duminică, 10 mai 2015

Noaptea Europeana a Muzeelor




Muzeul Judetean de Arta Prahova Ion Ionescu-Quintus


Ploiesti


16 mai 2015




La pas in Gradina Publica




Galatii de altadata


Gradina Publica, Galati


30 mai 2015





Vă invităm pe 30 mai la evenimentul cultural din Galați.
Se va încerca reproducerea atmosferei începutului sec. XX, cu toate ingredientele specifice acelor vremuri. Vor fi organizate spectacole, expoziții, se va instala o terasă unde veți putea degusta produse tradiționale, bragă și bere Ploll. Vă recomandăm să vă îmbrăcați într-o vestimentație specifică acelor timpuri.
    Crearea atmosferei Galațiului ante- și interbelic, organizarea unor spectacole de muzică, dans, teatru, expoziții de ilustrate vechi, tablouri, auto retro, cu participarea unor comunități etnice:elenă, turcă, a rușilor lipoveni, evreiască, armeană.
    Organizatori și parteneri: Directia Judeteana pentru Cultura Galati, Centrul Cultural Dunarea de Jos Galati, Teatrul Dramatic Fani Tardini, Asociația Galați, orașul meu, Teatrul Muzical N.Leonard Galați, Casa de Cultură Galați, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, Liceul De Arta Dimitrie Cuclin, Primaria Municipiului Galati, Asociația Tinerii și Viitorul, Asociatia Pentru Renasterea Galatiului, Asociația pentru Promovarea Patrimoniului Cultural.
grafica realizată de Iulia Kelt

Arta Brașoveană Postbelică 1945-1989




Arta plastica contemporana romaneasca


Muzeul de Arta Brasov


15 mai - 12 iulie 2015





     Muzeul de Artă Brașov organizează, în perioada 15 mai - 12 iulie 2015, expoziția Arta Brașoveană Postbelică 1945-1989. Repere din colecția Muzeului de Artă Brașov. Expoziția reunește o selecție de lucrări din colecția muzeului (pictură de șevalet, acuarelă, grafică, sculptură și artă decorativă) care oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției artei plastice brașovene în perioada regimului comunist.
     Dezvoltarea centrului artistic braşovean în perioada postbelică a fost marcată de impunerea regimului comunist, evoluțiile de la nivel național reflectându-se şi în plan local. În primii ani de după război s-a produs înregimentarea treptată a artiştilor. Procesul culminează în anul 1950 cu înființarea Uniunii Artiştilor Plastici (UAP), menită să întărească controlul regimului asupra vieţii artistice. La Braşov a funcţionat din 1951, sub denumirea de Cenaclul UAP din Oraşul Stalin, filiala constituindu-se în mod formal doar în anul 1956.
     Instaurarea regimului comunist i-a obligat pe artiştii brașoveni să se confrunte cu o nouă realitate, în care producţia artistică era strict centralizată şi subordonată ideologic Partidului, fiind „îndrumată” prin intermediul filialei UAP. Alternativele artiştilor erau colaborarea, retragerea voluntară din viaţa publică sau emigrarea. Motivele adeziunii artiştilor la "noua ordine” au fost diferite: teama de persecuţie, credinţa sinceră în virtuţile comunismului sau oportunismul. O serie de artiști brașoveni au avut de suferit după 1945 (Aurel Bordenache, Friedrich Bömches), unii emigrând în Occident (Heinrich Schunn, Hans Guggenberger). Alți artiști s-au implicat activ în organizarea vieții artistice (Hans Mattis-Teutsch, Karl Hübner). Colaborarea artiştilor a fost asigurată şi prin acordarea de facilităţi şi avantaje materiale. În cele patru decenii şi jumătate ale regimului comunist şi-au desfăşurat activitatea la Braşov peste 120 de artişti, de la cei din generația interbelică la tinerii care debutează în anii `80.
     Activitatea expoziţională era controlată cu stricteţe prin intermediul organismelor locale cu atribuţii culturale. Artiştii erau nevoiţi să expună în cadrul expoziţiilor regionale şi judeţene şi în cadrul expoziţiilor tematice ce reflectau "împlinirile comunismului”. O liberalizare a vieții artistice s-a produs spre mijlocul anilor `60. Relaxarea cenzurii şi îngăduirea unei autonomii culturale limitate a determinat o viaţă expoziţională mai liberă şi diversificată. Numărul expoziţiilor personale sau de grup s-a multiplicat, iar controlul ideologic asupra conţinutului expoziţiilor s-a restrâns, artiştii braşoveni primind chiar permisiunea de a expune dincolo de "Cortina de fier”. Însă, vor fi obligaţi în continuare să producă lucrări pe linia impusă de Partid. După lansarea de către Nicolae Ceaușescu în 1971 a "Tezelor din iulie” activitatea expoziţională a fost din nou subordonată mai strict imperativelor ideologice. S-a impus formula expoziţiilor tematice şi omagiale desfăşurate sub egida Festivalului naţional "Cântarea României” (1976). Ponderea lucrărilor cu încărcătură ideologică expuse a crescut, în anii `80 afirmându-se puternic cultul personalităţii.
    În primii ani ai regimului comunist este impusă dogma realismului socialist de inspirație sovietică. Realism socialismul a dat naştere unor opere de artă lipsite de expresivitate, o pseudoartă fotografic-naturalistă, ternă și neconvingătoare. Adeziunea artiştilor braşoveni la realism socialism nu a fost deplină, fiind mai vizibilă în privința tematicii și mai restrânsă din punct de vedere stilistic. Direcţiile artistice interbelice (impresionism, expresionism) și-au menținut vitalitatea în cadrul centrului artistic brașovean până târziu în deceniile postbelice (Ștefan Mironescu, Friedrich Bömches).
     Spre sfârşitul anilor `50 regimul comunist a îngăduit  o "lărgire a realismului”. Artiștii brașoveni resimt influența lui Alexandru Ciucurencu (Mihai Horea, Emilia Apostolescu, Alexandrina Gheţie), vizibilă în lucrările lor prin preferinţa pentru decorativism, tratarea plată, contururile subliniate și culorile pure așternute pe suprafeţe întinse. Înnoirea artei plastice braşovene se accelerează în preajma anului 1965 prin reluarea legăturilor cu arta occidentală şi recuperarea avangardei. Menținând repere realiste, artiștii recurg la stilizări geometrice derivate din cubism și revin la coloritul postimpresionist. În paralel se manifestă şi o direcție folclorizantă care se inspiră din tradiţia populară și arta neobizantină.
     Între anii 1965-1971 tendința de sincronizare cu arta occidentală se adâncește, centrul artistic brașovean cunoscând o perioadă de efervescență creatoare. Artiştii braşoveni preiau în lucrările lor elemente din limbajul avangardei "clasice” (fovism, cubism, expresionism, futurism, etc.), unii evoluând până la abstracționism (Ludovic Boroș, Emilia Apostolescu, Kaspar Teutsch). Influența neoavangardei (arta cinetică, op-art) este însă mult mai restrânsă.
    După 1971 căutările legate de sfera avangardismului şi experimentalismului se diminuează treptat, artiştii braşoveni adoptând un limbaj plastic predominant figurativ, dar care păstreză referințe avangardiste (cubism, expresionism). Unul dintre genurile predilecte devine peisajul industrial, secondat de ample compoziţii îmbinând elementele arhitectonice sau antropomorfe (Kaspar Teutsch, Alexandra Vasilichian, Zina Blănuță). În anii `80 centrul artistic braşovean nu mai manifestă receptivitate faţă de noutăţile din arta românească, în egală măsură direcţia neoavangardistă şi neobizantinismul rămânând fără ecou.

Curator: Radu Popica

Povestea lăzilor săseşti din Transilvania




Muzeul ASTRA


Casa Artelor, Sibiu


16 mai - 20 octombrie 2015




    Noaptea Europeană a Muzeelor aduce o premieră la Muzeul ASTRA! Este vorba despre vernisajul expoziţiei Povestea lăzilor săseşti din Transilvania care va avea loc pe 16 mai, la Casa Artelor, Piaţa Mică, nr.21, Sibiu, ora 18:00.


    Expoziţia prezintă tipologia lăzilor tradiţionale săseşti, tehnica de confecţionare şi decorare a acestora, dar şi modul în care ele erau utilizate. Informaţiile vor fi însoţite de fotografii ale pieselor din patrimoniul cultural al colecţiilor muzeale şi private din ţară.
    Lada va fi prezentată sub forma unei poveşti, pornind de la materialele din care a fost confecţionată până la mărturiile persoanelor care au utilizat de-a lungul timpului aceste piese durabile şi de înaltă calitate. Dăm aici exemplu: lăzile de zestre, lăzile de breaslă, lăzile de vecinătate, lăzile de cereale, lăzile de transport, etc.

     Astfel, vizitatorii au acces la informaţii utile despre lăzile săseşti ce au umblat pe drumurile Transilvaniei, ticsite cu haine şi valuri de pânză, pline cu cărţi şi documente importante ţinute sub cheie sau chiar umplute cu alimente, grâne și alte lucruri numai de către călători sau proprietari ştiute.


    Vor fi expuse în jur de 50 de piese de o mare valoare culturală-istorică. Colecţia de lăzi prezentată cuprinde piese mai vechi, din secolul al XVI-lea sau mai noi, din secolul al XX-lea, confecţionate de meşteri dulgheri, tâmplari şi amatori.
     Expoziţia va fi deschisă publicului până pe data de 20 octombrie, de marţi până duminică, între orele 10:00 şi 18:00.


Acţiunile C.N.M. ASTRA sunt posibile cu finanţarea Consiliului Judeţean Sibiu.

Vă aşteptăm la vernisaj!
***Muzeul Astra

"Locul in care a coborat pacea divina"




Romania mea frumoasa


Lacasuri de credinta si simtire romaneasca


Manastirea Samurcasesti


10 mai 2015




















































































Intr-o dimineata de mai, ploioasa, aproape de Capitala.
De zgomotul si "stresul" unui oras inca neinchegat si asezat
intr-un firesc al oamenilor si zidirilor.
O (alta) oaza de liniste, de reculegere, de impacare cu tine si lumea.
Un alt univers, dintre atatea, de prea multi nestiut.
Un loc care-ti picura mierea in suflet...
Nu-i greu de ajuns.
Oricine poate pasi pe-aceasta cale.
Daca doreste si are inima deschise catre bunul si frumosul din noi.
Si din jurul noastru.
Din oameni in primul rand...

N-am indraznit sa tulbur cu aparatul meu de fotografiat slujba;
si nici corul de-adreptul sublim al maicutelor.
Am ales, pentru cadrele interioare,
sa va infatisez cateva imgini preluate din pliantul cu aceasta manastire.