică în nordul Africii (Tunisia, Maroc), America Latină (Peru, Chile, Brazilia), precum şi în câteva ţări europene (Austro-Ungaria, România, Anglia). A fost director al prestigioasei publicaţii Revue d’histoire diplomatique, semnând şi cronici politice în cotidianul conservator Le Figaro. Autor de biografii, printre care: Richelieu (1930), Talleyrand (1936), François-Joseph (1945), Mazarin (1946). Articolele sale au fost reunite în volume precum Mythologie de la Paix (1930), Genève contre la Paix (1937) şi Renaissance de l’Espagne (1938).
    În mai 1916, contele de Saint-Aulaire a fost numit ministru plenipotenţiar la Bucureşti, reușind în câteva săptămâni să obțină angajamentul României alături de Antantă. A contribuit decisiv, împreună cu Misiunea Militară Franceză condusă de generalul Berthelot, la netezirea relațiilor României cu Aliații și la reorganizarea țării atât în timpul refugiului la Iași
împreună cu familia regală, cât și după încheierea războiului. Și-a pus în mod deosebit amprenta pe destinul ţării noastre în cursul negocierilor de pace, în urma cărora s-a înfăptuit România Mare.

   "A cunoscut suferinţa noastră supremă, mizeria noastră de neînchipuit. A cunoscut frământarea aşteptării, speranţele dezamăgite, cererile zadarnice de ajutor. A ştiut, de asemenea, cât de credincioasă a rămas România cea torturată, în ciuda unui nenoroc covârşitor. Am fost printre aceia care au văzut pe d. de Saint-Aulaire la lucru. Am fost din aceia pe care glasul şi strângerea-i de mână i-a îmbărbătat…“ (Regina Maria)

Seratele Eminescu jurnalistul




Institutul Cultural Român


București


16 ianuarie 2017