miercuri, 30 noiembrie 2016

Așa cum a fost




România de-altădată


Colecții și Colecționari


Înscrisuri de toate felurile


Reclame






S-a folosit, evident cu ignorarea drepturilor de autor,
imaginea unui îndrăgit personaj al benzilor desenate franceze, Pif!



Aceeași imagine a unui fotomodel s-a folosit pentru două reclame diferite.
La interval de doi ani.
Credeau că n-am să observ. Câtă naivitate!




O altă variantă a reclamei de mai sus.







Reclame publicate în câteva Caiete program ale
Teatrului Național I. L. Caragiale, București,
în perioada 1970 - 1973.



Case-n casă/Maturii străzii - 15 biografii fără domiciliu




Lansare de carte


Clubul Țăranului, București


6 decembrie 2016





    Muzeul Național al Țăranului Român vă invită marți, 6 decembrie 2016, la o dublă lansare de carte, una pentru COPII, cealaltă pentru OAMENI MARI. De la 6 seară, la Clubul Țăranului, o să vă întâlniți cu două publicații cu o miză foarte specială, apărute la Editura Martor a MȚR cu sprijinul AFCN: Cartea-obiect pentru copii Case-n casă și volumul Maturii străzii - 15 biografii fără domiciliu.

Ora 18:00 Lansare nr. 1: Case-n casă

    Cartea-obiect Case-n casă este un proiect de carte-laborator ce-și propune o incursiune interactivă, pe mai multe voci, în universurile reale și posibile ale casei, pornind de la dialogul dintre locuința țărănească și cea urbană. Proiectul care ca parteneri Ordinul Arhitecților din România și Asociația de-a Arhitectura.
   "Pentru a porni la drum lung ai nevoie de încălțări potrivite și de o limbă de pantofi. Ca să îți construiești casă la sat, erau de folos oameni de ispravă și o limbă de pământ. Cu țarina era ceva mai greu. Dacă n-o aveai, depindeai de pământul boierului. Atunci te numeai clăcaș".
    "De la casa țărănească, o casă pentru oameni simpli, din popor, până la Casa Poporului, e drum lung, dar interesant de parcurs. Poate că denumirea aceasta - casă - făcea mai familiare oamenilor simpli astfel de clădiri în care nu se locuia. Chiar și bisericii i se mai spune și Casa Domnului".
    Cartea este o construcție făcută cu cărămizi, scânduri și gânduri născocite împreună cu copiii care au trecut pragul Atelierului de creativitate de-a lungul vremii. Cartea este semnată de Călin Torsan, Cosmin Manolache, Raluca Minoiu, Mirela Florian, Ruxandra Grigorescu și Lila Passima, de la MȚR.

Ora 19:00. Lansare nr. 2: Maturii străzii - 15 biografii fără domiciliu

    Volumul Maturii străzii - 15 biografii fără domiciliu, semnat de sociologul Ciprian Voicilă, de la MȚR, a apărut recent la Editura Martor și este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Acesta reprezintă materializarea cercetării pe care autorul a întreprins-o în anul 2015 în rândul oamenilor străzii, a "persoanelor adulte fără adăpost” din București. Proiectul de cercetare, coordonat de Natalia Negru și Andrei Crăciun, a vizat diversitatea culturală a spațiilor de locuit din București și împrejurimi.
   Din cele 26 de interviuri cu adulți ai străzii - realizate în cea mai mare parte la centrul de zi al Asociației Samusocial - autorul a selectat 15. Interviurile sunt ilustrate cu diverse fotografii care descriu contextele de viață cotidiană ale oamenilor străzii și îi sunt prezentate cititorului sub forma narativă a "poveștilor de viață”. În consistenta introducere care le precedă, sociologul - pornind de la informațiile furnizate de subiecții pe care i-a întâlnit și de la observația directă - descrie viața cotidiană a adulților străzii sub diverse aspecte: psihologic, economic, sociologic, relațional.
    Dincolo de miza științifică a volumului există și una secundă, la fel de semnificativă: noi, indivizii izolați, nu îi putem reinsera socio-profesional, nu îi putem readuce, prin propriile puteri, în sânul societății. În schimb, îi putem trata pe oamenii străzii ca ființe umane. Fiindcă ei nu au încetat nicio clipă să fie oameni. Această atitudine va însemna foarte mult pentru un om al străzii: îi va reda, în parte, stima de sine, va câștiga puțină încredere în el, îl va face să își re-activeze resursele sufletești și, poate, îl va motiva să iasă din condiția ingrată și tragică de om al străzii.

Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Tanți Cocea (1909 - 1990)





În Hanul de la răscruce de Horia Lovinescu.



În Medicul în dilemă de G. B. Shaw.



În Răzvan și Vidra de B. P. Hașdeu.




În filmul Cartierul veseliei.




În Trei generații de Lucia Demetrius.



În Ana Karenina de Lev Tolstoi.


Articol publicat în Caiet program, Nr. 9, stagiunea 1970 - 1971.
Teatrul Național I. L. Caragiale, București.






Consemnare publicată în Caiet program, Nr. 25, Teatrul Național I. L. Caragiale.
Stagiunea 1974 - 1975.


În Romanța de Robert de Flers și Francis Croisset. 




În Răzvan și Vidra de B. P. Hașdeu.


În filmul Cartierul veseliei, alături de Toma Caragiu.



În Trei generații de Lucia Demetrius.


În Paharul cu apă de E. Scribe.



În Mașina de scris de Jean Cocteau alături de Florin Piersic.


În Azilul de noapte de Maxim Gorki, alături de R. Bulfinski.





În părinții teribili de Jean Cocteau.


În Nunta însăngerată de Garcia Lorca, alături de Adela Mărculescu.



În Moartea unui artist de Horia Lovinescu.


În Frații Karamazov de F. M. Dostoievski, alături de 
Clody Bertola și Tony Bulandra. 



În Fanteziile lui Fariatiev de Alla Sokolova, alături de Irina Stana Ionescu. 


În Macbeth de W. Shakespeare, alături de Emil Botta.



În Zori deasupra Moscovei de A. Surkov, alături de Cella Dima, 
Mihai Popescu și Sonia Cluceru.



În Anna Karenina de L. Tolstoi.


Interviu publicat în Caiet, Nr. 49, Teatrul Național, București.
Stagiunea 1979 - 1980.



***Mai multe despre această artistă puteți afla și de aici:

Tanți Cocea - Wikipedia