luni, 26 ianuarie 2015

"La vremuri noi, tot noi"




Expozitie de carte I. L. Caragiale


Casa de Cultura, Plopeni


27 ianuarie - 28 februarie 2015





Pe simezele Timisoarei




Arta plastica contemporana


Timisoara


27 ianuarie - 27 februarie 2015






I N V I T A T I E

   Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş şi Asociaţia Artistică SZÖG-ART din Szeged vă invită pe Dvs. şi pe prietenii Dvs. la
EXPOZIŢIA COLONIA INTERNAŢIONALĂ PLEINAIR CSONGRÁD 2014
LOCUL EVENIMENTULUI: TIMIŞOARA, PALATUL ADMINISTRATIV – etj. II.
Consiliul Judeţean Timiş, Bld. Revoluţiei din 1989 nr.17 A.
Expoziţia va fi vernisată în data de regizorul SÁNDOR JÁNOS artist emerit, distins cu Premiul Jászai.
Expoziţia poate fi vizitată: în perioda 27 ianuarie – 27 februarie,
 zilnic între orele 9:00-17:00

Expozanţii:

Aranyi Sándor / H Miguel Epes / RA
Csáki Róbert / H Martina Schubert / D
Dudás Sándor / H Volker Beyer / D
Gál Lehel / H Stefan Wehmeyer / D
Halla Tibor / H Vaida Kunigelyte / LT
Marosi Kata / H Korina Gubik / SRB
Sejben Lajos / H Danijel Babic / SRB
Felházi Ágnes / RO Mariusz Drohomirecki / PL
Viorel Cosor / RO Serge Vasilendiuc / PL
La eveniment vor participa şi reprezentanţii Primăriei oraşului Csongrad.
Vă aşteptăm la vernisaj!

***Galeria Helios Timisoara

Revista MARTOR




Lansare de carte


Libraria Bastilia, Bucuresti


30 ianuarie 2015





   "Una din caracteristicile remarcabile ale ţărănimii este rezistenţa ei la necroloage” scrie Frank Uekoetter, profesor la Universitatea din Birmingham, în postfaţa revistei Martor 19/2014 la a cărei lansare vă invităm vineri, 30 ianuarie 2015, 18:30, la librăria Bastilia din Piața Romană.
S   ub titlul At the Margins of History. The Agrarian Question in Southeast Europe, numărul 19/2014 al revistei de antropologie MARTOR are amploarea unui volum colectiv, menit să umple golul științific în ce privește problema agrară în Europa de Sud-Est. În Romania, ţară cu o importantă populaţie rurală, nu a existat după 1989 o dezbatere pe acest subiect in mediul academic autohton, cu atat mai puţin o colecţie de lucrări care să analizeze subiectul comparativ cu ţările vecine cu care România îşi împărtăşeşte istoria.
    Deposedarea țărănimii de pământurile lor prin colectivizare, în lumea socialistă, nu a dus nicicum la dispariția acestei categorii sociale. Ţărănimea nu a dispărut, ci a identificat resurse de rezistenţă care i-au permis să se conserve, şi, la limită, să se reinventeze. Mai mult, ceea ce părea un subiect de istorie socială - chestiunea agrară – a reapărut în discursul public și în cel politic după restituirea pământurilor și pădurilor după 1989. Articolele cuprinse în acest număr sunt redactate de un grup de autori și se referă comparativ la țări precum România, Grecia, Serbia, Bulgaria, Albania, Ungaria şi Republica Moldova.
    Revista va fi lansată în prezența invitaților Daniel Cain (Institutul de Studii Sud-Est Europene), Călin Cotoi (Facultatea de Sociologie, Universitatea București), Victor Rizescu (Facultatea de Științe Politice, Universitatea București) și a editorilor Ștefan Dorondel și Stelu Șerban.
Mai multe detalii despre acest volum:

Poftiti la targ!




Piata Victoriei, Targu Jiu


29 ianuarie - 1 februarie 2015





    De joi pana duminica, din 29 ianuarie pana de 1 februarie, producatori si artizani din toate zonele tarii isi dau intalnire in Piata Victoriei din Targu Jiu, vis a vis de Teatrul Dramatic Elvira Godeanu.
    Vor aduce fel de fel de bunatati: afumaturi si produse de sezon, branzeturi si cascavaluri, miere si produse apicole, muraturi si zacusti, dulceturi, placinte si prajituri, toate pe degustate, cum cere traditia la Piata Taraneasca!

Vindecari miraculoase




Muzeul Municipiului Bucuresti


Rudolf Schweitzer Cumpana


30 ianuarie - 31 martie 2015





     Aducând în faţa publicului două lucrări recent restaurate prin strădania specialiştilor laboratorului de restaurare pictură, Muzeul Municipiului Bucureşti continuă seria expoziţională intitulată Vindecări miraculoase cu o expoziţie dedicată pictorului Rudolf Schweitzer Cumpăna, de la a cărui moarte se împlinesc 40 de ani.
    ".... Cu tot numele său nemțesc, care ar putea să-i pricinuiască oarecari inconveniențe, dl. Schweitzer are o inspirație rustică foarte românească, am putea zice exclusiv țărănească...” scria, în 1919, Nichifor Crainic.
    Născut la Piteşti, în ziua de 9 mai, ca fiu al unui funcţionar forestier, a manifestat de timpuriu inters pentru desen. Cu sprijinul unui unchi, a ajuns la Berlin, unde a studiat pictura, între 1904-1908, mai întâi la școala particulată a profesorului Adolf Schlabitz, apoi la Academia de Arte Frumoase, cu profesorii Erich Hanke, Arthur Kamph, Anton Alexander von Werne. Despre această perioadă, îşi amintea: "...mi-a folosit cunoașterea profundă a formelor, a volumelor și valorilor, cu un cuvânt desenul pe care l-am învățat la Academie și care a rămas un fel de coloană vertebrală a artei mele.” ( în Arta Plastică nr. 2/1957) apud Gheorghe Poenaru, op.cit., p.7).
Stagiul militar l-a readus în țară, în 1909.
    După debutul la Salonul Oficial, în 1911, a urmat, în 1912, prezenţa sa cu cinci lucrări, la evenimentul organizat de societatea Tinerimea Artistică; în 1913, a vernisat prima expoziție personală, în Pasajul Crețulescu, din București. A înregistrat numeroase participări la maifestări individuale şi de grup – s-a impus ca autor prolific, activ, în galerii şi muzee din ţară şi străinătate.
    Mobilizat în 1916, a luat parte, în zona Brașovului, la lupte în urma cărora a căzut prizonier – a fost coleg de lagăr cu pictorul Corneliu Michăilescu.
     S-a stabilit la Bucureşti, în 1927. Din 1951 a devenit membru U.A.P. şi profesor de pictură la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București.
    Anii l-au purtat prin călătorii în țară şi străinătate; familiarizându-se cu peisaje şi atmosfere variate, a asimilat, în acelaşi timp, coordonatele artistice ale culturilor din locurile străbătute. Repertoriul său cuprinde portrete, peisaje, scene de gen. A abordat o mare diversitate de tehnici: ulei, acuarelă, laviu, desen în cărbune; între reuşitele sale se numără chiar şi panouri decorative pentru sufrageria Palatului Regal.
   "Nimic din ce face nu e ca la alții dar nu pentru că o voiește, ci pentru că e o necesitate absolută a sufletului său (...). De la acest pictor putem aștepta o nouă formulă a realităților pământului nostru.” observa istoricul Nicolae Iorga (în Neamul Românesc nr.1/1920). Ca pictor de subiecte rustice, Rudolf Schweitzer Cumpăna are, într-adevăr, o personalitate distinctă. Pitorescul pe care îl caută și redă – pitoresc al fenomenelor și al interpretării deopotrivă - provine din construcţia ansamblurilor, din cromatică, din modul cum așază trăsăturile pensulei; materia reprezentată de el nu se regăsește sublimată, devorată de lumină, ca la Nicolae Grigorescu, de pildă - ci este re-construită în tușe colorate, fiecare, cu prezența proprie, ostentativă. Într-o manieră specific modernă, compoziţiile sale apar frecvent secționate – după modelul fotografiei - mărind senzația de instantaneu veridic, sugerând o decupare a spaţiului mai larg, în cadre de interes. Maniera sa de lucru se distinge prin trasee de penel viguroase, ce re-configurează, din cadrul imediat, nu atât materiale, texturi, cât efecte optice. Nicolae Tonitza consemna drept definitorie a operei prietenului său, "...realitatea scrutată pictural” (în Universul literar, 19 decembrie 1926, apud Gheorghe Poenaru, Schweitzer Cumpăna, ed.Meridiane, Bucureşti, 1969, p-14). Fără a urmări stridenţe emoţionale, creaţiile sale vădesc peocuparea pentru expresivitatea situaţiilor plastice, influenţa luminii, prin culoare, reconstituiri de atmosfere, surprinderea psihologiei personajelor.
    "Realist, căutând doar acea desfătare a adevărului ce constituie marea voluptate a artistului, Dl. Cumpăna ne oferă o seamă de pânze frământate și radioase, cărora Orientul le împrumută lumina lui cu luciri argintii și în care viața de fiece zi a țăranului ni se înfățișează cu toată blândețea ei frustă.” consemna Elena Văcărescu într-un text de prezentare a expoziţiei deschise de Schweitzer-Cumpăna la Galeria Janne Castel din Paris, în 1931. 
    Schweitzer Cumpăna a fost mai puțin sensibil la mode (de aici şi sentimentul "a-temporalităţii” pe care-l generează); creaţia sa genuină se situează - graţie subiectivismului selectiv (autenticităţii) cu care preia lecțiile occidentale de pictură, asimilându-le, dar rămânând, în același timp, el însuși, fidel propriilor lui intenții, astfel că mijloacele pe care le folosește sunt numai acelea adecvate viziunii personale, - la o interferență între impresionism (prin sugerarea efectelor luminii asurpa volumelor, spontaneitate etc.) și expresionism. Cadrele țărănești pe care le surprinde nu sunt idilice, nici sumbre, posomorâte; mesajul social rămâne în plan secundar, depășit fiind de concentrarea asupra momentului înfăţişat şi, mai ales, asupra prezenţei personajelor. Nu ocolește tematici sociale, dar scenele sale de gen cu subiecte țărănești evită patetismul.
    Cele două lucrări recent restuarate - "vedetele” prezentei expoziţii - se înscriu într-o serie tematică bine reprezentată, a scenelor de gen intitulate de el, aproape invariabil, „Țărani la masă”, „Ţărani la cârciumă”, alteori „Cină”, având drept pretext o convivialitate subiacentă, subordonată picturalului. Construcţia este lapidară, cu eficientă forţă empatică. Prezenţele umane apar configurate convingător, prin relaţionări şi trăiri subtil sesizate şi înfăţişate abil. 
    În monografia pe care i-a dedicat-o lui Schweitzer-Cumpăna, Gheorghe Poenaru concentra un adevărat portret al pictorului, în două cuvinte: "luciditate şi modestie”.

Reportaj - Calamitate




Arta plastica contemporana romaneasca


Ethel Baias, Silviu Baias


Aiurart, Bucuresti


4 februarie 2015




Vernisaj: 4 februarie, orele 19:00 - 22:00.
Adresa: strada Lirei nr. 21
  "Ethel și Silviu Băiaș fac parte dintr-o generație de artiști consacrați în anii 1970 în România, un cuplu de gravori și ilustratori apreciați într-o perioadă complicată din punct de vedere politic.
   Această expoziție are menirea de a readuce în atenție o operă extrem de coerentă și puternică, două discursuri complementare foarte bine conectate la realitatea politică, socială și ecologică din trecut, însă la fel de relevantă, prin recontextualizare, astăzi.
    Xilogravurile axate pe tema Calamităților și Poluării atmosferei semnate de Ethel Băiaș fac în primul rând trimiere la mediul politic toxicizant și la modificarea treptată a peisajului social sub imperiul „poluării” comuniste. Reportajele și serele lui Silviu Băiaș completează tabloul politic și social cu o frământare autentic ecologică. Forța gestuală a gravurilor artistei Ethel Băiaș este completată în gravurile lui Silviu Băiaș de perspectivele de tipul scanării de peisaj sau cartografiere cu intervenții de culoare specifice tiparului de ziar, manieră de lucru frecventă în deceniile 60-80 ale sec. XX în afișul polonez și în arta pop.
    O expoziție care scoate la lumină gravuri de forță realizate cu precădere în perioada 1974-1988, un moment de reconstituire, dar și de regândire a unei opere artistice rămasă de prea mult timp în sertare." (Olivia Nițiș)

Sarmizegetusa și începuturile Daciei romane




Muzeul National de Istorie a Romaniei


Historia Viva


Bucuresti


29 ianuarie 2015





   Muzeul Naţional de Istorie a României anunţă organizarea conferinței publice Sarmizegetusa și începuturile Daciei romane, prezentate de dr. Ovidiu Țentea. Se continuă astfel seria de conferințe Historia Viva inițiată anul trecut de către muzeul nostru.
    Evenimentul va avea loc joi – 29 ianuarie 2015, cu începere de la orA 11.00, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, corp Stavropoleos, etaj II, sala Mihai Viteazul. Accesul specialiștilor și al publicului, precum și al reprezentanților mass-media se va face prin intrarea B a muzeului, situată în str. Poștei. Intrarea la eveniment este gratuită.
    Principalele teme ale conferinței se referă la cele mai recente rezultate ale cercetărilor arheologice din situl arheologic prioritar Ulpia Traiana Sarmizegetusa și ale interpretărilor istorice referitoare la războaiele dacice și primele decenii de existență a provinciei romane Dacia. O atenție deosebită este acordată evaluării datelor obținute prin utilizarea unor noi tehnici și tehnologii de cercetare arheologică și de teren (scanări 3D, GPR, GIS etc.).
    Deopotrivă, această conferință se axează și pe evidențierea principalelor direcții de investigare de perspectivă avute în vedere prin proiectele de cercetare, ca de exemplu în cazul proiectul CERES (PN-II-PT-PCCA-2013-4-0495, 2014 - 2016), din al cărui consorțiu de cercetare fac parte, alături de Muzeul Național de Istorie a României, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică - INOE 2000 (coordonator), Muzeul Civilizației Dacice și Romane și S.C. Lavimar Consult S.R.L. -http://certo.inoe.ro/ceres/ro/index.php.
    Sarmizegetusa, cu numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, a fost primul oraş al provinciei Dacia, împăratul Traian, întemeietorul ei, dorind să facă din acesta un simbol al puterii şi splendorii Romei. Denumirea sa cuprinde atât statutul cel mai înalt la care putea aspira un oraş roman (colonia), numele împăratului fondator, precum şi numele capitalei regatului dac, Sarmizegetusa, situată în Munţii Orăştiei, la 40 km est. Aceasta a fost prima capitală a provinciei Dacia, ulterior fiind mutată la Apulum (Alba Iulia). La Sarmizegetusa se găsea sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis, aici reunindu-se concilium trium Daciarum, care avea ca principală atribuţie celebrarea cultului imperial în numele tuturor comunităţilor din provincie. Cultul imperial era în strânsă legătură cu cel al lui Iupiter şi al triadei capitoline, în Sarmizegetusa fiind construit primul capitoliu din această provincie.
   Cercetările arheologice mai recente au avut ce rezultate remarcabile descoperirea capitoliului, a templului zeilor de la Palmyra, a unor clădiri din interiorul orașului și a unei zone din necropola estică. Pe lângă cercetarea științifică, accentul a fost pus pe protejarea și punerea în valoare a sitului prin diverse proiecte de finanțare.

***
Condițiile de acces pentru participarea la conferința publică sunt următoarele:
•           accesul specialiștilor se face pe baza invitației transmise de către muzeu;
•           accesul reprezentanților mass-media se face exclusiv pe bază de acreditare, prin completarea formularului disponibil pe site-ul www.mnir.ro care va fi transmis ulterior cu datele complete, semnat în clar şi scanat, pe adresa de e-mail a Secţiei Relaţii cu Publicul – pr.mnir@gmail.com, până miercuri, 28 ianuarie a.c., ora 14.00. Este permisă acreditarea a maxim două persoane de la aceeaşi publicaţie (reporter şi fotograf/cameraman).
•           publicul interesat să participe la eveniment este rugat să se înscrie pe adresa de e-mail inscrierimnir@gmail.com. Locurile sunt limitate, accesul fiind gratuit.

Cultura motocicletelor: Studii de sociologia moto-mobilității




Lansare de carte 


Gabriel Jderu


Libraria Bastilia, Bucuresti


23 februarie 2015






     Împreună cu autorul, sunt anuntati (de la ora 18:30) moto-pasionați, sociologi de prestigiu (cu identități încă secrete). Mai vine și editorul Bogdan Hrib, de la Editura Tritonic.

    GABRIEL JDERU este doctor în sociologie și conferențiar universitar la Departamentul de Sociologie, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. Predă cursuri de Metode și tehnici de cercetare sociologică, Sociologia corpului și Tehnici de cercetare a reclamelor. A participat în echipe de cercetare la granturi CNCSIS, UNFPA, UNICEF-Moldova, POSDRU și a fost director al grantului postdoctoral CNCSIS-UEFISCSU – Modernitate și mobilitate în România: motociclete, corp și emoții ale automobilității (2010-2012).
     A publicat cartea Introducere în sociologia emoțiilor (Polirom, 2012), a coordonat împreună cu prof.univ.dr. Septimiu Chelcea volumul Reflecția sociologică și refracția jurnalistică (Editura Economică, 2005) și este autor și coautor al mai multor capitole și studii publicate în cărți și reviste de specialitate. În prezent este interesat de cercetarea sociologică a moto-mobilității, auto-mobilității și a practicilor asociate.
     Recent a publicat articolul “Motorcycles, Body and Risk: The Motorcyclists’ Social Career” în Journal of Sociology (Sage, 2013).

Psihanaliza pe înțelesul simțurilor noastre. Avem nevoie de Psihanaliză?




Librăria Humanitas Kretzulescu


București


29 ianuarie 2015




    Librăria Humanitas Kretzulescu, în colaborare cu Asociația Română de Psihanaliză de Cuplu și Familie vă invită joi, 29 ianuarie 2015, ora 18.30, la dezbaterea Psihanaliza pe înțelesul simțurilor noastre. Avem nevoie de Psihanaliză?
    Fiţi partenerii noştri de discuţie şi vom descoperi împreună că psihanaliza nu este rezervată doar specialiştilor, ci este un exerciţiu la îndemana oricărui cititor pasionat şi curios.

Invitați : 
Alfred Dumitrescu, vicepreședinte ARPCF
Ștefania D. Niță, președinte ARPCF
Georgiana Antonia Fluturica, consultant organizatoric ARPCF
Bogdan Cuc, psihanalist

Ocaua lui Cuza




Muzeul National de Iatorie a Romaniei


Bucuresti


28 ianuarie - 15 februarie 2015




   Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în perioada 28 ianuarie – 15 februarie a.c., în cadrul micro-expoziţiei Exponatul lunii, instrumente de măsură - greutăți de 20, 10 şi 2 ocale - măsură etalon de jumătate decalitru pentru materii uscate, metru etalon, măsură etalon pentru lichide.
   Vernisajul va avea loc miercuri, 28 ianuarie 2015, începând cu ora 13.00, la sediul MNIR, din Calea Victoriei nr. 12, București, Sala Lapidarium.
    Tradiția populară înregistrează povestiri în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza descoperă, mergând deghizat prin cârciumi sau târguri, negustori ce foloseau, în loc de "ocaua lui Cuza”, ocale mai mici, motiv pentru care îi pedepsea și amenda.
     Țara Românească și Moldova au avut propriile sisteme de măsurare a lungimii, suprafeței, capacității și greutății. Trecerea la sistemul metric s-a înscris pe linia reformelor adoptate de Alexandru Ioan Cuza, pentru modernizarea României. Pe baza decretului-lege nr. 1181, emis de domnitor pe 15 septembrie 1864 se stabilea că "sistemul metric de greutăți și măsuri se adoptă și măsurile întrebuințate până acum se desființează în toată întinderea României”. Legea cuprindea tabele cu transformarea vechilor măsuri în cele noi și viceversa și prevedea că forma și materialele din care urmau să fie realizate noile instrumente de măsură aveau să fie hotărâte de către ministerele de interne, agricultură și lucrări publice.
    Principalele unități de măsură, care în 1864 au fost adaptate sistemului metric, au fost stânjenul (pentru lungime), pogonul muntean /falcea moldovenească (pentru suprafață), ocaua de capacitate și ocaua de greutate.


     Prin decretul din 8 ianuarie 1866 se stabilea că toate instrumentele de măsură trebuia să poarte pe partea superioară numele unității de măsură. Cele pentru lungime, din metal sau lemn (asemănătoare stânjenului), aveau marcate pe ele centimetrii și milimetrii; pentru 10 și 20 metri se utilizau lanțuri. Instrumentele pentru măsurarea capacității erau cilindrice, din metal sau lemn de stejar pentru materii uscate, din alamă sau fier pentru lichide, și aveau înălțimea egală cu diametrul, în afară de cele pentru lichide, de la 2 litri în jos, care erau din cositor și aveau înălțimea egală cu dublul diametrului. Se puteau face și măsuri din cositor, doar pentru lapte, ulei, untdelemn și gaz (între 2 litri și centilitru). Greutățile aveau să se confecționeze din fier sau alamă. Cele din fier, ce aveau atașate în partea de sus belciuge circulare, cu rol de mâner, aveau formă de piramidă trunchiată, cele între 50 de grame și 10 kg având baza hexagonală, în timp ce a celor de 20 și 50 kg era un paralelogram. Alama se folosea pentru greutățile mai mici. Între 20 kg și 1 g, erau cilindrice, cu înălțimea egală cu diametrul (în afară de cele de 1 și 2 grame, al căror diametru era mai mare ca înălțimea) și aveau în vârf un buton a cărui înălțime era jumătate din diametrul cilindrului. De la jumătate de gram la un miligram, greutățile erau sub formă de foi de alamă pătrate. Greutățile de alamă de la un kilogram în jos puteau avea și forma unor pahare conice ce se puteau introduce unul în celălalt și păstra într-o cutie. Instrumentele de cântărire erau balanțele cu brațe egale și balanțele cu basculă.
    Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 28 ianuarie – 15 februarie a.c., şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică între orele 9.00 – 17.00.

Ziua Internationala a Comemorarii Holocaustului




Muzeul de Istorie Paul Paltanea 


Scoala Gimnaziala nr. 17, Galati


27 ianuarie 2015





    Muzeul de Istorie Paul Păltănea Galați vă invită marți, 27 ianuarie 2015, ora 11.00, să participați la expunerea cu tema ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COMEMORĂRII HOLOCAUSTULUI, zi care marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocastului.
    Acţiunea face parte din proiectul educaţional File de memorie evreiască, proiect iniţiat de Şcoala Gimnazială nr. 17, Şcoala Gimnazială nr. 22 şi Colegiul Tehnic Traian Vuia din Galaţi. Proiectul îşi propune să evidenţieze rolul istoriei în promovarea dialogului intercultural, baza pentru cooperare reciprocă între naţiuni, să cultive valorile umane (toleranță, demnitate) și să condamne atitudinile antisemite și rasiste.
    Activitatea susținută de muzeograf Valentin Bodea se va desfășura la Școala Gimnazială nr. 17, str. Costache Conachi, nr. 2, Galați.

Pe simezele Bacaului




Arta plastica contemporana romaneasca


Retrospectiva Aurel Stanciu


Centrul de Cultura George Apostu, Bacau


30 ianuarie 2015