sâmbătă, 28 martie 2015

De evitat neplacerile cu Controlul Economic




Colectii si Colectionari


Romania de-altadata


Inscrisuri de toate felurile





O adresa banala, comercial vorbind.
Datata 2 februarie 1948.
Se pare ca Societatea Antracitul Romanesc intarzia 
cu expedierea materialului refractar comandat de catre 
Electrostar S. A.
Problema nu era simpla, totusi...
La 30 decembrie 1947 avusese loc schimbarea de regim prin inlaturarea
Monarhiei si instaurarea Republicii Populare.
Conducerile intreprinderilor mai importante incepusera sa fie dublate
de "comitete ale oamenilor muncii".
Lesne puteai fi acuzat de "dusman al poporului" sau de sabotaj.
Cu consecintele de rigoare.

Asa cum v-am obisnuit, am cautat informatii adiacente.
Iata, de pilda, o reclama a producatorului:


http://reptilianul.blogspot.ro/2012/11/reclame-vechi-1939.html

Stiu ca sunteti curiosi si-n consecinta vin in intampinarea gandurilor
voastre. Ei bine si aceasta intreprindere a fost nationalizata...
Conform Legii nr. 119 din 11 iunie 1948.
Noua denumire fiind: Fabrica de becuri Steaua Electrica (Fieni, Dambovita);
eu asa am citit in Monitorul Oficial nr. 252.
Vineri, 29 octomvrie 1948.

Au cautat informatii si despre Societatea Antracitul Romanesc.
N-am gasit-o pe lista intreprinderilor nationalizate.
Nu stiu si motivul. Posibil sa fi dat faliment intre timp.



Patrimoniul la rascruce




Lansare de carte


Francoise Choay


Casa Ion Mincu, Bucuresti


30 martie 2015




Gazde:

Șerban Ţigănaș, 
președintele Ordinului Arhitecţilor din România
Șerban Sturdza, 
președintele Filialei București a Ordinului Arhitecţilor din România

invitaţi speciali

Ana Maria Zahariade, Ștefan Bâlici

Cartea a apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecţilor din România 
din timbrul arhitecturii și a beneficiat de susţinerea 
Institutului Francez din România, 
în cadrul programului de sprijin pentru publicare Nicolae Iorga.

www.ozalid.ro/patrimoniul-la-rascruce

Duhovnici romani contemporani




Lansare de carte


Parintele Petroniu de la Podromu


Libraria Bizantina, Bucuresti


2 martie 2015





    In seria Duhovnici romani contemporani, Editura Bizantina publica o monografie dedicata Parintelui Petroniu Tanase, staretul schitului romanesc, Sfantul Ioan Botezatorul, Prodromul, de la Sfantul Munte Athos. Monografia se inscrie in genul celor dedicate celorlalti mari duhovnici romani contemporani carora, cu ajutorul lui Dumnezeu, editura le-a inchinat si publicat o astfel de monografie: Parintele Paisie de la Sihla, Parintele Sofian Boghiu, Parintele Dometie de la Rameti, Parintele Iachint de la Putna, Parintele Iulian Stoicescu, Parintele Constantin Voicescu, Parintele Alexe Barca, Parintele Dimitrie. Am incercat sa realizam o imagine cat mai fidela a personalitatii parintelui adunand la un loc materiale despre dansul si texte ale dansului. Asa cum spuneam si in celelalte cazuri, dorinta noastra a fost de a face o icoana care sa pastreze chipul parintelui spre pomenire printre noi. O icoana, intre multe altele posibile, a unui mare nevoitor intru cele monahale, pe care l-am cunoscut si cu care am avut o binecuvantata legatura duhovniceasca peste treizeci de ani de zile.
     Ca de fiecare data si de data aceasta chipul pe care incercam sa-l imortalizam, nu intr-o icoana pictata, ci intr-o carte, este intai de toate un gest personal de cinstire, de exprimare a evlaviei pe care i-am purtat-o si i-o purtam ca multi din cei care l-au cunoscut mai de aproape. Am simtit si acum nevoia sa intoarcem darul extrem de pretios si binecuvantarea de a cunoaste si de a fi in legatura cu un mare nevoitor in cele dumnezeiesti, cu prinosul dragostei si recunostintei noastre. Am realizat aceasta icoana cu materialele pe care le-am avut la dispozitie si cu osteneala celor doi ingrijitori de editie.

***

    Parintele Petroniu Tanase face parte din galeria marilor duhovnici romani ai veacului al XX-lea, ocupand intre acestia un loc cu totul aparte. Prezent in viata Bisericii romanesti, inca din perioada interbelica, ca secretar al Patriarhului Nicodim, Parintele Petroniu isi leaga vietuirea monahala de Manastirile Antim, Neamt, Slatina si Sihastria, pentru a-si petrece ultimii treizeci si trei de ani ca vietuitor si staret al Schitului romanesc Prodromu de la Sfantul Munte.    
   Imaginea pe care i-o pastrez este aceea a unei personalitati bisericesti si monahale puternice si bine conturate, dar ascunsa, necunoscuta indeajuns, din pricina discretiei si a smereniei sale. Nu au ajuns sa-l cunoasca indeajuns, dupa propriile marturii, nici cei care au trait cu dansul in obste zeci de ani. Vorbea putin cu oamenii, cum avea sa-mi marturiseasca parintele Iulian, dar vorbea mult cu Dumnezeu. Statea putin printre oameni si numai atunci cand programul manastiresc o cerea: la biserica si la trapeza, la cancelarie. In rest fie se retragea in chilia sa, unde nu patrundea nimeni, fie din nou se retragea la ascultarile sale singuratic. A fost un pustnic, desi a trait in obste. A fost un pustnic in obste.
    Parintele Petroniu a fost un monah robust, dedicat cu prioritate nevointelor monahale pana la sfarsit. A facut acest lucru o viata intreaga, cu o hotarare si o consecventa greu de inchipuit. Desi provocat sa se ocupe de problemele administrative, ca staret al Schitului, nu a facut nici cel mai mic compromis in ceea ce priveste nevointele sale monahale. Incercand sa schitez portretul sau icoana dansului, as retine ca o prima trasatura caracteristica rigoarea niciodata ezitanta sau imputinata cu care si-a implinit datoriile sale crestinesti si monahale, rigoare care se intiparise si pe chipul sau, desenat de linii aspre si adanci, dar si in general in felul sau de a fi, de a merge, de a vorbi, de a zambi, etc. Spre apusul vietii acesteia pamantesti ajunsese adus de spate, incovoiat bine, dar aceasta imagine nu sugera garbovire sau slabiciune, ci actualiza intr-o continua reluare aplecarea trupului facand metania mare.
    Cine l-a vazut la locul sau din biserica, in timpul slujbelor de noapte, si-l poate aminti in aceasta postura, incovoiat, facand necontenit inchinaciuni sau metanii. Aveam sa aflam de la ucenicii dansului, un lucru usor de presupus, ca toata viata a facut metanii, incepand cu cateva mii pe zi, cand era tanar, si sfarsind cu cel putin cincizeci pe zi la batranete. Rigoarea aceasta privea in egala masura somnul, hrana, petrecerea cu ceilalti frati sau cu inchinatorii, treburile in gradina si gospodaria Schitului, etc. Aceasta rigoare personala se impunea cu asprime si in jurul dansului. Aflam despre ea din marturiile fratilor care vietuiesc in Prodromu, dar si din cuvintele sale adresate monahilor manastirii pe care a staretit-o atata timp – mai ales in cuvintele adresate in trapeza. Manastirea insasi lua-se chipul sau in toate.
 - Parintele Coman

Dinamica modernizării orașului portuar Brăila (1830-1930)




Prezente romanesti peste hotare


Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică, Venetia, Italia


1 - 15 aprilie 2015 




    Expoziția foto-documentară include: fotografii de epocă, extrase din presa vremii, facsimile ale documentelor oficiale, schițe, desene, planuri edilitare și industriale, imprimate color și alb-negru pe panouri din forex - însoțite de descriere în limba italiană - şi prezintă publicului, în succesiunea lor cronologică, etapele modernizării orașului și portului Brăila, dezvoltarea economică, dinamica socială, edilitară și culturală a urbei ce a avut un rol important în cadrul procesului general de modernizare a României. 
    În cadrul expoziției va fi subliniată și contribuția emigrației italiene la procesul de modernizare al Brăilei, ca și al României în general, precum și dezvoltarea progresivă a raporturilor economice bilaterale italo-române de la Unirea din 1859 și până în perioada interbelică, în lumina schimburilor comerciale derulate prin portul Brăila. Expoziţia este însoțită de un catalog în limba italiană, care va fi distribuit publicului vizitator.
    Expoziția, organizată de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneția, în colaborare cu Muzeul Brăilei Carol I, a beneficiat de sprijinul financiar al Consiliului județean Brăila și al Institutului Cultural Român.
   Poate fi vizitată până în data de 15 aprilie 2015, între orele 10,00-13,00 și 16,00-19,00, în spațiile Noii Galerii a Institutului Român de la Veneția, Cannaregio 2215 — 30121 Veneția.
   Expoziţia va fi prezentată de: prof. univ. dr. Ionel Cândea, cercetător - managerul Muzeului Brăilei Carol I, Ghena Pricop, muzeograf - şef Secţia Istorie şi conf. univ. dr. Zamfir Bălan, cercetător - director adjunct.