marți, 14 aprilie 2015

Panait Istrati - eternul vagabond




Biblioteca Judeteana Panait Istrati


Braila


16 aprilie 2015





    Vă invităm joi, 16 aprilie 2015, la evenimentul: Panait Istrati - eternul vagabond (80 de ani de la trecerea în neființă).
     La ora 16.00, în holul sediului nou al Bibliotecii, se va desfășura vernisajul expoziției Opera lui Panait Istrati în arta plastică, eveniment prezentat de prof. Hugo Mărăcineanu. Expoziția cuprinde lucrările de grafică și pictură ale elevilor de la Liceul de Artă Hariclea Darclee Brăila.
    La ora 17,30, în sala Fănuș Neagu va avea loc Masa Rotundă: Panait Istrati și artele plastice, manifestare moderată de Dragoș Adrian Neagu, directorul Bibliotecii. În cadrul evenimentului numeroase personalități vor susține alocuțiuni despre viața și opera scriitorului brăilean.
Vă așteptăm!

Retrospectiva pe simezele ploiestene




Arta plastica contemporana romaneasca


Ion Lazar


Muzeul de Arta Ploiesti


17 aprilie 2015




Serile de istorie socială




Asociatia Romana de Istorie Sociala


Luminita Dumanescu


Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Istorie


20 aprilie 2015





    Asociaţia Română de Istorie Socială continuă seria conferinţelor Serile de istorie socială, pe care le organizează în fiecare lună, în parteneriat cu Facultatea de Istorie.
    Pe 20 aprilie 2015, ora 17:00, la Sala de Consiliu a Facultăţii de Istorie, dr. Luminița Dumănescu, cercetător științific II la Centrul de Studiere a Populației - Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, va susține o conferință cu titlul De la registrul parohial la baza de date. Historical Population Database of Transylvania sau provocările contemporane în demografia istorică.

Conferinte peste Ocean




Prezente romanesti peste hotare


Ion Pop


New York, S.U.A.


21 - 22 aprilie 2015






Exponatul lunii – Pravila de la Govora




Muzeul National de Istorie a Romaniei


Bucuresti


17 aprilie - 17 mai





    Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în luna aprilie, în cadrul micro-expoziţiei Exponatul lunii, o piesă de excepţie – Pravila de la Govora. Întâiul cod de legi din Ţara Românească (1640). Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc vineri, 17 aprilie 2015, începând cu ora 13.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Sala Lapidarium.
    Epoca lui Matei Basarab a reprezentat o veritabilă efervescență culturală, când s-a cristalizat Școala artistică românească, fără de care înflorirea culturală Cantacuzino-Brâncovenească nu ar fi avut succesul scontat. Domnitorul Matei Basarab s-a remarcat printr-o râvnă deosebită în activitatea de mecenat cultural, fiind totodată un apărător al ortodoxiei și al tradiției acesteia în spațiul românesc.
    Personalitatea culturală și morală a voievodului îl vor consacra drept unul dintre cei mai mari ctitori de biserici din epoca medievală. A fost un patron spiritual, construind, renovând și restaurând zeci de lăcașe de cult, atât din Muntenia şi Moldova, cât și din sudul Dunării sau de la Muntele Athos. În acest context cultural se înscriu și lucrările de reconsolidare, extindere și renovare ale complexului monahal de la Govora (jud. Râmnicu Vâlcea). Aici, la mănăstirea Govora, se instalează din 1637, a doua tipografie domnească atestată din Țara Românească. De asemenea, cuviosul domnitor va înființa prima Școală de cultură din Voievodat, pe care o va înzestra cu un venit anual de 1000 de galbeni. Activitatea administrativă, tipografică și cărturărească este coordonată de egumenul Meletie Macedoneanul, iscusit tahigraf și cărturar, format în tradiția greco-slavă de la Muntele Athos (Zografu) și din Macedonia (Ohrida). Tipografia de la Govora va imprima în condiții grafice remarcabile, între anii 1637-1644, cinci cărți (de redacție slavonă sau în limba română, cu alfabet chirilic).
    În anul 1640 este tipărită în limba română, cu alfabet chirilic, Pravila Bisericească sau Pravila Mică, denumită astfel după formatul ei. Lucrarea reprezintă prima culegere de legi juridice, canonice și civile, în limba română. Traducerea s-a făcut după o ediție slavonă care are la bază un nomocanon bizantin. De această grea activitate s-a ocupat Mihail Moxa, călugărul erudit de la mănăstirea Bistrița (jud. Râmnicu Vâlcea). Stihurile la stema Țării, parte din predoslovie, precum și ultima însemnare (colofonul), dinaintea primului capitol, au fost semnate în ordine, de Udriște Năsturel, Meletie Macedoneanul și ieromonahul Ștefan de la Ohrida, fiind alcătuite în slavonă, printre ultimele manifestări ale slavonei ca limbă de cult, înainte de dispariția sa treptată. În schimb, predoslovia mitropolitului Teofil al Țării Românești a fost redactată în limba română, cu alfabet chirilic. Înaltul arhiereu ne lămurește cu privire la rostul tipăririi cărții în limba pământească. "Socotit-am că mai toate limbile au carte pre limba lor. Cu aceea cugetai și eu, robul Domnului mieu Is. Hs., să scot această carte, anume Pravila, pre limba rumânească“. Credincioșii ortodocși din Transilvania au beneficiat de o ediție similară a Pravilei, cu o predoslovie semnată de mitropolitul Ghenadie al II-lea.
    Din pagina de titlu putem rezuma alcătuirea Codexului, cel dintâi în limba română, după legile sfinților apostoli, grupate și dezvoltate în plenul celor șapte concilii ecumenice și după învățăturile sfinților părinți. Dincolo de importanța acestei apariții juridice, preponderent bisericești, ediția Pravilei de la Govora a fost o sinteză de drept bizantin aplicată spațiului românesc tradițional.

    Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 17 aprilie – 17 mai 2015 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică între orele 10.00 – 18.00.



Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţi:
MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI
Secția Istorie, Dr. Ginel Lazăr
Tel./fax. 021 – 311.33.56; Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1102
sau
Secţia Relaţii cu Publicul
Tel. 021 – 315.82.07 / int. 1008, 1015; Tel/Fax: 021. 313.19.25;
E-mail: pr.mnir@gmail.com

Redevenire




Arta plastica contemporana romaneasca


Gabriela Cristina Hale


Galeria de Arta, Alba Iulia


21 aprilie 2015




Piese arheologice minore şi semnificaţia lor - Jocurile şi jucăriile




Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane


Deva


editia a IV-a, 16 - 18 aprilie 2015






COMUNICAT

   Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, în colaborare cu Consiliul Judeţean Hunedoara, organizează, în perioada 16-18 aprilie 2015, cea de-a patra ediţie a simpozionului internaţional Piese arheologice minore şi semnificaţia lor, având ca temă Jocurile şi jucăriile.
   La această manifestare ştiinţifică, ale cărei lucrări vor fi prezentate în limba engleză, participă specialişti în domeniu de la principalele muzee şi instituţii de învăţământ superior din ţară, dar şi din Serbia şi Polonia.


    Cu acest prilej va fi lansat şi volumul Representations, Signs and Symbols. Proceedings of the Symposium: Religion and magic, editat de un colectiv de specialişti de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (dr. Nicolae Cătălin Rişcuţa, dr. Iosif Vasile Ferencz și dr. Oana Tutilă Bărbat). Volumul va fi prezentat de către dr. Horea Pop, cercetător științific II în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, iar festivitatea de deschidere va avea loc joi, 16 aprilie 2015, ora 10.00, în Palatul Magna Curia.
Biroul Relaţii cu Publicul

Comemorarea genocidului impotriva armenilor




Uniunea Armenilor din Romania - Filiala Pitesti


21 - 25 aprilie 2015





***

Tabăra Națională Studențească Părintele Teofil Părăian




A.S.C.O.R.


Gabud


prima editie, 1 - 10 mai 2015





    Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români (A.S.C.O.R.) vă invită să participați în Tabăra Națională Studențească Părintele Teofil Părăian, 1-10 mai 2015, la Găbud (schitul Mănăstirii Oaşa, județul Mureș), prima ediție.

Tema taberei: Evocarea Părintelui Profesor Ilie Moldovan

Invitați: 

Arhid. prof. dr. Ioan Ica Jr., Pr. conf. dr. Picu Ocoleanu – Craiova, 
Pr. conf. univ. dr. Constantin Necula, Pr. lector. univ. dr. Vasile Vlad, 
Pr. Ciprian Negreanu, protos. Ioan Cojan, 
conf. univ. dr. Sebastian Moldovan, prof. univ dr. Jan Nicolae.

Înscrierea se face până pe data de 26 aprilie, strict pe baza formularului online 
pe care îl găsiți aici: Formular de înscriere în tabăra de la Găbud.

Monte Piano Trio




Prezente romanesti peste hotare


Centrul Cultural Roman, New York, S.U.A.


16 aprilie 2015




Targ de Carte




Europa - cultura si identitate


Cinema Balada, Focsani


editia a X-a, 23 - 26 aprilie 2015





***

De la Weimar...pentru Marlen




De prin lume adunate...


Germania


Colecții și Colecționari


Cartofilie




Mapă-set, mini-imagini. Casa (muzeul - n.a.) lui Schiller. 1964.


Idem. Casa lui Schiller.


Idem. Salonul.


Idem. O cameră din muzeu.


Idem. Salonul de recepții.


Idem. Biroul de lucru.


Idem. Cabinetul de muncă.


Idem. O cameră a muzeului.


Idem. Locul mormântului lui Schiller.


Idem. Bust realizat de H. Dannecker.


Idem. Tablou de Anton Graff.


Mapă-set, mini-imagini. Casa (muzeul - n.a.) lui Liszt. 1972.


Idem. Casa lui Liszt. 


Idem. Salonul de muzică.


Idem. Colțul camerei pentru odihnă.


Idem. Sala pentru servit masa.


Idem. Sormitorul.


Idem. Pianul cu coadă.


Idem. Portret de A. Scheffer.


Idem. Schiță pentru o simfonie a Revoluție (1830).


Idem. Bust în marmură de Bartolini (1838)


Idem. Pictură de Plockhorst.


Plic-set, mini-imagini. Casa (muzeul - n.a.) lui Goethe. 1964.


Idem. Locuința lui Goethe. Frauenplan.


Idem. Camera mortuară.


Idem. Camera Urbino.


Idem. Camera Iuno.


Idem. Camera colecțiilor.


Idem. Cabinetul de muncă.


Idem. Camera  Christiane.


Idem. Scara interioară.


Idem. Grădina.


Idem. Tablou de Joseph Stier (1828).


Mapă-set, mini-imagi. 1965.
Explicații exclusiv în limba rusă.


Idem. Teatrul Național.


Idem.


Idem. Primăria.


Idem. Pavilionul din grădină a lui Goethe.


Idem. Casa lui Goethe.


Idem. Casa Frau von Stein.


Idem. Mausoleul Goethe - Schiller.


Idem. Mausoleul Goethe - Schiller și capela rusă.


Idem. Casa lui Schiller.


Idem. Belvedere.


Vechiul Weimar cu biserica Herder; aici a fost înhumat Herder în 1803.


Castelul. Sediul Centrului Național de Cercetare și Comemorare.


Castelul Belvedere; construit (între 1724 - 1732)
în stilul barocului de mai târziu.


Casa Doamnei von Stein.


Casa lui Schiller. Camera (biroul) în care acesta a murit în 1805.


Casa lui Schiller. Biroul de lucru.


Casa lui Goethe de la Frauenplan. Grădina.


Casa lui Goethe de la Frauenplan. Camera Christiane.


Casa lui Goethe de la Frauenplan. Camera Juno (Junonei).


Casa lui Goethe de la Frauenplan. Camera colecțiilor.


Casa lui Goethe de la Frauenplan. Camero Urbino.


Casa lui Goethe de la Frauenplan. Camera mortuară (unde a murit; n.a.)


Pavilionul lui Goethe. Monumentul Norocului.


Pavilionul lui Goethe. Camera balconului.


Pavilionul lui Goethe. Apartamentul acestuia din perioada
aprilie 1776 - mai 1782. 


Goethe. Tablou de G. M. Kraus (1775-1776).


Muzeul Goethe.


Cripta lui Goethe și-a lui Schiller.
Construită de Coudray, în 1826, a fost inițial destinată familiei princiare.


Locul în care sunt depuse osemintele lui 
Schiller (aduse la 16 decembrie 1827) și ale lui
Goethe (aduse la 26 martie 1932).
***
Seturi imagini - de format mic.
1976 - 1977.
Editate în fosta Republică Democrată Germană.


Weimar. Vedere. Anii '60 - '70. Necirculată.


Casa lui Liszt. Anii '60 - '70. Necirculată.


Casa lui Goethe de la Frauenplan. Anii '60 - '70. Necirculată.


Mormântului lui Goethe și Schiller. Anii '70. Necirculată.