sâmbătă, 18 iunie 2016

Sarbatorim Ziua Iei




Camping Valea Zanelor, Voinesti


24 iunie 2016





    Pe 24 iunie 2016, vom sărbători, pentru a patra oară consecutiv la Covasna, Ziua Universală a Iei!
    Ia este o adevărată matrice culturală, un simbol al identităţii şi creativităţii spaţiului românesc, care dăinuie din timpuri străvechi.
    Ziua Universală a Iei a fost iniţiată de comunitatea La Blouse Roumaine pe 7 ianuarie 2013 şi a devenit în scurt timp un eveniment global, sărbătorit pe 6 continente, în peste 50 de ţări.

Cum sarbatorim Ziua Iei

*Purtăm o Ie, o cămaşă, un costum tradiţional sau un element de design identitar.
*Ne fotografiem, surprindem bucuria momentului şi frumuseţea locurilor în care ne aflăm. Punem imaginile pe Facebook, Instagram sau Twitter cu hashtagul #‎ZiuaIei2016 #‎lablouseroumaine #‎RomanianBlouse #‎IAday2016 , indicând locaţia unde au fost realizate.
*Ne întâlnim la ora 16:00, la Camping Valea Zânelor din Voinești, pentru o seară de cântec, joc și voie bună, cu Junii Covasneni, corul Voievozii Munților din Vâlcele, condus de Parintele Vasile Antonie și Nicolaie Cucu, Ana Sandulea, Bîrlǎ Alexandra-Elena, Sânzienele din Voinești coordonate de doamna Mirela Poteica. Vom avea și un târg cu meșteșugari și produse tradiționale: creatoarea de ii Luminița Bunghez, iconarii Matei Schinteie și Kornelia, Nicu Manea
Organizatori: SCT Covasna și Asociația GRIT

Aurul și argintul antic al României




Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie


Constanta


22 iunie - 4 septembrie 2016






Comunicat de presă

    În perioada 22 iunie – 4 septembrie, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța are onoarea să găzduiască expoziția Aurul și argintul antic al României. Organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României în colaborare cu 31 de muzee de profil din întreaga ţară, între care şi instituţia gazdă, expoziţia reuneşte peste 1000 de obiecte arheologice din metale preţioase, de o valoare istorică deosebită, descoperite de-a lungul ultimelor două secole pe teritoriul României.
     O expoziţie dedicată pieselor antice din metale preţioase oferă ocazia de a admira obiecte în care valoarea intrinsecă a materialului se îmbină cu măiestria execuţiei, evidenţiind adesea şi o mare bogăţie simbolică. Respectând o logică cronologică, aurul şi argintul pot prilejui, în egală măsură, o incursiune istorică, oferind o perspectivă proprie asupra succesiunii de perioade şi evenimente care au marcat devenirea comunităților de pe teritoriul de astăzi al României. Acoperind o perioadă de peste 6000 de ani, putem spune că abordarea structurează, prin combinarea unei multitudini de informaţii şi detalii, o imagine construită din perspectiva duratei lungi. Devenim astfel martorii unui proces, continuu reinventat, prin care oamenii au învăţat să controleze strălucirea aurului şi a argintului, conferind metalului o mare diversitate de forme şi sensuri.
    Relaţia dintre ipostazele metalului preţios şi universul material al diferitelor epoci şi perioade istorice este surprinsă, într-o anumită măsură, prin redarea în integralitate, pe panouri şi în interiorul catalogului, a contextelor din care au fost selectate doar piesele din aur şi argint. Ni se perindă astfel, prin faţa ochilor, o multitudine de forme și idei care transmit câte ceva din particularităţile fiecărei epoci. Toată această varietate oferă elemente care ar putea trezi curiozitatea unora dintre vizitatori şi care, eventual, le-ar putea îndruma primii paşi în aprofundarea unora dintre temele abordate.
    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța participă la expoziția itinerantă cu unele dintre cele mai valoroase piese din patrimoniul său, printre care amintim o parte din tezaurul de obiecte ecclziastice de la Sucidava (com. Izvoarele, jud. Constanța) din sec. V-VI p.Chr., și podoabe de aur din două morminte din necopola romană a Tomisului (sec. II p.Chr.). Piesele, itinerate din anul 2013 la diverse muzee de profil din țară, revin pentru o perioadă de trei luni în sălile MINAC, după care își vor continua traseul și în alte orașe, alături de exponatele celor 31 de muzee și complexe muzeale implicate în acest proiect expozițional de amploare.
    În cadrul aceluiași eveniment, circumscrise temei Aurul, argintul și diversitatea universului material, au fost alese patru categorii de artefacte care pot ilustra în mod semnificativ particularitățile regionale și varietatea patrimoniului arheologic al Dobrogei. Prin intermediul podoabelor din materiale exotice – scoică (Dentalium și Spondylus) și marmură – datate în mileniul al V-lea a.Chr. (cultura Hamagia), al statuetelor din teracotă de tip Tanagra din perioada elenistică, al monedelor și al vaselor de sticlă din perioada romană, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța prezintă artefacte valoroase și sugestive din patrimoniul propriu și oferă o contextualizare mai amplă tezaurelor din metale prețioase augmentându-le astfel semnificațiile.
    Expoziţia Aurul şi argintul antic al României va fi deschisă publicului începând cu 22 iunie 2016, la sediul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, zilnic, de luni până duminică, între orele 09:00 şi 20:00. Detalii despre eveniment și imagini relevante vor fi disponibile la adresa http://www.minac.ro/
    Vernisajul expoziției va avea loc în data de 22 iunie, ora 14:00 și va fi precedat, la ora 13:00, de o conferința de presă la care vor participa reprezentanții instituțiilor implicate în organizarea acestei manifestări, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Muzeul Național de Istorie a României din București.

...antebelică




De prin lume adunate...


Italia - Veneția


Colecții și Colecționari






Un carnet cu imagini, tip armonică, care mi-a atras de multă vreme atenția.
Copertă din piele, cu ornamente în relief.
Prețul cerut era însă prohibitiv pentru bugetul meu anemic...
Azi, pe o căldură infernală, mi-am spus că dacă mai stă o sâptămâna în soare,
pe tarabă, nu-i prea va fi bine volumului. Așa că m-am hotărât să-l iau acasa.
Bănuiesc că, la luarea deciziei a contribuit și prețul; o treime față de cel inițial... 


Primele șase imagini alcătuiesc, una dupa alta, o panoramă a orașului.






























Coperta a II-a și a III-a.


Coperta a IV-a.


Miraj




Arta plastica contemporana romaneasca


Ioana Antoniu


Muzeul de Arta Cluj - Napoca


23 iunie - 17 iulie 2016




   Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, în colaborare cu Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, organizează, în perioada 23 iunie – 17 iulie 2016, expoziţia Miraj a artistei Ioana Antoniu.
   Vernisajul va avea loc joi, 23 iunie 2016, ora 18:00, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, Piaţa Unirii nr. 30).
   Cuvânt de deschidere: Prof. Univ. Dr. Lucian Nastasă-Kovács, managerul Muzeului de Artă Cluj-Napoca; Prof. Univ. Dr. Ioan Sbârciu; Prof. Univ. Dr. Aurel Codoban; Prof. Univ. Dr. Ioan Horvath Bugnariu; Prof. Univ. Dr. Ioana Antoniu.
Curator: Dr. Dan Breaz

Să ne cunoaștem artiștii




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară


Jules Cazaban (1903 - 1963)





Sculptură de Ion Irimescu.


Jules Cazaban în tinerețe: 22 de ani (la Fălticeni).


30 ani (la București).


37 ani (la București).


În caracterizarea lui Ladighin (Un om obișnuit de Leonid Leonov,
1949-1950, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra), actorul a folosit știința
delicată a nuanțelor pentru a ironiza slăbiciunile de caracter ale acestui artist alintat 
de public, redresîndu-l apoi, cu aceeași finețe, pînă la nivelul etic al unui om adevărat.


Amintire dintr-o scurtă trecere pe la Operetă, într-un spectacol uitat...


Insula, piesă de Mihail Sebastian, rămasă neterminată la moartea scriitorului
și completată de prietenii săi, a inaugurat, în 1947, prima stagiune a Teatrului
Lucia Sturdza Bulandra (pe atunci Municipal). Jules Cazaban, unul dintre actorii
fondatori ai teatrului, deținea rolul Manuel B. Manuel (în dreapta).


Senatorul din Pace pe pămînt de Albert Maltz și G. Sklar (Teatrul Lucia 
Sturdza Bulandra, 1949-1950). Pentrul publicul obișnuit al teatrului a
fost un rol surpriză: masca iscusită și originală îl făcuse pe actor de 
nerecunoscut. În fotografia de jos, ultimul din stînga e Mihai Popescu.



Vad nou de Lucia Demetrius (1950-1951) a prilejuit artistului întruchiparea
celui dintîi rol de țăran in dramaturgia originală contemporană
(Teatrul Lucia Sturdza Bulandra) 


Ceasornicarul Rubinstein în Cui i se supune vremea de Frații Tur și 
I. Seinin (1950-1951, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra. Un anonim căruia îi
este dat să-și încheie viața printr-o jertfă eroică în lupta împotriva fascismului.
Actorul a imbinat aici umorul puțin blazat al unui om batrîn cu puritatea unui
suflet tînăr, sugerînd totodata patriotismul simplu, lipsit de orice emfază, al personajului.


Bufonul Touchestone din Cum vă place de Shakespeare, o fire veselă,
cu gînduri amare, un filozof sceptic cu tichie mucalită
(Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, 1950-1951).


Pentrul rolul actorului vagabond Arkadii Sciastlivtev din Pădurea de Ostrovski
(Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, 1950-1951), Jules Cazaban a fost distins cu
Premiul de Stat (în fotografia de jos, cu Emil Botta - în dreapta; n.a.)



În stagiunea 1952-1953, Jules Cazaban a interpretat pentru prima oară rolul
unui activist de partid (Grigore, secretarul organizației de partid din sat, în piesa
Oameni de azi de Lucia Demetrius, pe scena Teatrului Lucia Sturdza Bulandra).
În fotografia de sus, împreuna cu Sonia Cluceru, care a făcut și ea parte din distribuție.
Jos: moment încordat din acțiunea spectacolului.



Profesorul Gornostaev, în drama eroico-populară sovietică
Liubov Iarovaia de K. Treniov (Teatrul Lucia Sturdza Bulandra).


Idem.


Idem.


Verosul și cupidul Feneșan, în comedia satirică Afaceriștii de Tudor Șoimaru
(Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, 1952-1953).


Nițescu, criticul retrograd, fonf și stupid, din Lumina de la Ulmi,
piesa de debut a lui Horia Lovinescu. Unul dintre rolurile de mică întindere
îmbogățite pe scenă prin gîndirea creatoare a actorului
(Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, 1953-1954).


Anticarul Mayer Bayer din Arcul de triumf de Aurel Baranga
(Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, 1954-1955). Trei fațete ale rolului:
la întîlnirea cu soții Zapan, cu care are relații prietenești;


atent, plin de solicitudine față de tînăra comunistă aflată in ilegalitate, 
care i-a cerut adăpost;


sfidîndu-i cu ironie mușcătoare pe hitleriști.


Tănase, batrînul țăran moldovean, răzeșul sărac și demn din
Răzvan și Vidra de Hașdeu (Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, 1955-1956)


Domnul Siebermutz, micul burghez obtuz din piesa cehă Doamna Kalafova
de Vojtech Tach (1955-1956). În fotoliu, Lucia Sturdza Bulandra. Umblînd
mai toată vremea într-o haină de casă, actorul a găsit în acest fel un detaliu 
semnificativ pentru claustrarea lașă a acestui personaj speriat de mișcarea
revoluționară care agita strada.


În două ipostaze ale rolului Alexandru Irimescu din spectacolul
Trei generații cu piesa Luciei Demetrius (Teatrul Lucia Sturdza Bulandra,
1955-1956). Avocatul lacom, întreprinzător, aranjînd afacerea căsătoriei
cu viitorul socru - interpretat de Fory Etterle (în planul al doilea,
Benedict Dabija).


Acelați personaj, după un număr de ani, decrepit, senil, o epavă la marginea
vieții, molfăindu-și ura de schimbarea istorica adusă de Eliberare.


Ca activist obștesc, Jules Cazaban a luat parte la importante manifestări și
reuniuni naționale și internaționale consacrate afirmării nobilelor idealuri
umane ale epocii noastre. Iată-l aici în rîndul întîi, al doilea din stînga, ca delegat
la Conferința națională a partizanilor păcii din Republica Populara Romînă.
(iunie 1962)


Clipa de odihnă, în cabină, într-o pauză.


Moment emoționant de efuziune cu reputatul regizor 
Nikolai Ohlopkov (Bucurețti, 1960).


Ianche, în comedia lui Victor Ion Popa Tache, Ianche și Cadîr
(Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, 1956-1957 și de atunci fără întrerupere,
pînă în 1962-1963). Trăgînd cu urechea dar nevrînd să lase impresia că
ascultă celor doi vecini ai săi.


Idem, ironizîndu-l pe Tache (Ștefan Ciubotărașu), sub privirea aparent
nepăsătoare a lui Cadîr (Ion Manta)


Idem, citind cu emoție inabil ascunsă, scrisoarea copiilor "fugiți" de răul lui. 


Lord Goring, batrînul, înspăimîntat de isprăvile fiului său
(Soțul ideal de Oscar Wilde, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, 1957-1958.


Pobedonosikov (Teribilov) gîndind în fotoliul său de director al Direcției
coordonării Dirdirco; "...trebuie să prezinte circulariee, foile de drum,
copiile, temele, duplicatele, adresele, extrasele, adeverințele, fișele, rezoluțiile,
dările de seamă, procesele-verbale și celelalte acte justificative..." 
Jules Cazabana creat cu forța de generalizare și cu vehemența ironică rolul scris de 
Maiakovski (Baia, Teatrul Muncitoresc C.F.R., 1957-1958), făurind aici tipul
desăvîrșit al birocrației.


Willy Loman din Moartea unui comis voiajor de Arthur Miller
(Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, 1958-1959), una dintre cele mai profunde
întruchipări pe o scena romîneasca a acestui rol tragic.
Clipa de indecizie...


Discuția cu cei doi fii (Mircea Albulescu și Victor Rebengiuc)


Pe gînduri...


Căutînd, instinctiv, un sprijin în brațul soției (Clody Bertola)


În stagiunea 1960-1961, regizorul și scenograful Liviu Ciulei a montat la
Teatrul Lucia Sturdza Bulandra Azilul de noapte de Maxim Gorki.
Lui Jules Cazaban i-a încredințat rolul Actorului. Urmărind jocul de cărți
(Actul II)...


...destăinuindu-se lui Luca (Ștefan Ciubotărașu):
"Sînt un om pierdut...și de ce sînt pierdut? Pentru că n-am avut
încredere în mine însumi..."


Uimitorul portret al lui Caragiale realizat în piesa lui Mircea Ștefănescu
Procesul domnului Caragiale, reprezentată festiv la Teatrul de Comedie
la 4 iunie 1962, cu ocazia semicentenarului morții marelui nostru scriitor.
Portret din finalul spectacolului.
Idem, coperta I-a a Revistei Teatrul, nr. 6. Iunie 1962.


Idem, Conu Iancu discută cu Dandanache (Radu Beligan; în stânga; n.a.)


Bătrînul profesor de muzică din Passacaglia de Titus Popovici
 (Teatrul Lucia Sturdza Bulandra 1960-1961) un om care în amurgul vieții
își găsește drumul alături de mase, trăind furtuna purificatoare a revoluției
populare. Ascultînd muzică.


Idem, ajutîndu-l pe tînărul luptător rănit (Lazăr Vrabie).


Idem, cu fiica sa (Ileana Predescu).


În Steaua polară de Sergiu Fărcășan (Teatrul C. I. Nottara. 1962-1963)
în rolul savantului Bălăceanu; discutînd cu profesorul Athanasescu
(Constantin Brezeanu).


În aceeași piesa, convingînd-o pe soția lui Proca
(Marga Barbu) că n-are de ce să fie neliniștită.


Vizita batrînei doamne de F. Durrenmatt (Teatrul Național I. L. Caragiale,
1962-1963) ultimul spectacol în care a mai jucat Jules Cazaban.
Alfred III o aclama ți el, surăzînd pe "batrîna doamna" (Aura Buzescu)
revenită în orașul natal.


Alfred III, cerînd îngrozit primarului (N. Brancomir)
să-l apere împotriva cumplitei miliardare.


Peste o clipă, III va trebui să treacă prin coridorul de onorabili gullenezi 
care-l vor ucide.


Filmul artistic de lung metraj Setea (1961), dupa scenariul lui Titus Popovici
în regia lui Mircea Drăgan, i-a prilejuit artistului întruchiparea, într-o compoziție
studiată, a unui reprezentant al reacțiunii moșierești a anului 1945, baronul
Romulus Papp de Zerind. Uneltind...


Idem, hotarîndu-se să fugă și încercînd să creeze o diversiune prin 
ațîțarea unor refugiați ținuți ca argați pe moșia sa - împotriva țăranilor 
din satul evocat în film.


Avocatul condamnatului la moarte, în filmul romînesc de lung metraj
Celebrul 702 dupa piesa lui Al. Mirodan, în regia lui Mihai Iacob.
Alături de Jules Cazaban - Angela Chiuaru și Radu Beligan.


Politician mărunt de provincie în filmul satiric de scurt metraj
Bulevardul împăcării, dupa o piesă de Aurel Baranga.


Doua momente predilecte de intimitate: ceasul de meditație, cu cartea,
în biblioteca de acasă...


...ți ceasul de răgaz, cu undița, în vacanța obișnuită de vară, la Tușnad
(fotografiile sunt din anii 1961-1962).


Ultima fotografie (1963).

Volum apărut în seria Figuri de seamă ale teatrului romînesc.
Autor: Valentin Silvestri. Editura Meridiane.
Dat la cules pe 28 octombrie 1963. Bun de tipar: 20 martie 1964.
Tiraj: 16.160 exemplare. Apărut: 1964.
Ilustrația a fost realizată pe baza materialelor puse la dispoziție de
Muzeul Teatrului Național I. L. Caragiale, de Teatrul C. I. Nottara
precum și de familia Artistului Poporului Jules Cazaban.



Consemnare, semnată Valentin Silvestru, publicată în Gong,
Almanahul Revistei Teatrul azi. Decembrie 1990.

***
O stradă îi poartă numele la...Oradea.
Alte informații despre acest artist găsiți aici:

Jules Cazaban - Wikipedia