Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane
Deva
ianuarie 2016
COMUNICAT
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune
vizitatorilor, începând cu perioada Sărbătorilor de iarnă, o altă piesă în
cadrul acţiunii intitulate Exponatul lunii, piesă ce poate fi admirată în
spaţiul situat la intrarea în Palatul Magna Curia.
Exponatul lunii ianuarie 2016 face parte din colecția de
Etnografie și Artă Populară a secției din Orăștie a Muzeului Civilizației
Dacice și Romane, fiind reprezentat de o țurcă, jocul acesteia fiind acceptat
astăzi ca unul dintre obiceiurile legate de sărbătorirea Crăciunului și a
Anului Nou.
Colindatul cu o mască de țurcă (numită și brezaie, cerb,
capră, boriță etc.) este atestat în Transilvania începând cu secolul al
XVI-lea, dar simplul fapt că obiceiul este condamnat de către biserica creștină
și de autorități dovedește că acesta este mult mai vechi, fiind de origine
precreștină, "păgână”. Până în ajunul Crăciunului, ceata care merge cu
colindatul pregăteşte ţurca: botul nedefinit, este confecţionat din lemn de
paltin bine uscat îmbrăcat de regulă în piele de iepure, maxilarul ("falca”)
inferior este mobil, iar pentru a-l mişca este legat de o cureluşă. Capul este
fixat pe o "botă” de aproximativ 1,50 m, iar sub capul acesteia se prinde un
săculeţ în care se adună darul (banii) pentru colind. Ţurca are două coarne
răsucite pe care se prind clopoţei, ciucuri, panglici colorate, zurgălăi iar
îmbrăcămintea care acopere feciorul "ţurcaş” este un pled.
Predispoziţia pentru
culoarea roşie şi tendinţa de geometrizare a veşmântului îşi pot găsi sensul,
chiar şi o semnificaţie mai profundă, corelându-se cu o mitologie străveche. În
timpul reprezentaţiei, ţurca îşi joacă cu dezinvoltură rolul: sperie femeile şi
copii, muşcă cu ciocul asistenţii curioşi, face loc şi apără membrii cetei,
controlează uneori casa colindată, solicită darul atât cât consideră, iar la
ospeţe ocupă locul de cinste în capul mesei. Masca ţurcii joacă după ritmul
tobelor şi strigătele de încurajare ale feciorilor care-i formează anturajul
divin.
Născută simbolic la solstiţiul de iarnă, ţurca îşi încheie
tragic existenţa în prima sau a doua zi de Anul Nou. Complexitatea şi
frumuseţea acestui obicei a determinat introducerea lui, începând cu anul 2005,
în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO.
Biroul de Relaţii cu Publicul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu