luni, 17 octombrie 2016

Peisaj uman





Arta plastică contemporană românească


Cristian Diaconescu


Casa de Cultură Mihai Ursachi, Iași


17 octombrie - 5 noiembrie 2016






Extrase critice

   Asistăm prin arta lui Cristian Diaconescu la constituirea unor sinteze iconografice prin argument grafic, decorativ și pictural, vitale, inteligent ritmate, cu multe aluzii și valențe simbolice. O creație în pas cu orienăarile actuale în care interacțiunea cu mediul ambiant, lărgirea contină a orizontului imaginativ, dialogul permanent artă-realitate, spirit-materie și problematizarea estetică.
   Înregistrează o evoluție liberă, spectaculoasă. Statutul valoric al creației sale rezidă din structura comunicării, din articularea unui limbaj tensionat și sugestiv care angajează tranșante trimiteri la aspecte existențiale și culturale consonante cu aspirațiile și idealurile lumii contemporane. (Teodor Hașegan, 2009)
   ...pictura lui Cristian Diaconescu exploatează freudian subconștientul personal, cu detunări în zona textualizării vizuale tipic postmoderne[...].Scenariul cvasi-psihanalitic este relativ simplu: se hrănește din virulența directă a sentimentului și a emoției brute, transpuse cu nedisimulată naivitate în compoziții figurative ce integrează ludic grafitti-ul și desenul violent-autist ori nevrotic și pe alocuri isteric-angular în excursuri pur private ce reamintesc atât prin elementele formale comune, cât și prin nota autobiografică de Jean Michel Basquiat, falsificând freudianul principiu al plăcerii și sublimând fericit puseurile subconștientului său formal cubist...
(Cristian Nae, 2006)
     Noua serie de lucrări apare ca o decantare, ca o esenţializare la nivel conceptual. Portretele şi autoportrele sale emană vitalitate la un nivel concentrat, o descătuşare prin culoare, fără distorsiuni inutile, îmbibate de motive si simboluri ce nu mai emerg direct dintr-un bestiar-imaginat ci din analizarea şi repoziţionarea sa ca artist. Pictura lui Cristian Diaconescu este reflexul unei viziuni „heraclitiene” în care totul - fiinţa şi firea – este integrat unui sistem dinamic, al unei deveniri continue. Artistul reuşeşte să impună o viziune coerentă rezultată dintr-un efort analitic împins spre expresionism şi investit cu noi virtuţi care se clădesc de la icon la simbol, într-un posibil manifest al eliberării, al resemnificării sineului creator.
(Maria Bilaşevschi, 2016)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu