vineri, 16 septembrie 2016

Din istoria mișcării artistice de amatori




România de-altădată


Uzinele de Tractoare Brașov






Moment comico-muzical din spectacolul Hai noroc, măi Brașov.
Titlu imposibil în perioada 8 septembrie 1950 - 24 decembrie 1960
când s-a numit Orasul Stalin.
Cum ar fi sunar: Hai noroc, măi Stalin?!







Articol publicat în Almanahul Femeii 1963.





Un altfel de portret - Visum




Arta plastică contemporană românească


Ana Ruxandra Ilfoveanu, Constantin Pacea


Art Yourself Gallery, București


20 septembrie - 15 octombrie 2016





Adresă: Bulevardul Dacia, nr. 51, etaj 1.

Nocturne




Muzeul Theodor Aman


București


18 septembrie 2016




    Din data de 18 septembrie, ora 20:00, spectacolul Nocturne se va prezenta cu un repertoriu nou, având ca temă centrală opera lui Mihai Eminescu. Poemele, intepretate de actrița Irina Movilă, se împletesc armonios cu muzică renascentistă, în rostirea sopranei Mihaela Andrei, acompaniată de chitaristul Adrian Andrei.
    Șase lieduri pe versuri eminesciene, alternate cu trei creații pentru chitară solo din seria Sept poèmes poliphoniques, compoziții speciale ale lui Adrian Andrei, vor zugrăvi lumea ideatică a poetului considerat "ultimul mare romantic european”.
    Cei trei artiști vă așteaptă, pentru seri pline de farmecul muzicii și poeziei, la Muzeul Theodor Aman.
    Prețul unui bilet este de 10 lei și include vizitarea gratuită a expoziției muzeului, în termen de o lună. Biletele pot fi achiziționate de la muzeul Theodor Aman, cu aprox. 30 minute înaintea începerii spectacolului.

Sens interzis. Grafică românească, desen şi colaj din perioada 1960-1994




Arta plastică contemporană românească


Muzeul de Artă Cluj - Napoca


21 septembrie - 16 octombrie 2016





    Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj organizează, în perioada 21 septembrie-16 octombrie 2016, expoziţia Sens interzis. Grafică românească, desen şi colaj din perioada 1960-1994, o retrospectivă care repune în circulaţie lucrări inedite din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Organizare, studiu şi catalog de dr. Dan Breaz, curatorul expoziţiei.
    Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 21 septembrie 2016, ora 18:00, în sălile de la etajul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, Piaţa Unirii nr. 30.
   Cele 131 de lucrări selectate acoperă peste treizeci de ani de mare importanţă pentru schimbările de viziune artistică în măsură să modeleze trecerea de la modernitate şi neoavangardă, la primele semne ale artei contemporane din anii 1990, prin intermediul creaţiei celor 20 de artişti din expoziţie: Olimpiu Bandalac, Corina Beiu Angheluţă, Ion Bitzan, Geta Brătescu, Eva Cerbu, Marcel Chirnoagă, Roman Cotoşman, Drocsay Imre, Feszt László, Benedict Gănescu, Ala Jalea Popa, Gheorghe Leolea, Puia Hortensia Masichievici, Florin Maxa, Fred Micoş, Wanda Mihuleac, Ion Nicodim, Florin Niculiu, Simona Runcan, Clarette Wachtel. Aceşti artişti sunt reprezentativi pentru trecerea de la noul impuls modern al anilor 1960, la sensibilitatea contemporană, în continuă dezvoltare mai ales după 1965 şi până în 1994, an care datează cele mai recente lucrări ale lui Roman Cotoşman, din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca.
    Trăsătura generală care-i reunește pe toți artiștii expoziției este abaterea de la determinismul artistic prescris în epocă, într-un sens interzis de doctrina realist-socialistă. Astfel, expoziţia valorizează logica proactivă a artiştilor în faţa comandamentelor politice ale timpului, dezvăluind modurile în care aceştia au reuşit în epocă să pună în discuţie un instrumentar vizual a cărui autoritate părea de neclintit. Expoziţia se opreşte aproape exclusiv asupra graficii, tocmai pentru că în acest domeniu importul inovaţiilor estetice s-a realizat cu o accelerare sporită, prin comparaţie cu alte genuri artistice.
    Expoziţia Sens interzis reuneşte artişti care au înțeles să-și asume libertatea de reconectare atât la tradiția modernităţii autohtone a anilor 1920-1950, cât şi la orientările estetice internaţionale din anii 1950-1980, ceea ce va deschide drumurile artei româneşti contemporane. Prin urmare, expoziţia cuprinde atât lucrări de la începutul anilor 1960, când realismul socialist nu era încă oficial abandonat, cât şi lucrări care depăşesc cronologic pragul anului 1989. Astfel, o serie de zece colaje ale lui Roman Cotoșman, realizate între 1989 şi 1994 şi trei lucrări de Florin Maxa au fost incluse în expoziție, deoarece ele completează relevant – pentru varietatea de formule ale epocii – perspectiva artistică neoconstructivistă. Includerea unor lucrări de această factură este motivată și de semnificația specială a acestui curent în spaţiul central-est-european, unde interesul pentru neoconstructivism a reprezentat și o expresie a opoziţiei faţă de neo-clasicismul şi realismul socialist, pe care regimurile comuniste le-au impus în această parte a Europei.
    Expoziţia rămâne deschisă publicului până în data de 16 octombrie 2016, de miercuri până duminică inclusiv, între orele 10:00-17:00.