luni, 8 iunie 2015

Constantin Mavrocordat. Reformatorul




Lansare de carte


Florin Constantiniu


Centrul National pentru Studiul Totalitarismului, Bucuresti


17 iunie 2015





    Centrul de Studii Ruse şi Sovietice Florin Constantiniu are bucuria să vă invite miercuri, 17 iunie, ora 11:00, la lansarea cărţii Constantin Mavrocordat. Reformatorul a regretatului academician Florin Constantiniu.
    Volumul reprezintă o reeditare a lucrării cu acelaşi nume, reeditare care a văzut lumina tiparului datorită Editurii Enciclopedice şi a domnului dr. Sergiu Iosipescu.
    Evenimentul va prilejui nu doar o discuție interesantă pe marginea cărții, dar şi rememorarea personalității marelui istoric român.

Salonul de Vara




Arta plastica contemporana romaneasca


Galeriile de Arta Focsani


11 iunie 2015





"Ani de liceu"




Romania de-altadata


Colectii si Colectionari


Inscrisuri de toate felurile

 














***

Sectantii




Lansare de carte


Vasile Ernu


Biblioteca Judeteana Timis, Timisoara


10 iunie 2015





Munții Kumgangsan




De prin lume adunate...


Coreea de Nord


Colecții și Colecționari


Cartofilie




Curcubeu peste Munții Kumgangsan.
Idem, de sine stătătoare. Explicații doar în limba coreeană.


Laguna Ryunjoo-dam.


Cascada Kooryong-pokpo.


Stanca Myungkyung-dai.
Idem, de sine stătătoare. Explicații doar în limba coreeană.


Varful Jipsun-bong. 


Laguna Sangpal-dam.
Idem, de sine stătătoare. Explicații doar în limba coreeană.


Valea Okryoo-dong.


Stanca Kwimyun-am.


Stâncile Chongsukjung.


Templul Pyohoon-sa. 


Mapă-set, cărți poștale, 1967. Necirculate.
Foreign Languages Publishing House, Pekin, R. P. Chineza.

Introspecții



Arta plastica contemporana romaneasca


Adela Bonaț Mărculescu


Centrul Cultural Palatele Brancovenesti, Mogosoaia

13 iunie - 13 iulie 2014

 


    Primăria Municipiului București și Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia vă invită la expoziția personală Introspecții semnată Adela Bonaț Mărculescu.

Vernisajul va avea loc sâmbătă, 13 iunie, ora 17:00

Expoziția poate fi vizitată la galeria Ghețărie, în perioada 13 iunie – 13 iulie 2015

    Adela Bonaț Mărculescu propune publicului un studiu introspectiv. O dinamică portretistică în care conștiința invadează chipul printr-o serie de emoții și expresii faciale. Tânăra artistă ilustrează tranzitorul printr-un filtru fenomenologic pe care-l regăsim în filozofia lui Maurice Merleau-Ponty.
    Autoportretele Adelei Bonaț sunt asemeni unor palimpseste cu stratificări, suprapuneri și întrepătrunderi de imagini, texte și texturi. Sunt explorate tehnici eclectice de transfer de imagine, modelaj și desen.
    Adela consemnează, înregistrează și ilustrează autoportrete prin recursul la printul digital pe suprafața materialului ceramic (fie el gresie sau porțelan). Modalitatea de reprezentare fotografică păstrează autentică, nealterată imaginea modelului, astfel că portretul este redat într-o aură benjaminiană (Walter Benjamin, Opera de artă în era reproductibilității mecanice).
Uneori, Adela aduce în prim-plan detaliul, nu pentru a recompune întregul, ci pentru a se dedica studiului particularului. Hieratice sau dinamice, portretele Adelei Bonaț ne sugerează un figurativ studiat, coerent, de sorginte hiperrealistă.
    Dimensiunile impresionante ale lucrărilor sale și apetența pentru instalații se datorează probabil preocupării pentru Arta ceramică în spațiul exterior - titlul lucrării de doctorat pe care a susținut-o în 2012 la Universitatea Națională de Arte din București.
Raluca Băloiu, curatoare
    Adela Bonaț Mărculescu s-a născut în 1981 la Cluj Napoca. În 2000 a absolvit secția de ceramică-sticlă-metal a Liceului de Arte din Baia Mare, în 2004 Facultatea de Arte Decorative și Design, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti (UNARTE), iar în 2007 masteratul din cadrul secției de Artă Monumentală, UNARTE. Din 2012 este Doctor în Arte Vizuale, UNARTE. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și membru al Centrului de Cercetare şi Creaţie Artistică Arta în Spaţiul Public, director Marilena Preda Sânc. În perioada 2008-2012 a fost asistent colaborator extern pentru Catedra de Master, Departamentul Ceramică-Sticlă-Metal, Facultatea de Arte Decorative şi Design, UNARTE. În prezent este membru al grupului de inițiativă din cadrul galeriei Galateea. În 2013 a avut o rezidență în Germania, la Majolika Manufaktur, Karlsruhe. A fost prezentă în expoziții personale și de grup în România (Victoria Art Center, 2012; galeria Galateea, 2011-1014), Germania (Contemporary Art Ruhr, 2014), Franța (Vallauris, 2013) și Italia (Grottaglie, 2012).
***Uca Baloiu

Autopsia unui asasinat politic: Barbu Catargiu




Muzeul Municipiului Bucuresti


Conferintele de joi - Octavian Buda


11 iunie 2015





    Acum mai bine de 150 de ani, două împuşcături pe dealul Mitropoliei schimbau soarta politică a unei Românii abia apărute pe harta Europei moderne. De-a lungul timpului, asasinatul a schimbat guverne şi generat războaie: de la Iulius Cezar, trecând pe la Curţile medievale regale ale Franţei, Angliei sau Italiei, până la cei nouă premieri niponi ucişi după 1860 sau cei patru preşedinţi americani. Din păcate, nici România nu a fost ocolită, iar unul din cele mai grave asasinate politice rămâne cel al lui Barbu Catargiu din 8 iunie 1862, primul de acest fel din istoria României moderne. El s-a produs pe fondul unor tensiuni politice majore între reformatorii de stânga din Partidul Național Liberal și cei ce promovau o politică tradițională conduși de conservatorii lui Barbu Catargiu. Vicisitudinile istoriei vor face ca alţi patru prim miniştri români să cadă răpuşi de revolver: Ion G. Duca (1933), Armand Călinescu (1938) - ambii în timpul funcţiei ca şi Barbu Catargiu - precum şi Nicolae Iorga şi Gheorghe Argeşanu (ambii în 1940).
     Octavian Buda este licenţiat al Facultăţii de Medicină a Universităţii Carol Davila Bucureşti (1992) precum şi al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti (1997).
    Doctor în ştiinţe medicale. Este profesor universitar - Facultatea de Medicină a Universităţii Carol Davila Bucureşti, catedra de Istoria Medicinei. Vicepreşedinte al Societăţii Române de Istoria Medicinei. Este titularul cursului de Patografie Culturală. Filozofie şi Psihiatrie al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti. Medic primar psihiatru în cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală Mina Minovici Bucureşti. Din 1993, redactor coordonator al Revistei de Medicină Legală, fondată în 1936 de Nicolae Minovici. Studii de istoria medicinei, psihiatrie şi psihanaliză judiciară, antropologie psihiatrică şi culturală, bioetică. Articole consacrate filozofiei lui Karl Jaspers şi Emil Cioran în revistele Krisis şi Observatorul Cultural. A publicat studii şi recenzii pe teme de istoria medicinei în revistele Viaţa Medicală, Dilemateca, Cuvântul, Cultura, Istorie şi Civilizaţie, Astra.
   Printre cărţile publicate: Criminalitatea, o istorie medico-legală românească, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2007; O antropologie a marginalului. Psihiatria judiciară românească: 1860-1940, Editura Caligraf, Bucureşti, 2007; Despre regenerarea şi... degenerarea unei naţiuni, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009, Identitate naţională şi medicină socială, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013, România fără anestezie, Editura Vremea, Bucureşti, 2013.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.

Următoarele conferinţe de joi:

Joi, 18 iunie 2015, ora 19.00 
Edmond Van Saanen-Algi, de la Baletele ruseşti la Palatul Telefoanelor cu 
Oana Marinache
Joi, 25 iunie 2015, ora 19.00 Din decembrie până în iunie: 1989 - 1990. După 25 de ani cu 
Liviu Tofan

Joi, 2 iulie 2015, ora 19.00 Fotograful Ion Niculescu cu 
Emanuel Bădescu

Seara de Carte




Biblioteca Judeteana Ion Heliade Radulescu, Targoviste


Rhonda Byrne: Secretul


11 iunie 2015





***Biblioteca Judeteana Ion Heliade Radulescu Dambovita

Despe familia Stavarus




Romania de-altadata


Colectii si Colectionari


Inscrisuri de toate felurile



Am gasit cateva repere din destinul unei familii.
Fotografii si certificate mai putine.
Mai multe diplome. Spre bucuria sau intristarea unor colectionari.
Oricum, prilej de a mai afla noi tipuri de "inscrisuri".
Din urma cu cateva decenii...


Stavarus M. Dumitru (in dreapta) alaturi de tatal si fratele lui mai mare.
In 1935. Adica la zece ani.
Nascut pe 28 august 1925. In comuna Golesti. Judetul Arges.
Fotografiati in fata unui panou care reda Casinoul din Constanta.


O fotografie format mare, tip tablou.
Marita dupa o imagine luata prin anii '40-'50. 
Inclin sa cred ca ii apartine mamei lui Dumitru.


Iata-l si pe la 17 ani.


Certificat de absolvire datat 28 noiembrie 1942.
Act emis in urma absolvirii 
Cursurilor Profesionale pentru Ucenici Industriali-Comerciali
de la Curtea de Arges.
Este, dupa cum se vede, croitor calificat.




Dumitru Stavarus la 31 de ani.


Diploma de Maturitate.
Datata: 18 august 1956. 
 Atestare dobandita in urma inscrierii la Scoala de baieti nr. 1134 din Capitala
(cursuri medii).
Cu aceasta "patalama" a putut parcurge cursurile unor scoli superioare.
Nu am dovezi dar ma bazez pe un document redat ceva mai jos.


Observatie: notarea era, in acea perioada, pe model rusesc (de la 1 la 5).


Un alt document intrat in premiera in colectie:
Factura pentru achizitionarea unei arme de vanatoare.
Oarecum bizara "inclinatia" spre aceasta indeletnicire
avand in vedere "biografia" cunoscuta.
Datare: 17 decembrie 1974.



Diploma, emisa in martie 1995, vine in argumentarea ipotezei emise anterior.
Dumitru n-ar fi putut ajunge colonel, chiar si in rezerva,
fara sa fi urmat cursuri sau scoli superioare.
Conform relatarii dlui. Radu Stavarus, trecerea in rzerva s-a produs in anul 1984.
Conform aceleiasi surse, a decedat in 2011.


Sa facem cunostinta cu Ioana, sotia lui Dumitru.
Nascuta pe 1 iulie 1932 in comuna Brosteni, Raionul Costesti, Regiunea Arges.
Fiica lui Nicolae si-a Vianei.
Conform adeverintei nr. 25 din 1950, absolventa a patru clase.


Diploma datata 1 iulie 1961.
Atesta absolvirea Cursului de Croitorie urmat in cadrul
Casei Ofiterilor din Timisoara. 


Conform acestei diplome, Ioana a urmat cursurile
Universitatii Muncitoresti din cadrul Casei Ofiterilor din Timisoara.
Intre 1961-1962.



Conform acestui document, datat 7 octombrie 1963,
Ioana a urmat, la fara frecventa, cursurile Scolii Medii nr. 2 din Timisoara.
Devine astfel absolventa a cinci clase.  
Conform relatarii dlui. Radu Stavarus, a decedat in anul 2013.

Dumitru si Ioana au avut impreuna trei copii. 
Cel putin asa rezulta din documentele de mai jos. 

Pe Stavarus Adrian...


Daca nu-l recunoasteti aveti (pe spatele fotografiei, tip tablou) 
"localizarea" exacta: 


Hai, sa va ajut. Pe randul de sus, al saptelea, de la stanga la dreapta.
Adrian a urmat cariera militara a tatalui sau ajungand maior (conform relatarii dlui. 
Radu Stavarus, fiul acestuia


Gabriel s-a nascut, la Bucuresti, pe 19 februarie 1957.
A urmat cursurile Grupului Scolar Pitesti
(din cadrul Ministerului Industriei Chimice).
 Participa, intre 23-24 aprilie 1976 la o competitie sportiva.
Mai exact la volei. Obtine in finala, cu echipa, locul II.


Il regasim pe Gabriel, peste cativa ani, la incheierea serviciului militar,
caporal in cadrul U.M. 02214, Bucuresti.
Certificatul de buna apreciere este datat: 12 martie 1980.


Stavarus Diana Rodica s-a nascut in 1968
(conform relatarii dlui. Radu Stavarus).
Se claseaza pe locul I la un concurs de recitari organizat, pe 30 aprilie 1976,
la Bucuresti;
pe atunci facea parte din detasamentul clasei a II-a C, 
din cadrul Scolii Genrale nr. 203.


In 1978, Diana obtine o mentiune, la proba de saritura in lungime.
Din cadrul Complexului Polisportiv Sport si Sanatate. 


Detasamentul pionieresc din care facea parte obtine
Diploma de Detasament Fruntas. 1978.


Si tot in 1978, obtine Diploma de Pionier de Frunte.


Un personaj "misterios".
Fotografie de format mare, tip tablou.
De prin anii '70-'80.
S-ar putea sa fie baiatul lui Adrian.
Oricum, tot din familia Stavarus. 
A patra generatie dintre cele prezentate... 
Conform relatarii dlui. Radu Stavarus fotografia, facuta undeva prin anii 1991-'92,
il infatiseaza pe fiul lui Gabriel (varul lui Radu; n.a.)