vineri, 20 martie 2015

Solidaritate, filantropie, umanism



Lansare de carte


Mihai Matei


Biblioteca Județeană Mihai Eminescu, Botoșani


24 martie 2015






"Istoria este un domeniu în care pictura se simte la ea acasă"



Arta plastică contemporană românească


Lucia Dem. Bălăcescu (1895 - 1979)




Coperta și ilustrațiile. Editura Cultura Națională. 1931.


Coperta și ilustrațiile.
Tudor Arghezi - Ce-ai cu mine, vântule?
Editura pentru Literatură și Artă Regele Carol II. 1937.


Editura Națională Gh. Mecu. 1941.


Coperta și ilustrațiile. Editura Socec & Co. 1942.


Desen pentru Baudelaire publicat în Revista Universul Literar, 
Nr. 1, de luni, 10 ianuarie 1944.
Idem, cronică plastică.








Primul invitat.







Negresa.







Articol publicat în Revista România literară, Nr. 19, de joi, mai 1969.


Editura Meridiane. 1970.


Catalog expozițional, Sala Dalles, București. 1971.


Cursele, 1911.


Viaduct.


Ritual Vasile Lupu.


Omagiu lui Monet.



Cîmpeni.


Frumoasele Bucureștiului.


Olimpia românească.

Articol publicat în Revista Flacăra, nr. 39. 22 septembrie 1973.


Catalog expozițional. Sala Eforie, București. Septembrie - octombrie 1978.


Editura Litera. 1979.


Catalog expozițional, București. 1980.



Pliant expozițional (copertele III și IV).
Textul este reprodus în continuare.

   A treia expoziţie din ciclul Vindecări miraculoase este dedicată pictoriţei Lucia Dem. Bălăcescu de la a cărei naştere se împlinesc 120 de ani, iar lucrarea referenţială - redată circuitului expoziţional prin procesul de "tămăduire” a restaurării - este de astă dată Peisaj bucureştean. Acesteia i se adaugă pe simeză alte cinci picturi din colecţia Pinacotecii bucureştene.
    Lucia Dem. Bălăcescu a urmat cursurile Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti între 1913 şi 1918 iar apoi, până în 1922, s-a specializat la Paris în diverse academii particulare care promovau arta de factură modernistă. Revenită în ţară, s-a alăturat "Asociaţiei femeilor pictore” precum şi grupărilor de la Contimporanul şi Arta nouă, care promovau o estetică îndrăzneaţă, opusă tradiţionalismului.
   În acest context artista şi-a precizat stilul şi tematica ce o vor consacra pe scena modernismului românesc, când, de altfel, abordează mai temeinic tehnicile de apă. Realizează în guaşă şi acuarelă lucrări cu subiect (parodic) istoric, într-o manieră comică şi naivă totodată, care o vor impune în expoziţiile de atunci: O nuntă-n 1930, boieri tăifăsuind într-un interior vechi, personaje închipuite în costume de la 1880 etc., alcătuiesc un univers fabulos, relatat savuros, pe care nu-l va mai părăsi, indiferent de motivul, genul ori tehnica abordate. Acest filon tematic narativ, redat într-un colorit viu şi spontan, răspundea fanteziei sale debordante, hrănită cu lecturi şi poveşti de familie, dar şi gustului său pentru mucalit şi (auto)ironie.
   Pe parcursul vieţii, artista a deschis mai multe expoziţii personale, a participat la numeroase expoziţii de grup, - între care figurează cele de la Salonul oficial – atât în ţară cât şi în străinătate. S-a remarcat, în egală măsură, în ilustraţia de carte, printre cele mai cunoscute volume pe care le-a înfrumuseţat numărându-se Cartea cu jucării şi Ce-ai cu mine, vântule, de Tudor Arghezi, Corigent la limba română, de Ion Minulescu, Un port la Răsărit, de Radu Tudoran şi Decameronul lui Boccaccio. Pentru ilustraţiile la poeziile lui Baudelaire, a primit premiul Academiei Române în 1939.
    A debutat în publicistică la ziarul Timpul, în 1937, şi a colaborat apoi cu cronică plastică, articole culturale sau impresii de călătorie la: Le Moment, Bis, Vremea şi Astra. Ne-au mai rămas de la ea două semnificative volume de memorii: primul, intitulat În noul Paradis (1942), descrie experienţa traumatizantă a ocupării Basarabiei de către sovietici, pe când artista se afla internată în sanatoriul de la Bugaz, de lângă Cetatea Albă; cel de-al doilea, Destăinuiri literare (1979), desfăşoară o retrospectivă mult mai detaşată asupra întregii sale existenţe.
    În timpul comunismului nu şi-a schimbat semnificativ stilul, ci mai degrabă tehnica – majoritatea operelor sale fiind acum realizate în ulei – însă a răspuns rigorilor realismului socialist prin subiecte acomodate momentului: Căpitan Costache (călăul poporului, 1848), Şiretenia lui Hangerli, Lumea veche şi cea nouă 1848 etc. A figurat printre expozanţii Grupului plastic al pictorilor şi sculptorilor din U.S.A.Z. Flacăra (1948), Expoziţiei femeilor democrate (1949), Expoziţiei regionale de pictură şi ai Expoziţiei anuale de grafică (1957) etc.
   După 1966 mai ales, a revenit la temele care au consacrat-o în perioada interbelică şi a redat pe pânză, cu verva şi gustul pentru exotism de odinioară, portrete, scene cu personaje, scene de interior, naturi statice etc. În 1974 a primit premiul Ion Andreescu al Academiei R.S.R.
S-a stins din viaţă la 5 noiembrie 1979.


Autor Ilinca Damian. 2022.
Editura Muzeul Național de Artă al României.


Muzeul Colecțiilor de Artă, București. 26 octombrie 2022 - 26 martie 2023.


Salonul de pictura Arte mici




Arta plastica contemporana romaneasca


Casa de Cultura, Motru


21 martie 2015




***Gustav Ioan Hlinka

Grădini pierdute din Bucureşti




Muzeul Municipiului București


25 martie - iulie 2015




   Geografia oraşului nostru a fost destul de generoasă în vechime. Ostrovurile Dâmboviţei, care absorbeau debitul suplimentar de apă protejând de inundaţii cartierele din apropiere, erau adesea înconjurate de păduri. Fragmente din aceste bogăţii au supravieţuit până la mijlocul secolului al XIX-lea. Ele au dispărut pe măsură ce oraşul şi-a sporit zestrea demografică cu tot ceea ce presupune acest lucru: noi cartiere, spaţii industriale etc.
   În vestul oraşului vechi, unde se află biserica Sf. Elefterie Vechi, a existat o vastă zonă împădurită, care se întindea până pe Dealul Cotrocenilor. După 1850, o parte din această zonă verde a devenit grădina Zdrafcu, aflată în zona actuală a Monumentului Eroilor Sanitari. Către 1870, în grădina Zdrafcu a fost amenajată o sală mare de dans, sală care găzduia şi un teatru. Grădina dispare treptat după primul război mondial în urma lotizărilor cauzate de extinderea oraşului. În apropierea ei, pe malul celălalt al Dâmboviţei, unde este Facultatea de Drept se afla grădina Procopoaiei, care urca şi pe Calea Plevnei. La intersecţia Căii Plevnei cu bulevardul Regiei se afla grădina Scufa, a cărei perioadă de glorie a fost undeva între 1850 şi 1900. După primul război mondial a dispărut într-un teren viran "unde-şi păstrează furagiul Regimentul de Escortă”, deoarece în apropierea ei se afla Manutanţa Armatei.
    Una dintre marile grădini dispărute a Bucureştiului a fost aceea numită Belvedere şi care s-a aflat între actuala stradă Mircea Vulcănescu (fostă Fracmazon) şi cartierul Gării de Nord. A fost una dintre primele grădini publice creată ad hoc, martoră a modernizării costumelor şi a manierelor. Începând cu 1870 dispare cu repeziciune pe măsură ce apar Spitalul şi Muzeul Militar, Gara de Nord şi cartierele aferente.
    Apoi cine ar mai putea crede că au existat mici pete de culoare chiar în centrul oraşului: grădina Sărindarului lângă Cercul Militar; grădina Slatter în zona Pieţei Valter Mărăcineanu de azi; Grădina cu Cai nu departe de statuia lui Mihai Kogălniceanu; Grădina Raşca de pe actuala stradă Edgar Quinet; Grădina Universală a "tinerilor berbanţi” din piaţa Universităţii de astăzi unde se afla nu demult instalat celebrul ceas al întâlnirilor; grădina "jupânului Stavri” de pe strada Academiei; grădina Oteteleşanu din zona Palatului Telefoanelor; Grădina Union de pe strada Ion Câmpineanu evocată de Caragiale în piesa O noapte furtunoasă; întinsa grădină a lui Heliad din zona Pieţei Obor de azi, unde se aflau ruinele casei lui Heliade Rădulescu; grădina lui Ivaşcu din vechea barieră a Vergului; grădina Orfeu din spatele Palatului Regal.
   Dacă coborâm mai mult în timp aflăm de frumoasa grădină amenajată "după principiile şcoalei italiene” şi care înconjura generos Bărăţia de astăzi sau întinsa grădină în stil englezesc a familiei Dudescu, care în secolul al XVIIII-lea o încânta pe Lady Craven, oaspete a familei Dudescu. Strada Sfinţii Apostoli traversa această minunată grădină a Bucureştilor din vechime.
   Problema nu este neapărat aceea că au dispărut aceste grădini ci faptul că, bucureştenii de azi, spre deosebire de aceia de la 1900, nu mai au liniştea pentru a proteja fiecare metru pătrat de spaţiu verde sau dorinţa de a crea în jurul reşedinţei o grădină, care să încânte privirea oricărui trecător.
    Expoziţia Grădini dispărute din Bucureşti este realizată în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism «Ion Mincu», secţia Amenajarea şi Planificarea Peisajului.
***Muzeul Municipiului Bucuresti - Palatul Sutu

Ziua Internațională a Poeziei




Centrul Cultural Dunărea de Jos


Galați


21 martie - 23 aprilie 2015






   Centrul Cultural Dunărea de Jos sărbătoreşte Ziua Internaţională a Poeziei într-un mod cu totul inedit propunând gălăţenilor o întâlnire cu marii poeţi ai lumii. 
   Astfel, în ziua de 21 martie 2015, un număr de 12 bannere cu texte semnate de Nichita Stănescu, Emily Dickinson, William Shakespeare, Mihai Eminescu,Yunus Emre, Marin Sorescu, Walt Whitman, Paul Valery, Charles Baudelaire, Nicolae Labiş, Arthur Rimbaud, Pablo Neruda, vor fi amplasate în zone strategice ale oraşului, adică în preajma celor mai importante unităţi şcolare: Colegiul Naţional Costache Negri, Colegiul Naţional Mihail Kogălniceanu, Colegiul Naţional Vasile Alecsandri, Colegiul Naţional Alexandru Ioan Cuza, Liceul Teoretic Dunărea, Colegiul Economic Virgil Madgearu, Şcoala Gimnazială nr. 11 Mihail Sadoveanu, Liceul Tehnologic de Marină, Liceul Teoretic Sfânta Maria, Şcoala Gimnazială nr. 28 Mihai Eminescu, Colegiul Tehnic de Alimentaţie şi Turism Dumitru Moţoc, Colegiul Tehnic (Metalurgic) Aurel Vlaicu. Cele 12 postere poetice vor "îmbrăca” oraşul până pe 23 aprilie 2015 când se sărbătoreşte Ziua Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor.

94 de ani in slujba culturii



Zilele Bibliotecii Judetene Nicolae Iorga


Ploiesti


18 - 21 martie 2015





         Azi, de la ora 17:00, la Biblioteca Nicolae Iorga din Ploiești, are loc prezentarea cărții Orașul sacrificat. Al doilea Război Mondial la Ploiești pe care istoricul Lucian Vasile a publicat-o anul trecut.


Evenimentul are loc în cadrul Zilelor Bibliotecii Nicolae Iorga din Ploiești.

Dezbateri ascunse



Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud


Muzeul Bistrita


25 martie 2015



Locuirea la margine de Bucuresti




Muzeul Municipiului Bucuresti


Robert Stoiculescu


26 martie 2015





   Relatarea dintr-o revistă socialistă de cultură prezintă evenimentul desfiinţării ultimului mare slum al Bucureştiului, atrăgând atenţia asupra persistenţei insalubrităţii anumitor areale în peisajul urban, chiar şi la 12 ani de la instalarea regimului şi debutul marilor proiecte de „reconstrucţie socialistă”. 
    Locuirea în foste excavaţii pentru materiale de construcţie, care culmina cu anii `60, era cu mult mai veche în istoria oraşului. Floreasca, asemenea altor gropi formate până la sfârşitul secolului al 19-lea, a apărut în urma distrugerii parţiale a oraşului în marele incendiu din 1847 care, alături de schimbările politice, a impulsionat occidentalizarea Bucureştiului, iar noile regulamente au impus înlocuirea lemnului îndeosebi cu cărămida. Ca urmare, se observă industrializarea cărămidăriilor în imediata vecinătate a oraşului. În a doua parte a secolului, exploatările sistematizate au fost localizate în afara razei oraşului, iar cele din interior au fost desfiinţate fără despăgubire, începând cu 1899. După închiderea exploatării de nisip şi de lut, terenurile erau refolosite atât pentru gropi de gunoi, cât şi ca parcelări pentru populaţia săracă, nou venită în oraş. Ridicarea caselor în gropile de nisip şi cele ale cărămidăriilor poate fi observată încă din 1852, pe planul realizat de maiorul Borroczyn.
    Studiul are în vedere terenurile afectate de elemente ale locuirii insalubre, în cadrul acestora un grad ridicat de degradare fiind asociat gropilor de gunoi ale oraşului care erau ocupate de populaţia cea mai săracă. Acoperirea unei perioade de timp mai îndelungate scoate în evidenţă ştergerea discrepanţelor dintre politica pre-socialistă şi cea socialistă în privinţa problematicii locuirii insalubre în Bucureşti şi relevă o serie de continuităţi pe această temă.
    Prezintă Robert Stoiculescu, doctor în geografie cu teza “Structuri socio-spaţiale bucureştene. Studiu geografic”, colaborator Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti, asistent cercetător şi membru al Centrului Transdiciplinar Peisaj-Teritoriu-SIP, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti, a efectuat o bursa de studiu in Franţa in 2010: Eco-Carta Research Centre la Universitatea din Angers.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiilor organizate la Palatul Suţu.

Următoarele conferinţă de joi:

2 aprilie 2015 – Fotograful Andreas Daniel Reiser cu Emanuel Bădescu
 16 aprilie 2015 – Răstimpul înnoirii cu Narcisa Ştiucă
 23 aprilie 2015 – Modă şi lux la porţile orientului cu Cătălin D. Constantin

Poezia pentru copii în manualele școlare din perioada 1948-1989




Lansare de carte


Cosmina Cristescu


Brașov Business Park


20 martie 2015




   Vineri, 20 martie 2015, Brașov Business Park (Str. Ionescu Crum nr. 1), între orele 15.30 – 17.00, gazduieste lansări de carte ale Editurii Universității Transilvania Brașov. 
   Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov prezintă o parte dintre volumele de studii literare și de lingvistică apărute în ultimul an.
   Lansare COSMINA CRISTESCU: Poezia pentru copii în manualele școlare din perioada 1948-1989, Editura Tracus Arte.
***Editura Tracus Arte