sâmbătă, 6 iunie 2015

Familia Regala a Romaniei




Colectii si Colectionari


Carol I (1866 - 1914)


Cartofilie




Regele Carol I.
Ulei/panza; autor: G. P. A. Healy, 1881.
Cod: 250. Foto: Gh. Voicu AFIAP.
Coperta IV, carnet.


Domnitorul Carol I (n. 1839 - m. 1914).
Litografie C. Sussnap, 1869. 
Cod: 252. Foto: Gh. Voicu AFIAP.


Doamna Elisabeta (n. 1843 - m. 1916).
Fotografie Frantz Mandy Bucuresti, catre 1873.
Cod: 253. Foto: Gh. Voicu AFIAP.


Domnita Marioara (n. 1870 - m. 1874).
Fotografie/cromolitografie, I. Torok. Bucuresti - Braila, catre 1873.
Cod: 254. Foto: Gh. Voicu AFIAP.


Domnitorul Carol I pe frontul din Bulgaria in razboiul de independenta.
Fotografie, 1877-1878.
Cod: 255. Foto: Gh. Voicu AFIAP.


Regele Carol I.
Heliogravura, R. Paulussen, Viena, catre 1885.
Cod: 256. Foto: Gh. Voicu AFIAP.


Regina Elisabeta.
Heliogravura, R. Paulussen, Viena, catre 1885.
Cod: 257. Foto: Gh. Voicu AFIAP.


Regele Carol I si Regina Elisabeta.
Fotografie, catre 1914.
Cod: 258. Foto: Gh. Voicu AFIAP.


Principesa Elisabeta si Domnita Marioara.
Ulei/pinza, autor G. P. A. Healy, 1874.
Coperta IV, carnet.

***Carnet-set, tip armonica, carti postale.
Editor: Muzeul National Peles (Castelul Muzeu Peles).
Anii 2000. necirculate.

Pictura coreeană




De prin lume adunate...


R. P. D. Coreea (Coreea de Nord)


Colecții și Colectionari


Cartofilie




Bătrân pe râul Bardong (de Li Cheng).


Femeie din satul Namgang (de Kim Eui Kwan).


Oțelari (de Choi Kye Keun).


Muntele Keumgang (de Jung Yung Man).


Captură bogată (de Jung Jong Yu).


Vânzător ambulant de la sate (de Kang Choon Sub).


Scenă rurală, seara (de Hu Yung).


La pieptul mamei (de Sin Jung Sook).


Rugăminte (de Kang Jung Nim).


Mapă-set, cărți poștale. 1967. Necirculate.
Editor: Foreign Languages Publishing (R. P. Chineza).
Toate lucrările sunt trecute ca "pictură tradițională coreeană".
Mai degraba pentru propagandă...
***
Am folosit pentru ortografia numelui pictorilor traducerea din limba engleză.



De la Studio Barta




Colectii si Colectionari


Oameni care au trecut prin viata



Va prezint mai jos o realizare fotografica care a cunoscut 
un oarecare succes pana prin anii '60.
Este vorba de carnetele, tip armonica, cu fotografii personale.
Asa cum este cazul cu cele ale domnisoarei Mica Pitea.
Din octombrie 1950.








Sa notam si datele complete:
Studio-Foto Stefan Barta.
Calea Mosilor 80, Bucuresti.
Telefon: 3.61.24


Fata cu Părul Cărunt - Un balet revoluționar modern




De prin lume adunate...


China


Colecții și Colecționari


Cartofilie



Este un scenariu clasic al anilor '50-'60. A fost și ecranizat; eu, cel puțin,
așa am aflat de el. De la televiziunea română.
Din când în când, la zile festive, se mai difuza câte un film, 
realizat în aceeași manieră.


Țăranul sărac Yang Pai-lo se întoarce acasă în ajunul Noului An,
după ce s-a ascuns mai multe zile din cauza datoriilor. I-a cumpărat
fiicei, Hsi-erh, drept cadou panglica pentru legat părul.


Moșierul Huang Shih-jen și acolitul lui încearca să o ia cu
forța pe Hsi-erh, ca plată a datoriei părinților ei. Yang Pai-lao
și fiica sa se opun cu înverșunare.


Târâtă de către Huang Shih-jen acasa la el, Hsi-erh este cuprinsă 
de furie și îi distruge vasul pentru tămâie. După care fuge să se 
ascundă în munți.


Soarele a răsărit. Sătenii o găsesc pe Hsi-erh, Fata cu Părul Cărunt, 
într-o peșteră din munți. Cântă împreună din toată inima:
"Soarele este președintele Mao, soarele este Partidul Comunist!


Hsi-erh și numeroși tineri se înrolează în Armata Populară de Eliberare.


Wang Ta-chun, un cadru (activist) al Armatei Populare de Eliberare,
îndeamnă locuitorii satului lui Hsi-erh să se organizeze și să lupte 
împotriva moșierului asupritor Huan Shih-jen.


Arzând hârtiile prin care erau datori moșierului și forțați să muncească
ca niște sclavi, țăranii și-au dobândit libertatea și sunt acum proprii lor stăpâni. 


Satul natal al Hsi-erh a fost eliberat de către Armata Populară de Eliberare.
Sub strălucirea soarelui, soldații și țăranii danseaza pentru a sărbători victoria.


După luptă, în cadrul unei adunări, Hsi-erh îl acuză pe moșierul 
Huang Shih-hen pentru toate fărădelegile comise.


Cântând și dansând, Hsi-erh și alte tinere sărbătoresc victoria câștigată.

O altă lucrare de gen se intituleaza: Cucerirea Muntelui Tigrului.
Interpretată pe scena Operei din Pekin, ca temă revoluționară contemporană.
Iată trei aspecte:


Tabloul cinci.
Animat de un eroism care sfidează și cele mai mari pericole,
Yang Tse-jong se strecoară singur în cuibul bandiților. 


Tabloul șapte.
"Luminat" de către Armata Populară de Eliberare, Li Yong-ki (în stânga)
ia ferma decizie de a se alătura Partidului Comunist pentru a-i lichida pe
bandiți și a infăptui revoluția.


Tabloul opt.
Yang Tse-jong se pregătește să trimită raportul său către
detașamentul Armatei Populare de Eliberare.

Cărțile poștale prezentate au fost editate de catre
Foreign Languages Publishing, Pekin. În anii '70.
Necirculate.

Și o completare, firească spun eu.
Din lumea reală. A anului 1952.