Omul, plantele şi animalele în preistorie

Muzeul Județean Teleorman 

Alexandria 

4 august - 2 septembrie 2017

    Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, organizează expoziţia Omul, plantele şi animalele în preistorie. Deschiderea va avea loc vineri, 4 august 2017, ora 11:00, în Sala Auditorium a Muzeului Judeţean Teleorman.

    Expoziţia Omul, plantele şi animalele în preistorie prezintă o incursiune inedită în lumea vegetală şi cea animală, transformate de fiinţa umană. Sunt expuse descoperiri arheologice făcute pe teritoriul judeţului Teleorman din paleolitic până în eneolitic, dintr-un interval cronologic cuprins aproximativ între 30000 şi 3900 î.Hr.

    Încă din paleolitic, omul a trebuit să facă faţă atât condiţiilor climatice vitrege cât şi faunei sălbatice, care i-a asigurat însă hrană şi materii prime pentru haine, unelte şi arme. Din situl de la Ciuperceni provin nuclee şi aşchii de silex rezultate din prelucrarea acestuia. Începând cu mezoliticul s-au schimbat clima şi vegetaţia, comunităţile umane evoluând într-un alt peisaj, acela al pădurilor. Cultura materială s-a transformat profund odată cu răspândirea arcului ca armă de vânătoare. Acesta a "supravieţuit” şi în neolitic. Sunt expuse nuclee de mici dimensiuni şi lamele de silex din siturile de la Ciuperceni-Poiana şi Măgura Buduiasca. Unele dintre ele au putut fi folosite drept armături de săgeată. Din eneolitic, din aşezarea de la Vităneşti Măgurice, sunt expuse vârfuri de săgeată bifaciale, folosite la vânătoarea animalelor de talie mare. De la acestea erau utilizate şi alte produse precum oasele, coarnele ori dinţii. Sunt expuse coarne de cerb, atât ca materie primă cât şi aflate în diferite stadii de prelucrare, colţi de mistreţ sau produse din os de bour.

    Din neolitic, populaţia umană a început să-şi bazeze supravieţuirea pe cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, prin urmare a trebuit să-şi extindă interacţiunea cu lumea animală şi cea vegetală. Apar rogojini ale căror amprente s-au păstrat pe fundurile unor vase ceramice, aşa cum se poate observa pe fragmentele ceramice de la Măgura Buduiasca. Începe să se schimbe peisajul odată cu adoptarea topoarelor cu lamă de piatră şlefuită sau cioplită, a amenajărilor agricole şi a construirii de locuinţe stabile. O componentă majoră a activităţilor casnice a fost prelucrarea fibrelor vegetale şi animale. S-au păstrat atât unelte cum ar fi diverse ace cât şi greutăţi de la războaiele de ţesut, prezente în număr mare în aşezările gumelniţene de tip tell de la Vităneşti Măgurice şi Ciolăneştii din Deal Măgura Ţui. Activităţile de cultivare şi de procesare a cerealelor au lăsat numeroase urme. S-a descoperit un număr extrem mare de lame de seceră confecţionate din silex, râşniţe de piatră cât şi vase ceramice. Pescuitul este atestat atât prin resturile osoase cât şi prin acele din cupru şi greutăţile din lut pentru plase.

Interacţiunea dintre oameni, animale şi plante a cuprins şi manifestări ce ţin de viaţa spirituală. Aceasta se întrevede în descoperirile de statuete antropomorfe sau zoomorfe lucrate din os, corn sau lut.

    Expoziţia Omul, plantele şi animalele în preistorie va putea fi vizitată până la data de 

22 septembrie a.c.

***Muzeul Judeţean Teleorman