vineri, 22 ianuarie 2016

Aron Pumnul (1818-1866)




Lansare de carte


Ilie Rad


Filiala Uniunii Scriitorilor din Romania, Cluj - Napoca


25 ianuarie 2016





Eveniment editorial:
   Aron Pumnul este sărbătorit la 150 de ani de posteritate prin lansarea monografiei Aron Pumnul (1818-1866) semnată de Ilie Rad.
   Vor vorbi despre carte şi despre autorul ei Constantin Cubleşan, Ioan Pintea, Mircea Popa şi editorul Vasile George Dâncu.
Moderator: Irina Petraş.
Evenimentul va avea loc luni, 25 ianuarie 2016, ora 12:00, la sediul filialei Cluj a USR.

Cenaclul UBB




Clubul Universitatii Babes-Bolyai


Cluj - Napoca


26 ianuarie 2016






Dragi scriitori,
Dragi cititori,

   Vă așteptăm la prima întâlnire din 2016 a Cenaclului UBB unde vor citi Alexandru Ioan Popa (poezie) și Hanna Bota (proză).

Black Subdivisions




Arta plastica contemporana romaneasca


Alexandra Floarea, Alexandru Floarea


Galeria de Arta Grand Hotel Traian, Iasi


1 - 29 februarie 2016





   In perioada 1-29 februarie 2016, Galeria de Arta Grand Hotel Traian va invita sa vizitati expozitia Black Subdivisions, semnata de fratii Alexandru Floarea si Alexandra Floarea.
   Proiectul colaborativ este compus dintr-o colectie de creatii si accesorii de design vestimentar sub semnatura Alexandru Floarea-student in anul III , la sectia Moda-Design vestimentar a Facultatii de Arte vizuale si Design si o serie de lucrari de grafica si pictura a Alexandrei Floarea, absolventa a studiilor de licenta si masterale in cadrul aceleiasi facultati, specializarea Arte plastice- pictura.
    Expozitia exploreaza registrul tehnicilor neconventionale, a cautarii unor noi forme de exprimare in arta, combinand domeniul ready-made-ului cu cel al de-contructiei si re-constructiei materiei, intr-un amalgam inspirational care are la baza structuri , forme si elemente organice.
***

1859: Epoca Unirii, părinții Unirii




Prezente romanesti peste hotare


Institutul Cultural Roman, New York, S.U.A.


25 ianuarie - 22 februarie 2016






   Institutul Cultural Român de la New York celebrează Sărbătoarea Națională a Zilei Unirii Principatelor Române (24 ianuarie) prin expoziția fotodocumentară intitulată 1859: Epoca Unirii, părinții Unirii.
    Deschisă la sediul ICRNY, în perioada 25 ianuarie – 22 februarie 2016, expoziția cuprinde imagini de epocă ale unor importante centre urbane (Iași, București, Galați), precum și o galerie evocatoare de portrete ale celor mai de seamă “părinți fondatori” ai statului național modern roman – Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Ion C. Brătianu și Dimitrie Brătianu, Vasile Boerescu, Mitropolitul Nifon, C. A. Rosetti, D. Bolintineanu, Cezar Bolliac, g-ral Ioan Emanoil Florescu, Ion Ghica, Barbu Catargiu ș. a. Alte imagini și portrete evocă, succinct, legăturile consulare ale Principatelor Unite/România cu Statele Unite ale Americii, din timpul președinților James Buchanan, respectiv Abraham Lincoln.
    Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească. “Unirea cea Mică” – fără de care nu ar fi fost posibilă Marea Unire, de la 1 Decembrie 1918 (proclamată drept Ziua Națională a României) - este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor Principate, la 5 ianuarie, în Moldova, și la 24 ianuarie 1859, în Țara Românească.
   Unirea din 1859 a fost un proces complex, bazat pe identitatea etnică, lingvistică, culturală, religioasă, socială și economică a locuitorilor din cele două state românești extracarpatice (identitate extinsă și la Transilvania, în sensul larg al termenului). Etapa finală a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor adunări ad-hoc, în 1857, a dus la Convenția de la Paris, din 1858, o înțelegere între marile puteri europene ale timpului, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean, col. Alexandru Ioan Cuza, a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le, pentru început, într-o uniune personală.
    Alexandru Ioan Cuza (20 martie 1820, Bârlad - 15 mai 1873, Heidelberg, Germania, reînhumat la Biserica m-rii Trei Ierarhi, din Iași) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. Devenit domnitor (1859 – 1866), Cuza Vodă a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și a Țării Românești de către Puterea suzerană (Imperiul otoman) și Puterile Garante și, apoi, pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu un singur Parlament și un singur guvern.

Dubla lansare de publicatii




Lansare de carte


Hanul Manuc, Bucuresti


28 ianuarie 2016




    Muzeul Municipiului Bucureşti invită publicul la o dublă lansare organizată în ziua de joi, 
28 ianuarie 2016, ora 17:00, la Hanul Manuc. Această manifestare continuă seria de evenimente care promovează activitatea editorială a Muzeului Municipiului Bucureşti din anul anterior şi se înscrie în eforturile de valorificare a unui bogat patrimoniu, dar şi a unor studii şi cercetări de specialitate.
    Dr. Georgeta Filitti va prezenta volumul Actele domnilor Racoviţă din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti, autor Mihaela Rafailă. Oportunitatea de a lansa primul număr al Revistei de Cercetări Arheologice şi Numismatice va fi dezbătută de către Dr. Cristian Schuster, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan al Academiei Române şi de Dr. Emanuel Viorel Petac, preşedintele Societăţii Numismatice Române, cercetător ştiinţific în cadrul Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române.

    Actele domnilor Racoviţă din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti
   Familia Racoviță, o veche familie românească din Moldova, după cum susține Dionisie Fotino în Istoria generală a Daciei, a fost reprezentată în mod strălucit de către Mihai Racoviță, care a ocupat dregătoria de spătar. Strămoșul lor, Racoviță Cehan, a primit la botez acest nume, deoarece se pare că s-a născut la mănăstirea Racoviță din satul Pungești, pe când mama sa se afla într-o bejenie în fundul Racovei.
   Colecţia de "Documente” a Muzeului Municipiului Bucureşti numără 120 de acte care provin din răstimpul domniilor celor 3 reprezentanți ai familiei Racoviță-Cehan – Mihai Racoviță (1730-1731 și 1741-1744), Constantin Racoviță (1753-1756 și 1763-1764) și Ștefan Racoviță (1764-1765).    Sunt prezentate acte pentru care s-a folosit drept suport pergamentul și hârtia folio sau difolio, cu sau fără filigran. Ca tipologie documentele sunt diverse – hrisoave, porunci, hotărâri, scrisori, plângeri, zapise, diate ș.a. Printre marii boieri care au beneficiat de atenția domnilor s-au numărat Manolache Lambrino, soțul Domniței Bălașa Brâncoveanu, sau Ioniță Racoviță. Avem și câteva acte care se referă la reprezentanții altor naționalități stabilite în Muntenia, ca de pildă Iosif sticlar, fiul lui Dalil ovreiul, Ursache ovreiul din Râmnic sau Costandin polcovnic lipovean.
Cele mai multe dintre acte au ca emitent Epitropia Așezămintelor Brâncovenești. Până la prezenta ediție de documente doar un număr limitat de acte au văzut lumina tiparului, ori au fost menționate în alte lucrări de-a lungul timpului.
 Pret de vanzare - 30 lei

Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice
   Noul proiect editorial, Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice, are menirea de a valorifica cercetarea în domeniul arheologiei şi numismaticii, dar şi a cercetărilor inter şi pluridisciplinare care şi-au făcut un loc din ce în ce mai important în cadrul studiilor arheologice în decursul ultimilor ani.
    Publicaţia reprezintă un spațiu de dezbatere ştiinţifică deschisă unui spectru larg de abordări, metode şi perspective, pentru studiile care valorifică cercetarea de teren, dar şi pentru cele teoretice. Oferim posibilitatea publicării unor studii, articole, rapoarte de cercetare, discuţii, note și recenzii asupra apariţiilor recente de literatură ştiinţifică de specialitate, dar şi a unor articole de sinteză sau studii de detaliu privind diverse categorii de artefacte, cadrul cronologic întinzându-se de la paleolitic până la secolul XX.
   Primul număr al acestei publicaţii include 14 lucrări ştiinţifice semnate de cercetători atât din cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti, cât şi din alte instituţii muzeale sau institute de cercetare precum Institutul de Arheologie Vasile Pârvan al Academiei Române, Institutul de Antropologie Francisc J. Rainer al Academiei Române, Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa din Olteniţa şi Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” din Vâlcea.
    Toate contribuţiile editate în cadrul acestei publicaţii sunt atent verificate de un comitet ştiinţific compus din reputaţi specialişti din domeniul istoriei precum Adina Boroneanţ, Adrian Ioniţă, Adrian Majuru, Eugen Nicolae şi Aurel Vîlcu. Colegiul de Redacţie al revistei este format din muzeografi ai Muzeului Municipiului Bucureşti, care şi-au propus asigurarea ritmului de apariţie anual al publicaţiei şi indexarea acesteia în baze de date internaţionale.
    În vederea editării următoarelor numere din cadrul publicaţiei, Colegiul de Redacţie al Revistei de Cercetări Arheologice şi Numismatice va întâmpina cu interes egal contribuţiile colegilor istorici, dar şi ale specialiştilor din domeniile înrudite, cu potenţial de integrare în cunoaşterea istorică. În condiţiile în care, respectând rigorile de expresie academice, lucrările transmise Colegiului de Redacţie îşi propun să transmită rezultate ale unor cercetări originale, să supună dezbaterii opinii, teme şi abordări inovative în domeniul arheologiei şi numismaticii, Revista de Cercetări Arheologice şi Numismatice va fi onorată să-şi ofere paginile pentru găzduirea lor.
 Pret de vanzare - 28 lei
***

Unirea Principatelor Romane




Muzeul Oltului si Muresului Superior


Miercurea - Ciuc


22 ianuarie 2016





    Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în colaborare cu Colegiul Naţional Octavian Goga din Miercurea-Ciuc, vă invită la activităţile ce se vor desfăşura vineri, 22 ianuarie 2016, la sediul Muzeului Oltului şi Mureşului Superior, strada Petőfi Sándor, nr. 23 din Miercurea-Ciuc, începând cu ora 12:00, dedicate împlinirii a 157 de ani de la Unirea Principatelor Române, moment radical în procesul deschiderii naţiunii române către modernitate.
   Programul cuprinde vernisajul expoziţiei fotodocumentare Mica Unire - 24 ianuarie 1859, expoziţie ce reuneşte documente ce ilustrează contextul internaţional al unirii, înfăptuirea actului unirii, personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, oameni politici ai vremii, etc. şi lecţie deschisă la muzeu cu tema Unirea Principatelor Române şi paşii făcuţi spre crearea statului modern român fiind abordate următoarele aspecte: contextul internaţional şi poziţia marilor puteri faţă de dorinţa de unire a Principatelor Române; înfăptuirea unirii şi atitudinea marilor puteri puse în faţa faptului împlinit; domnia lui Cuza şi paşii făcuţi spre crearea statului modern român (participă elevi din clasa a XII-a de la Colegiul Naţional Octavian Goga).
   Pentru mai multe informaţii puteţi apela la numărul de telefon 0266317726, la e-mail moms_hr@yahoo.com sau vizitaţi site-ul muzeului: www.mncr.ro.
Vă aşteptăm cu drag !
***