vineri, 16 decembrie 2016

Valentin și Valentina




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Teatrul Lucia Sturdza Bulandra




Program-broșură, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, București.
Premiera: octombrie 1972.
Spectacol vizualizat pe 5 noiembrie 1972.
Pentru m[rire, click pe imagini.




I. Akulova, K. Raikin.
















Salonul Anual al Artelor Vizuale




Arta plastică contemporană românească


Muzeul de Artă Timișoara


17 decembrie 2016 - 15 ianuarie 2017




   Salonul de artă se poate mândri cu o tradiţie solidă şi îndelungată de aproape de un veac În cadrul ediţiei din acest an îşi prezintă operele din creaţia curentă, de data recenta 98 de pictori, graficieni, scuptori şi artişti decoratori, oferând un bilanţ autentic, cuprinzător „al recoltei artistice” a membrilor Filialei din Timişoara a UAP, precum şi a unui număr insemnat de tineri creatori, absolvenţi ai Facultăţii de arte şi design a Universităţii de Vest Timişoara. 
   Lucrările au fost selectate de către un juriu format din artişti profesionişti: Rodica Banciu Regep – preşedinte, Dacian Andoni, Linda Saskia Menczel, Diana Popovici şi Sandra Chira.    
   Curatorul expoziţiei este pictorul Sorin Nicodim. Pe baza deciziei juriului de specialitate se vor înmâna premii şi diplome autorilor celor mai reuşite lucrări. Premiul mare al Salonului, Primus inter pares – o medalie de bronz, opera sculptorului Luigi Şt. Varga – se acordă graficianului prof. univ. dr. Constantin Catargiu. De Premiul pentru tineret – pictorul Sorin Drăgoi. Premiul special al juriului – graficiana Virginia Baz Baroiu. Diplome de excelentă, Nicu Apostu Teodorescu (grafică) Veronica Bocioc (ceramica), Nataliţa Radu Boieţi (arte textile), Rafael Mateiaş (pictură), Bogdan Nueleanu (sculptură), Mihai Rotaru (instalaţie). Agenţia de turism „Ultramarin” din Timişoara acordă un premiu special.

Bonbons. Chocolat. Caramels. Istoria ciocolatei la Brașov




Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului


20 decembrie 2016 - martie 2017





    Copii, părinți, bunici, sunteți cu toții invitați să savurați gustul ciocolatei fabricate la Brașov.
Muzeul Civilizației Urbane organizează expoziția Bonbons. Chocolat. Caramels. Istoria ciocolatei la Brașov, eveniment în cadrul căruia veți descoperi cum se fabricau dulciuri odinioară în Brașov, din secolul al XIX-lea până în zilele noastre.
    Vernisajul expoziției va avea loc marți, 20 decembrie 2016, ora 13:00, la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Piața Sfatului nr. 15.
   La standul muzeului, se vor vinde produse de ciocolată realizate manual, cu gusturi fine și arome unice de către firma Luado Chocolate® din Brașov.
Expoziția se poate vizita în perioada decembrie 2016 - martie 2017.
Vă așteptăm!

Răsfoind pagini vechi, ingălbenite, de reviste și ziare




România de-altădată














Articole publicate în Revista Albina, Nr. 24, 21 iunie 1935.





Fizica povestită




Cristian Presură


Librăria Humanitas, Cișmigiu, București


18 decembrie 2016



    Duminică, 18 decembrie, ora 17:00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu va fi gazda unei dezbateri despre celebrul volum Fizica povestită de Cristian Presură, lucrare distinsă recent cu Premiul Academiei Române în domeniul ştiintelor fizice. 
    La eveniment vor participa, alături de autor, profesorul Nicolae Victor Zamfir, directorul proiectului Extreme-Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) de la Magurele, dr. Mircea Penţia, cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară, Bucureşti-Măgurele, cercetător ştiinţific asociat CERN, Geneva,  Corina Negrea, redactor la Radio România Cultural cu o experienţă de aproape douăzeci de ani în jurnalismul de ştiinţă,  şi Vlad Zografi, senior editor Humanitas şi coordonatorul colecţiei Ştiinţă.
    "Cartea lui Cristian Presură este cu atât mai valoroasă cu cât se adresează în egală măsură unui cititor neavizat şi unuia bun cunoscător al formalismului matematic, care nu acceptă uşor afirmaţii fără demonstraţie. Parafrazându-l pe Richard Feynman, pot spune că pentru a studia fizica există două posibilităţi: fie urmaţi timp de cinci ani cursurile facultăţii de fizică, fie citiţi această carte.“ (Dr. Mircea Penția, Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară, Bucureşti-Măgurele, cercetător ştiinţific asociat CERN, Geneva)
    Cristian Presură s-a născut în 1971 la Voineasa şi a urmat studiile facultăţilor de electrotehnică şi fizică. A lucrat la Institutul de Fizică Atomică, unde s-a ocupat de instalaţii electrice şi a studiat proprietăţile laserilor cu medii active solide. În 2002 a obţinut doctoratul în fizică la Universitatea Groningen, Olanda, unde a caracterizat proprietăţile optice ale sistemelor corelate de electroni. Rezultatele sale s-au concretizat în lucrări publicate în reviste de specialitate: Physical Review B, Physical Review Letters şi Science. În prezent este cercetător la compania Philips, Olanda. S-a specializat în domeniul senzorilor medicali. Împreună cu echipa sa, a inventat şi introdus pe piaţă primul ceas capabil să măsoare pulsul sportivilor numai pe baza senzorilor optici. A publicat mai multe zeci de lucrări şi brevete de invenţie.     
    Cristian Presură are o activitate intensă de popularizare a ştiinţei în limba română, scriind articole pentru ziare şi reviste. Este membru al asociaţiei cercetătorilor români Ad Astra şi fondator al asociaţiei Ştiinţă pentru Toţi, prezentă la adresa stiinta.club.

Tezaurul României la Moscova. 100 de ani mai târziu




Muzeul Național de Istorie a României


București


20 decembrie 2016





   În contextul împlinirii unui centenar de la decizia Guvernului României de a trimite Tezaurul țării spre păstrare la Moscova, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României și Banca Națională a României, organizează marți, 
20 decembrie 2016, începând cu ora 12:00, la sediul MNIR din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București, dezbaterea cu titlul Tezaurul României la Moscova. 100 de ani mai târziu.
    Evenimentul, care se va desfășura chiar în expoziția permanentă Tezaurul Istoric, va avea loc în prezența domnului Marian Voicu, producător și realizator de emisiuni și filme documentare în cadrul Televiziunii Române, a domnului Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României și a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, manager al Muzeului Național de Istorie a României.
    Dezbaterea va debuta cu prezentarea volumului Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani al cărui autor este domnul Marian Voicu.
    Volumul prezintă istoria celui mai vechi litigiu al României. "Au trecut o sută de ani, două războaie mondiale, revoluții, lovituri de stat, valuri de foamete și deportări. Lumea a suferit uriașe transformări, dar chestiunea Tezaurului a rămas axul pe care pivotează în continuare girueta româno-rusă. Lenin, Stalin, Hrușciov, Brejnev, Andropov, Cernenko, Gorbaciov, Elțîn, Medvedev și Putin au fost cu toții la curent cu problema Tezaurului românesc. Nici unul nu a vrut să închidă definitiv acest litigiu... În 100 de ani, statul român a gestionat cu infinită discreție acest subiect, de multe ori însă doar pentru a-și masca neputința. ” - Marian Voicu, Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani, ed. Humanitas, 2016. Marian Voicu este realizatorul filmului documentar cu același titlu, realizat în anul 2013, primul documentar tv produs pe această temă, cuprinzând mărturiile tuturor părţilor implicate.
     În cadrul dezbaterii, specialiștii Muzeului Național de Istorie a României – dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, manager, dr. Rodica Oanță Marghitu, șef al Biroului Tezaur Istoric, dr. Ginel Lazăr, cercetător în cadrul Secției Istorie, dr. Florin Georgescu, muzeograf în cadrul aceleiași secții, precum și dr. Carmen Tănăsoiu, specialist în artă veche românească din cadrul Muzeului Național de Artă al României - vor susține prezentări științifice având ca subiect piesele de patrimoniu din categoria Tezaur care au fost restituite până în prezent.
     Cu această ocazie, va fi prezentată publicului o micro-expoziție conținând o parte din obiectele de colecție care s-au aflat la Moscova și care s-au întors în țară. De asemenea, vor fi expuse în premieră, registrele-inventar de la Muzeul Național de Artă al României în care au fost consemnate obiectele restituite în 1956.
    Accesul publicului la eveniment va fi permis în intervalul orar 11:00 – 12:00, în limita celor 50 de locuri disponibile. Accesul reprezentanților mass media se va face pe baza prezentării legitimației de serviciu vizată pe anul în curs.
***MNIR

Bărbierul din Sevilla




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Teatrul de Operă și Balet al R. P. R., Opera Română





Program-broșură, Teatrul de Operă și Balet al R. P. R., București.
Stagiunea 1955 - 1956.











Programul de sală al spectacolului de pe 21 iunie 1956.




Magda Ianculescu în rolul Rosina și Valentin Teodorian în rolul Almaviva.





Bărbierul din Sevilla de Rossini, este una din operele cele mai iubite de public.
Veselul Figaro (Al. Teodorian) și suava Rosine (Yolanda Mărculescu) 
vă invită să nu-l dați uitării.



Iolanda Mărculescu în rolul Rosinei.





Articol publicat în Revista Scena și Ecranul, Nr. 9. Mai 1957.


Program-broșură, Teatrul de Operă și Balet al R. P. R., București. 1962.












Programul de sală al spectacolului de pe 15 martie 1965.
La Sala Palatului R. P. R.



Broșură-program, Opera Română. 1969.
Text identic cu cel din programul precedent.
Hârtie mată (nelucioasă).


Fotografii diferite.



Artistul poporului Nicolae Herlea în rolul lui Figaro.





Tiraje noi: 1979 și 1983.
Culoarea textului și a fotografiilor (două înlocuite) schimbate. Hărtie lucioasă.


Nicolae Herlea și Valentin Teodorian.


Scenă din actul II.


Programul de sală al spectacolului de pe 5 ianuarie 1980.





Programul de sală al spectacolului de pe 24 iunie 1983.
La Sala Palatului R. S. R.



Avem biletul de intrare...


...și tichetul pentru spectacolul menționat.


Programul de sală al spectacolului de pe 14 iunie 1985.



Reclamă, paginile 2 - 3.


Idem, pagina a 4-a.


S-a mai păstrat doar tichetul pentru acest spectacol.


Programul de sală al spectacolului de pe 11 iunie 1986.


Reclamă, paginile 2 - 3.


Idem, pagina a 4-a.


Opera Română. Programul de sală al spectacolului de pe 19 martie 1987.


Reclamă, paginile 2 - 3.


Idem, pagina a IV-a.